Page 6 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 6
PARTIDUL - CEAUŞESCU - PACi
im \ Âmplă şi însufleţită adezmnQ a ocsmersil©r
muncii hynedoresri ies strâiuesto iniţiotivâ
de peace a preşedintelui Homorasei socscaliste
întreceri sp©rtäve prieteneşti
ä
Büüü în locul cursei înarmărilor I
A L C O M S I L I U L U I P O P U L A f i J U D E Ţ E A N
Mişcarea sportivă din ju tru oprirea amplasării de noi limbă : limba păcii şi priete
deţul nostru — sportivi, an rachete cu rază medie de ac niei.
trenori, profesori, instructori ţiune, pentru retragerea celor Susţinem din adincul fiin
Anul XXXIII, nr. 7 436 MIERCURI, 2 DECEMBRIE 1981 4 pagini - 30 bani şi activişti sportivi — a luat existente, pentru o Europă ţei noastre Apelul F.D.U.S.,
cunoştinţă cu profundă sa fără arme nucleare. Apelul Marii Adunări Naţio
tisfacţie şi mîndrie patriotică Sportivii generaţiei de as nale adresat tuturor parlamen
de adoptarea de către Ma tăzi cunosc ororile războiului telor ţărilor europene, S.U.A.
rea Adunare Naţională a ho- numai din istorie. Ei ştiu că şi Canadei. Printr-o continuă
f Minerii (fin Lupeni răspund prin fapte ] tărlrii de a împuternici pe cei in perioada celui de-al doi muncă de pregătire şi perfec
mai iubit fiu al naţiunii noas
tre, t o v a r ă ş u l Nicolae lea război mondial statistici ţionare sportivă, ne străduim
le consemnează un lucru de
să ne aducem contribuţia pro
chemări secretarului general al partiduhi I Ceauşescu, de a se adresa tristă amintire: intilnirile tra prie la triumful politicii de
tovarăşului Leonid llici Brej-
diţionale dintre sportivii lumii
pace, de apropiere între po
§ nev, secretar general al Co în cadrul campionatelor obiş poare, politică promovată cu
o Cu o lună de zile îna de Ion Rotaru şi Nicolae Ru- vut în funcţiune trei com mitetului Central al Partidu nuite au fost întrerupte. Ace consecvenţă de partidul şi
inte de încheierea primului su, de ia abatajele cameră. plexe produse la I.U.M. Pe lui Comunist al Uniunii Sovie laşi lucru consemnează sta statul nostru, de tovarăşul
an al cincinalului calităţii şi o Realizări foarte bune troşani). a obţinut depăşiri tice, preşedintele Prezidiului tisticile vremii şl pentru ac Nicolae Ceauşescu, secreta
eficienţei, destoinicul colec au obţinut pe cele 11 luni mai ales pe seama creşte- l Sovietului Suprem al U.R.S.S. tivitatea internă, lată de ce rul general al partidului, pre
tiv de muncă al întreprin ale anului şi minerii din rii productivităţii muncii. / şi preşedintelui S.U.A., Ro- sportivii hunedoreni spun un şedintele României socialiste.
derii miniere Lupeni rapor sectorul II, a căror depăşire © Demn de menţionat i nald Reagan, celorlalţi şefi NU hotărit războiului, dorind Ne simţijji cu toţii puternic
tează o depăşire a prevede de plan este de aproape este faptul că la succesele ' de state semnatare ale actu ca in locul cursei înarmări angajaţi in afirmarea, împreu
rilor de plan de 44 144 tone 13 000 tone. O contribuţie înregistrate de harnicii mi- 8 lui final al Conferinţei de la lor să existe întrecerea pen nă cu întregul popor român,
nerl ai Lupeniului de la In- i Helsinki, ca ţinind cont de tru dezvoltarea ecdnomică, a voinţei nestrămutate da pa
ceputul anului contribuţii e- cerinţa supremă a tuturor po pentru creşterea bunăstării ce, de dezarmare, pentru o
senţlale au avut toate co- j poarelor de a asigura drep popoarelor, întrecerea de pe Europă lipsită de arme nu
lectivele de muncă, care au l tul elementar pe planeta terenurile de sport, în care cleare.
pus un accent deosebit pe , noastră — dreptul la viaţă —, viaţa capătă noi dimensiuni, VIOREL JIANU
promovarea tehnicii moder- 1 să depună toate eforturile in tinerii devin mai apropiaţi, prim-vicepreşedinte
ne, pe extinderea mecaniză- ^ cadrul tratativelor bilaterale inţelegindu-se intr-o singură al C.J.E.F.S. Hunedoara
cest frumos succes au con brigăzile conduse de Ion rii lucrărilor în abataje, uti- t
tribuit şase din cele şapte Buduliceanu (plus 9 000 to lizarea raţională a dotării J ce au început la Geneva pen
sectoare de producţie ale ne) şi S.imion Rus (plus tehnice, folosirea integrală a )
minei. 2 700 tone), cu ajutorul e- timpului efectiv de lucru in 1
chipei de lăcătuşi condusă
« Cel mai mare succes subteran. /
ii înregistrează sectorul V, de Leon Hatoş. Colectivul celei mai mari ’ ÎN ZIARUL PF. AZI:
care pe 11 luni ale anului a Depăşiri de peste 6000 mine producătoare de car- ţ
a extras o producţie supli tone de cărbune cocsifica- bune cocsificabil din ţară i o Este necesară o dife
mentară de cărbune cocsi- bil înregistrează de la în este angajat cu toată ca- ţ renţiere specifică a
ficabil însumînd 17 831 tone. ceputul anului şi colective pacitatea de muncă in e- ţ
După cum ne spunea ing. le sectoarelor I şi III. Mi dezbaterilor Cooperativele de consum de ia
Gheorghe Cotormani, şeful nerii din sectorul I şi-au fortul solicitat de secretarul , o Cu sprijinul activului
sectorului, azi, în jurul orei asigurat succesul prin de general al partidului, tova- • obştesc se întreprind
18, va fi îndeplinit planul păşirea constantă, lună de răşul Nicolae Ceauşescu. \ sale-mai puternic implicate în
anual al sectorului. Eveni lună, a prevederilor de plan, de a spori continuu produc- ţ acţiuni eficiente
mentul va fi marcat de în toate brigăzile — conduse ţia de cărbune cocsificabil. ţ 0 Dialog cu cititorii
deplinirea prevederilor de de ion Divriceanu, Dumitru aducindu-şi astfel contribu- ^ realizarea sarcinilor la achiziţii
către toate brigăzile secto Tămirş, Vasile luşan, Ştefan ţii sporite la dezvoltarea e- 1 Carnet cultural Uniunea judeţeană a coo
rului, adică cele conduse de Chelmu şi loan Benko — conomiei. noastre naţionale • La intervenţia ziaru perativelor de consum a li acestui an, ele nu se ridi
că
la
nivelul
prevederilor.
frontaliştii Vasile Rusu şi avînd plusuri de plan. Co lui... vrat do la începutul anului Oin ce cauză ?
Victor Butnaru, precum şi lectivul sectorului III (a a C. IOVĂNESCU la export produse in va — I)a ă la unele coope
t loare de 3,9 milioane lei. rative. cum ar fi cele din
Ponderea o deţin achiziţii Haţeg, /.am, Dobra, Homos.
le de la gospodarii satelor, Bueeş si Luneoiu de Jos
care sînt deosebit de cău activitate« de contractări
tate pe pieţele anumitor şi achiziţii s-a desfăşurat
ţări. mai Iii ne. reuşind să se
— în acest an — ne spu preia de ia cetăţeni şi să
PENTRU COPII. La | ne Elena Stăneulescu, mer se predea însemnate can
clubul întreprinderii cliimi- , ceolog in cadrul biroului tităţi de produse destinate
Ice Orăşlie a avut Ioc tom- ¡> contractări-acbiziţii — au exportului. în altele s-a
s boia pomului de iarnă. Or- ]
I ganizatil de comisiile de >, fost livrate în ţări ca Ita desfăşurat greu, înregistrin-
| femei din întreprinderile o- > lia, Franţa, Olanda, Unga du-sc serioase restanţe,
* laşului, cu sprijinul corni- J ria ş.a. 18 tone de melci. deşi posibilităţi existau.
I sici de femei, a Consiliului . 11 tone de seminţe de do — Cum s-a acţionat la
judeţean al sindicatelor, ac- )
> ţiunoa s-a bucurat de suc- ( vleac, 12 tone miere de nivelul uniunii pentru am
ccs, cele 700 de bilele o- * plificarea activităţii de a-
Iferind cîştigătorilor tot ati- 6 albine. 10 tone de măceşe.
, tea mici surprize. Surpri- 1 Am livrat, de asemenea, cliiziţii, pentru stimularea
za mare va fi insă a ce- » locuitorilor de la sate să
Ilor mici, cărora le silit des- { cai-reformă. foarte solici crească, să colecteze şi să
. tinatc fondurile strînse, ca | taţi şi bine plătiţi, iepuri
pomul do iarnă să fie cit » de casă, porumbei şl chiar predea cit mai multe pro
1mai bogat, rj „O CALATO- 1 duse ?
RIE ÎN UNIVERS“ a fost ge- pene de gîscă.
( nericul acţiunii organizate » — Sînt, într-adevăr, re
% de punctul cinemalogra- I I.P.I.L.F, Haţeg. Aspect de ta banda de porţionat conservat fasole cu carne. MIRCEA LEPĂDATU
fic şi corpul de pază mi- S Foto : VIRGIL ONOItl zultate demne de notat, dar
Ilitarizată din Haţeg. Cei * eomparindu-le cu sarcinile (Continuare in pag. a 2-a}
« peste o sută de pârtiei- |
1 lianţi au vizionat filmele I
8 ...Spre alte planete“ şi '
* „Lacuri glaciare din Rele- I
zat“. n crescător de i
I ANIMALE FRUNTAŞ. Pam- * Fiecare pajmă de parol se rodească, toţi cetăţenii să contribuie ie autoaprovizionare
* fii Căpălău, din Ocolişu 8
Mare, şi-a făcui un bun «
Irenume din preocuparea de '
* crescător de animale. Ca j
I dovadă, pînă acum a livrat * Un important excedent de produse Comerţul alimentar din Haţeg
* La fondul de slat peste '
* 8 .700 t lapte de la rele trei I
vaci pe care Ie ereste. Tot- " se menţine la cote superioare,
!odată mai are încheiate * va îi livrat ia fondul de stat
” contracte pentru a preda j
] o bovină si un porc in- > dar este încă perfectibil
8 grăşat. * HARNICUL SEP- ' programul de măsuri pri şi calitati ve a producţiei de
* TUAGENAR. Gheorghe Moi- j — Aşa cum subliniază
| se a lui Ion din satul No- J secretarul general al parti vind autoeonducerea şi au- cereale şi legume, atît in Haţegul are — după pă se satisfacă necesităţile, iar
* jag. comuna Certe.!, are 71 * dului, tovarăşul Nicolae toaprovizionarea teritoria sectorul cooperatist cît şi rerea cetăţenilor oraşului pe de altă parte, să se e-
' de ani. Ca deputat comu- ! Ceauşescu, in expunerea la lă, am stabilit necesarul de în cel al gospodăriilor popu — un comerţ bun, bine a- vite aglomeraţia.
I nai vrea ea circumscriu- I
* ţia lui să fie mereu în ' Plenara comună a Comi produse agricole pentru cei laţiei ? provizionat, cu o servire Unitatea nr. 51 este —
* fruntea tuturor acţiunilor. tetului Central al Partidu 3 846 de locuitori ai sate — în cele patru C.A.P.- plină de solicitudine. Iată,
I Recent, el a iniţial con- 1 lui Comunist Român şi lor noastre. Din calculele de pildă. în primele 10 judecînd prin prisma rea
, strtieţia unui adăoost în Consiliului Suprem al Dez făcute, rezultă că ne vom uri de pe raza comunei, luni de activitate din acest lizărilor — una dintre ce
sat. |
> staţia de autobuz clin sat. vom realiza fertilizarea cu le mai bune din cadrul
I A fost sprijinit In acea pastă 8 voltării Economice ş! So asigura integral necesarul îngrăşăminte organice a an, la desfaceri de mărfuri I.C.S.M. Călan. De la în
» acţiune de mulţi locuitoţj » ciale, începînd din 1982 fi de produse agricole şi vom : către populaţie, planul a ceputul anului şi pină a-
i ai satului, chiar şi de ele- I ecare judeţ, fiecare oraş şi avea un excedent la unele cel puţin 50 la sulă d r> fost depăşit eu 6 milioane cum, planul de desfacere a
’ vH de la şcoală. Printre * comună vor răspunde di produse, care vor fi livrate suprafaţa cultivată cu po lei. Un argument în spri fost depăşit cu 1 milion
cei care au pus cu nădej- % rect de buna aprovizionare la fondul de stat. Bineînţe rumb şi se vor fertiliza în jinul afirmaţiei de mai sus
Jde umărul la treabă se a- j a populaţiei, dispuntnd de totalitate suprafeţele cu le lei. în „Jurnalul cumpără
» flă Ion Blaj, Gheorghe Ci- * baza materială, de mijloa les că acest program î-am gume, cartofi, sfeclă de este şl modul cum s-au a- torului“. ca şi în „Regis
8 bian, S im ion Molse, mina- j întocmit pentru a fi apli daptat unităţile comerciale trul unic de control" sînt
* se Guga, laeob T)oda, Ion ‘ cele necesare şi gospodă cat în totalitate, avînd pre zahăr şi furajeră. în a- la cerinţele unei alimenta înscrise multe cuvinte de
, Hirciog, Smuezer Ghilda, > rirea lor cît mai eficientă. văzut să livrăm peste 790 cest scop vom transporta ţii echilibrate. Pentru a sa apreciere, de mulţumire.
1 Aurel Olar, viorel loucu şi | Ce întreprindeţi la nivelul eu atelajele proprii 7 000 tisface cerinţele majore ale Dar şi o reclamaţie : un
, alţii * , comunei Romos. tovarăşe tone cereale, mai mult de tone gunoi de la ferma Ro- unui asemenea imperativ,
primar loan Căstăianu, 1 000 tone legume şl car s-a organizat desfacerea cumpărător — pe nume
pentru întărirea autocondu- tofi, 198 tone carne, 13 380 Discuţie consemnată de judicioasă a mărfurilor de T.uduşan. cum am putut
cerii şi autoaprovizionării hl lapte şi alte produse. ESTERA SIMA consum zilnic — pîine, lap TRA1AN BONDOC
teritoriale ?
— Ce aţi preconizat în te, zahăr, ulei etc., în aşa
— înainte de a întocmi scopul creşterii cantitative (Continuare în pag. a 2-o) fel î«cît, pe de o parte, să (Continuare In pag. a 2-aţ
