Page 60 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 60
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 499 © JOI, 17 DECEMBRIE 198!
Vizita tovarăşului Nieoiae Ceauşescu şi i tovarăşei \ ÎNTREPRINDEREA
î DE PRODUCŢIE INDUSTRIALĂ
Elena Ceauşescu la Expoziţia republicană i creatorii«' ie artă
PENTRU CONSTRUCŢII CĂI FERATE
!
| ; D E V A
{Urmare din pag. 1) viaţa si munca construc diţiile milenare alo po tarea României“ va antre ; Striida Gh. Bariţiu nr. 9—13
torilor socialismului, prc- porului nostru ¡şi aduc na un număr mai mare de
celorlalţi tovarăşi din con facerile inovatoare din contribuţia la îmbogăţirea participanţi, care să rea | încadrează urgent
ducerea de partid .i de toate domeniile de activi tezaurului culturii socialis lizeze opere durabile me I m sudori electrici şi autogeni ;
Stat le-au fost prezentate tate, frumuseţea peisajului te si le urăm succese in nite să înfrumuseţeze via
iuerăriie de pictură, sculp ţării noastre, spiritualitatea muncă şi creaţie. ţa oamenilor, să contribuie J © 1 aulomacaiagiu ;
tară, grafică şi artă deco şi hărnicia poporului nos Ne exprimăm convinge la educarea lor în spiritul © 1 lăcătuş şi şofer pentru asistenţa teli-
rativă realizate do artişti tru. ideilor nobile ale socialis | nică.
profesionişti laureaţi ai Cei prezenţi au m u l ţ u rea că actuala ediţie a mului şi păcii între po
festivalului naţional „Cîn- mit cu adineă recunoştin Festivalului naţional „Cln- poare“. j încadrarea se face conform Legii nr. 12/
terea României“ 1979— ţă secretarului generai al Sr prezenţa tovarăşului Mieoiae Ceauşescu şi a « 1971 şi Legii nr. 57/1974.
mn. selectate dintr-un partidului pentru orientă
mare număr de lucrări a- rile generoase, de ansam
părtinind artiştilor plastici blu privind evoluţia arte tovarăşei Elena Ceauşescu, ieri a avut loc !------------------------- ===-,
Somâni. maghiari, germani lor plastice româneşti, an- j ÎNTREPRINDEREA DE MO RĂRIT
şî de alte naţionalităţi din gajindu-se să le materia 6a!a laureaţilor Festivalului
întreaga ţară. La loc de lizeze in activitatea vii SI PANIFICAŢIE DEVA
$?nstc se află portrete toare. \ . ■ „ ‘
le t o v a r ă ş u l u i Nicolae în încheierea vizi naţional „fiinţarea României“ j încadrează de urgenţă diriginte de şan-
©eauşoscu, ale tovarăşei tei, tovarăşului Nicolae I îier pentru investiţiile din localităţile Deva
SSîena Ceauşescu, realizate Ceauşescu, tovarăşei Elena în prezenţa tovarăşului Cuvînlul inaugural a fost
8jb pictorii Traian Brădean Ceauşescu le sînt prezen Nieolae Ceauşescu, secretar rostit de tovarăşa Suzana J şi Petroşani.
Lazăr Tacob, de sculp tate o selecţie de lucrări general al Partidului Co Gâdea, preşedintele Consi
torul Tzsalc Marton, to- de artă fotografică şi a- munist Român, preşedin liului Culturii şi Educaţiei
ftîoul intitulat „Tovarăşul fişe politice. tele Republicii Socialiste Socialiste.
Sficolae Ceauşescu şi mine Ea plecare, tovarăşul România, şi a tovarăşei Pe marea scenă a Sălii COOPERATIVA DE CONSUM VETEl
rii“, semnat de pictorul Nicolae Ceauşescu, tova Elena Ceauşescu, miercuri Palatului «u evoluat apoi
(ăicolae Groza, ce consti răşa Elena Ceauşescu au seara, s-a desfăşurat, pe artişti laureaţi ai Festiva încadrează urgent gestionar la magazi
tuie calde dovezi ale o- scris în cartea de onoare : marea scenă a Sălii Pala lului naţional „Cîntarea nul universal Veţei.
pvagiului firesc pe care ar „Am vizitat cu deosebită tului din Capitală, Gala României“.
tiştii .plastici îl aduc con plăcere expoziţia republi laureaţilor Festivalului na în încheierea spectaco
ducătorului iubit al parti cană a laureaţilor Festiva ţional al educaţiei şi cul lului, toţi participanţii la !| 1 poo li. j.
dului .şi stalului nostru, lului naţional al educaţiei turii socialiste „Gintarea reuşita acestei seri artis
iniţiatorul acestui grandios şi culturii socialiste „Cin- României“ 1979—1981. tice de excepţie şi-au dat
festival al muncii şi crea- tarea României“ care o- Apariţia t o v a r ă ş u l u i mina înlr-o imensă „Iloră Tifio Hn]^
Şieî, al educaţiei si cultu glindeşte forţa şi spiritul Nicolae Ceauşescu, a tova a Unirii“, „Horă a Păcii“,
rii socialiste. creator ale poporului nos răşei Elena Ceauşescu, a întreaga asistenţă intonînd
înlreţinindu-se cu con tru, exprimate în admira celorlalţi tovarăşi din con mobilizatorul cîntec pe mmx
ducerea Uniunii Artiştilor bile opere de artă plasti ducerea partidului şi sta versurile din cuvîntarea
Plastici, cu reprezentanţi că, artă populară si foto tului în loja oficială a fost secretarului general al m
ai artei plastice româ grafică, realizate de artişti intîmpinată cu multă căl partidului rostită la marea
neşti, tovarăşul Nicolae amatori, creatori populari dură şi entuziasm do toţi adunare populară consa
Ceauşescu a subliniat că şi artişti plastici profesio cei prezenţi. crată păcii si dezarmării.
între lucrările expuse se nişti. Această atmosferă vi AUTOBAZA TRANSPORT AUTO
festiva
laureaţilor
Gala
află creaţii valoroase pen Ea ilustrează dragostea lului, gaia celor mai buni brantă este întregită de
tru care a adresat felici de muncă şi viaţă a par dintre cei buni, a reunit intonarea Imnului Frontului HUNEDOARA
tări. în acelaşi timp, se ticipanţilor la festival, ho- Democraţiei şi Unităţii So î n c a d r e a z ă u r g e n t
cretarul general al parti tărîrea lor de a construi pe marea scenă a Sălii Pa cialiste ,,E scris pe tricolor
latului o parte dintre dis
dului a arătat că, odată cu o societate noua. în care unire“. ŞOFERI PENTRU TRANSPORT DE CĂ
promovarea căutărilor in activitatea profesională de tinşii cu premiul I : for Din partea tovarăşului LĂTORI. Condiţiile principale pe care can
maţii artistice, coruri, bri
artă, nu trebuie sa se zi cu zi se împleteşte ar găzi, orchestre, ansambluri Nicolae Ceauşescu şi a to
piardă din vedere aborda monios ou dragostea pen coregrafice şi de dansuri varăşei Elena Ceauşescu didaţii trebuie să le îndeplinească :
rea unei tematici mai largi tru frumos. populare, precum şi solişti artiştilor le-a fost oferit — să nu aibă contractul desfăcut disci
cu caracter revoluţionar, Felicităm călduros pe a- vocali, instrumentişti, reci un frumos coş cu flori.
patriotic caro să reflecte ceşti minunaţi artişti şi pe tatori. Sosiţi din toate col I.a sfîrşit, interpreţii, în plinar ;
cu mai multă pregnanţă toţi creatorii din Româ treaga asistenţă ovaţionea — să aibă cel puţin 8 clase.
real i tăi i le con temporane, nia, care, valorificînd Ira- ţurile ţării, ca mesageri ai ză din nou, cu aceeaşi dra
culturii si artei plămădite goste şi recunoştinţă pen informaţii suplimentare se primesc zilnic
sub zorii socialismului,
Pină în prezent au fost precum .şi ai tradiţiilor tru partidul nostru comu între orele 7—15 la resortul personal, tele
înregistraţi 23 de morţi şi creaţiei noastre străvechi, nist, conducătorul încercat fon 13330.
ai poporului român pe ca
BiSSlBB peste o sută de răniţi. O- laureaţii au demonstrat că lea luminoasă a socialis
peraţia de scoatere a vic
timelor de sub dărimături sînt demni reprezentanţi ai mului .şi comunismului,
unui
talentat,
popor
dor
general
m BEIRUT. - Clădirea continuă. nic de a cînta izbînzile a- pentru .secretarul preşedintele ! SCHELA DE FORAJ ZĂDĂRENI
al
partidului,
Ambasadei Irakului la Bei cestui timp, împlinirile na republicii, tovarăşul Nicolae
rut a fost distrusă compîet m NAŢIUNILE UNITE. - ţiunii noastre socialiste. Ceauşescu, de a cărui via judeţul Arad
marţi de o puternica ex La Naţiunile Unite a a- In acordurile solemne ţă şi activitate revoluţio
plozie - transmite postul vut loc ceremonia depune ale Imnului de stat al Re nară so leagă cea mai rod organizează un curs de perfecţionare de
de radio „Vocea Libanu rii jurămîntului de către publicii Socialiste Româ nică si mai bogată perioadă
lui". Explozia a fost urma Javier Perez de Cuellar în nia, interpretat de Fanfa din istoria ţării, toate ma 5 10 săptămîni pentru funcţia de sondor Şef.
tă de un schimb intens de funcţia de secretar gene ra reprezentativă a arma rile împliniri din ultimul I Candidaţii trebuie să îndeplinească următoa-
focuri între părţile implica rai al Organizaţiei Naţiu tei, s-a deschis Gala lau deceniu şi jumătate, creş
te în conflictul din Liban, nilor Unite, pe perioada reaţilor Festivalului naţio terea prestigiului şi a ro . rele condiţii :
împiedioind accesul in a- 1 ianuarie 1982 - 31 de nal „Cînlarea României“ lului României socialiste în •— să fie absolvent de cel puţin şcoala ge
ceastâ zonă. cembrie 1986. 1979—1981. lume. nerală ;
— să fie încadrat în categoria a Ul-a de
F.A.O.: Agricultura mondiala la orizont 2 000 calificare ca sondor, Iar dacă este ab
solvent de şcoală profesională sau li-
Peste 435 milioane de şi 14 industrializate, este şi 1979, la 72 milioane tone, dezvoltare, precum şi o
persoane suferă astăzi de eel mai descurajant: con în 1990. Aceste ţări, care creştere a producţiei agri * ceu industrial poate să fie încadrat şi
subnutriţie gravă. Numă tinuarea, pur şi simplu, a importau 30 milioane tone cole cu 3,7 la sută pe an. | în categoria a Il-a ;
ra! acestora va spori la tendinţelor actuale pînă la cereale în 1972, vor trebui Acest scenariu, ca şi pre î — stagiul militar satisfăcut.
590 milioane în anul 2000, sfîrşitul secolului. Potrivit să importe 226 milioane cedentul, implică, într-o
dacă nu se vor întreprinde acestei ipoteze, decalajul tone în anul 2000, chel mai mică măsură, o puter * După absolvire candidaţii vor fi încadraţi
măsuri pentru stoparea se adînceşte nu numai în tuind -atunci 37 miliarde nică creştere a factorilor
tendinţelor actuale. Pentru tre ţările bogate şi sărace, dolari din resursele lor fi de producţie (îngrăşăminte, | ca sondori şefi, fiind retribuiţi în acord global,
soluţionarea acestor pro ci şi între clasele bogate nanciare, faţă de 8,6 mi irigare şi mecanizare), o a- j cîştigînd între 3000—4000 Iei lunar.
bleme. F.A.O. propune trei şl c-olc sărace ale popu liarde dolari în 1979. meliorare a structurilor a-
modele de dezvoltat--«. în- gricole, o exploatare con ' Informaţii suplimentare la telefon : Arări
tr-un studiu intitulat ..A- trolată a pădurilor, acţiuni | 966/13690, interior -—- biroul personal.
grieultura : Orizont 2000“, I>in presa stwBîr&B. sporite de prezervare a me
publicat în anul 1979 şi diului ambiant. Cele două
reactualizat, F.A.O. consi modele reclamă, de ase
deră că nevoile alimentare laţiei. Dezechilibrele se ac Un alt model propus de menea, o creştere conside
şi agricole de astăzi ale centuează. tradueîndu-se F.A.O. implică o „modes rabilă a investiţiilor agrico
ţărilor din lumea a treia printr-o supraexploatare a tă“ corectare a tendinţei le. Aceste investiţii vor
se vor dubla pînă la sfîr- solurilor fragile, o exploa de agravare. El se bazea trebui să atingă — potrivit
şitul secolului şl ar putea tare abuzivă a pădurilor, ză pe o creştere a produc FA..O.. între 100— 130 mi
chiar să sporească de cinci o degradare generală a me ţiei agricole cu circa 3,1 la liarde dolari (la valoarea
ori spre mijlocul secolului diului ambiant. Autosatis- sulă pe an, faţă de 2,3 la din 1975) în anul 2000, în
viitor. Populaţia planetei, facerea alimentară în „lu sută, în medie, în perioada acelaşi timp ajutorul ex
care numără în prezent mea a treia“, luîndu-se ca 1960—1980. Aceasta ar per tern acordat de ţările in
4,4 miliarde de oameni, va bază de calcul cifra 100 în mite stabilizarea -actualei dustrializate urmînd să se formaţii telefon 11398.
spori la 6,2 miliarde în 1980. s-a redus cu 37 la situaţii, dar pentru o pe tripleze, atingînd 15—18 (2107) '
anul 2 000 si ar putea a- sută pentru ţările din O- rioadă limitată. miliarde dolari. DIVERSE
tinge 8—14 miliarde în a- Rămîne deci cea de-a
nul 2040. potrivit previziu rientul Mijlociu şi eu 74 treia ipoteză, care are în O sarcină uriaşă, relevă ÎNCHIRIERI « Cu ocazia aniversării -
nilor Băncii Mondiale la sută pentru cele din A- vedere o creştere a produ studiul, dar este dificil de zilei do naştere, soţia şi
Primul model reţinut de t'rica. Deficitul do cereale sului intern brut pe locui imaginat o contribuţie mai copiii urează dragului soţ
F.A.O.. în urma unui stu pentru 90 de ţări în curs tor cu 4,5 la sută pe an mare sau mai urgentă la • Gaut pentru închiriat şi tată Iîarfaş Par ten ie
diu efectuat pe lingă 90 de de dezvoltare va spori de (faţă de 1,3 la sută în pre viitorul lumii. cameră mobilată cu intra
ţări în curs de dezvoltare la 36 milioane tone. în zent) în ţările în curs de Agenţia France Presse re separată în Deva. In- „La mulţi ani !“ (2186)
COLEGIUL DE REDACŢIE • Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate {redactor şef). Lucia Elena Lîclu, Gheorghe Pate 1 {redactor ţel adjunct), Vasila Pâţan, Nicolae Tîrcoi >
REDACŢIA Şi ADMINISTRAŢIA Abonamentele se fac Ia oficiile poştale, factorii poştali şî difuzor ii voluntari
2 700 Deva • str. Dr Petru Gcoza nr 35. Telefoane ; 11275 11585 12157. 20708 din întreprinderi şî instituţii 5
TIPARUL; Tipografia Deva. str 23 August nr 25? Costul unul abonament i 24 îel (pe 8 luni), 48 lei (pe 6 luni). 96 lei (un ani