Page 61 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 61
PARTIDUL - OEAUSESCU - PACE!
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA!
ÎN ZIARUL DE AZI: 9
© Jurnalul întrecerii AMPLĂ Şl ÎNSUFLEŢITĂ ADEZIUNE
socialiste A OAMENILOR MUNCII HUNEDORENI
(pag. a Il-a) LA CHEMĂRILE TOVARĂŞULUI
¡jUDEŢUt HUNEDORBAl
NICOLAE CEAUŞESCU, EXPRIMATE
® învăţămînt mo
dern, învăţămînt LA GRANDIOASA ADUNARE POPUL ARĂ
practic DE LA BUCUREŞTI
@ Dialog cu cititorii
COMITETULUI JUDEŢEAN (pag. a IlI-a) Sn raímele vieţii, vrem pace
piaţa
Atunci
în
ciad,
© Săptămma viitoa din faţa Comitetului Cen dezarmare şi pace. A ve
nit timpul să ne ridicăm
re la televiziune tral al partidului, din 300 cu cea mai mare energie
(pag. a IV-a) de «mii de piepturi a-u ră la lupta pentru înfăptui
Anul XXXIII, nr. 7 500 VINERI, 18 DECEMBRIE 1981 4 pagini - 30 bani sunat chemări la acţiune rea nobilelor idealuri ale
pentru oprirea pericolului umanismului socialist, —
ce-1 reprezintă cursa înar pacea şi colaborarea intre
Hotărîrea Comitetului Politic Executiv al C. C. a! P. C. R. mărilor pentru viaţa pla popoare libere şi .egale în
drepturi“ — afirma tova
netei, când gindurilc a mi
lioane dc românii se în răşul N¡colac* Ceauşescu.
dreptau către acea piaţă în România, dorinţa de
MASURI IMPORTANTE, STIMULATIVE PENTRU clin Capitala ţarii, cî-nd colaborare şi-ia găsit —
vajnicul apărător al păcii datorită străduinţelor pre
CREŞTEREA PRODUCŢIEI AGRICOLE şi dreptăţii, care este pre şedintelui său — cea mai
şedintele
României
rostea
con.cl uden tă m ateriali zare.
acea istorică cuvîntare- însăşi oţelul care se fa
chemare la raţiune, atunci brică la Hunedoara ne lea
Efortwite noastre stal sAndaute Fiecare hectar de teren - am înţeles mai bine ca gă prin interese comune
oricând cit de mare -este de multe naţiuni ale lumii.
obţinerii unor producţii folosit cu eficienţă maximă setea de pace a poporu Oţelul acesta nu-1 fabri
lui român.
„în numele vieţii, să în căm pentru ca el să de
vină proiectile dc tun sau
■Onorarea obligaţiilor -a- litio Executiv al C.C. al
sporite de cereale sumate faţă -de fondul dc P.C.R. au menirea să sti tărim solidaritatea şi uni înveliş pentru încărcătură
tatea tuturor forţelor pro
nucleară.
Fabricăm
oţel
tuturor
muleze
eforturile
gresiste,
tuturor
Ţăranii cooperatori şl transpunerea în viaţă a ■stat a .constituit şi 'Consti lucrătorilor «ogoarelor pen lor, pentru pace, popoare pentru dezvoltare, atît a
pentru
preocupările
tuie
din
una
■mecanizatorii din unitatea principiilor au'toaprovizio- de căpetenie ale organiza tru sporirea producţiei a- independenţă, pentru o noastră, .cît şi a c.elor cu
noastră au primit cu deo nării teritoriale. ţiei de partid de la C.AP. gricole la hectar şi a li lume mai dreaptă şi mai care cooperăm. Nu creş
sebit interes şt vie satis Important de relevat este Romos si consiliului de vrărilor la fondul de stat, blană“ — îndemna vocea tem copii pentru a-i arun
facţie măsurile adoptate faptul că primele care se ■conducere al unităţii noas -ohţinînd astfel însemnate cea mai autorizată a ca in vârtejul nebun al
de Comitetul Politic Exe acordă peste preturile d'e tre. Ca urmare, în acest venituri băneşti suplimen României. Eram acolo, pă încercării forţelor, li .creş
cutiv al C.C, al P.C.R., in producţie şi contractare, an s-au predat suplimen tare care să asigure întă truns de emoţie şi de con tem pentru a-i da viito
vederea stimulării sporirii diferenţiate în funcţie de tar mai mult de 250 tone rirea autogestiunii econo vingerea că, Irimiţînd.u-mă rului întregi la trup şi la
producţiei agricole şi li reprezentant la marele minte, acelui viitor pe ea-
produse şi în mod progre cereale şi 110 tone cartofi, mice a unităţilor, ridicarea
vrării produselor la fon siv în raport cu cantitatea în acelaşi timp, au fost li rentabilităţii şi eficienţei marş al păcii clin Capita re-1 construim astăzi si
dul de stat. Aplicarea a- vrate 130 tone plante me economice. Cunoscând răs lă, -cei circa 20 000 de oa vrem să-i creştem în
eestor măsurii, âncapâind din de produse la hectar li dicinale, veniturile băneşti punderile ce ne revin -si meni ai muncii din ma deplină linişte şi siguran
anul 1982., are menirea să vrate statului, -sânt sti realizate numai de la cul stimulaţi de noile măsuri, rele combinat hiunedorcan ţă. Aceasta este voinţa
asigure valorificarea oît mulative pentru toţi pro- turile de mentă şi corean- în perioada de iarnă con sânt hotărîţi să acţioneze noastră, şi pentru împlini
mai deplină a potenţialu (dru reprezentînd peste tinuăm intens pregătirea ca o singură voinţă pen rea ei vom şti să facem
lui agricol al fiecărei loca REGHINA LĂCĂTUŞ iOOO'OOO lei. Anual livrăm tru a păstra intactă şansa front .comun cu toate po
lităţi, folosirea .ou înalt secretarul la fondul de stat, în me MIRCEA PÂTRiNJAN, ‘ia fericire a copiilor lor, poarele iubitoare de pace.
randament a bazei tehndco- comitetului de partid die, «câte 1 900—2-500 kg -ce inginer şef prin salvarea păcii de pe
nnaterialo a agriculturii şi de la C.A.P. Hărâu reale de pe fiecare hectar. la C.A.P. 'Romos ricolele care o ameninţă. GHEORGHE DUMITR1U
.a răspunderii tuturor pro Noile măsuri cuprinse în ..© i n to tdea tm a soc i aii s - fumalist
ducătorilor agricoli faţă de (Continuare in pag. a 3-a!) hotărîrea Comitetului Po- {Continuare in pag. a 3-a) mul s-a pronunţat pentru la C.S. Hunedoara
CU PLANUL
În centrul muncii de partid din comună
ANUAL
Livrarea unor cantităti ÎNDEPLINIT
9
tot mai mari de produse I P.E.G. DEVA
la fondul de stat realizat planul fizic la
J-.a ijR.E.G. Deva s-a
lucrării o de foraj. U.n a-
Comuna Balşa se află, rilor agricoli, această con port deosebit J-.au .avut
Ha acest stfîrşii de an, în tribuţie este Şi mai bine secţiile Teliuc (iar de
faţa unui bilanţ pozitiv pe stimulată. Dar 'hotărîrea aici sectorul I.elese-'Ceri-
linia activităţii economico- aceasta, la Balşa intră în şor) şi Valea Jiului, unde
sociale cît şi politico-edu- acţiune pe un teren bine I.P.Ii. Deva, secţia mobilii iHaţep. Atelierul confecţii «metalice. Tinârul vopsitor •Petru s-au remarcat prin ni un-,
eative .de formare a omu pregătit. Ghiorgulescu se remarcă prin hărnicie şi disciplină. ca lor brigăzile condu
lui nou. Afirmaţia poate Oa în orice activitate se de Ti tu Popeseu.,
ii susţinută cu multe ar căreia dorim să-i asigurăm Gheorgbc Vină şi Ionel
gumente, dar dorim să ne succesul, şi In acest caz j IBarbu. maiştrii Nicolae
oprim doar la unul. Co s-au repartizat sarcini con Şomlea Vasile Niehifor
muna, care numără .3 000 crete pe comunişti, pe de si Ioan Miheţ. Vitezele
locuitori, contribuie la fon putaţi, pe reprezentanţi să- . de avansare planificate
dul de stat cu : 375 de teşii. Dată e vorba de lă pe întreprindere au fost
lăturaşi şi juninci, 436 murirea .oamenilor să în deoă-site cu 2 J.a sută.
porci, circa .5 800 hl lapte, cheie contracte, sarcina se Prin realizarea plănu
73(000 .ouă, 102 bovine a- ita la foraj a fost .atins
împarte în biffire matema un .obierrbiv imiwiani în
dUliţe, 7 300 kg lină şi alte tice şi fiecăruia îi 'revine, Dezvoltam permanent producţia Valea Jiului: finalizarea
produse. Acesta .este un acit intr-iun fel sau altul, o
de responsabilitate din parte din ea. Dacă .trebuie de cărbune cocsificobil primei «etape din .explo
rarea cîmpu lui minier Is-
partea celor chemaţi să «croni. .în «acelaşi tiimn
conducă activitatea în organizată o acţiune cu
caracter educativ, dc dez s-au efectuat prospecţiuni
comună. Numai cei ce-şi batere a 'unor prevederi — Principala sarcină a .cărbune pentru cocs zilnic. ţia Pet’ri'la, care nu va pu ■pentru «extinderea activi
asumă răspunderi mari din documentele de partid •Corni Ji natului minier Va- Pentru a asigura condiţii tea fi pusă în funcţiune 1a tăţii din cariera Cîmpu
pe care la onorează pot in legătură cu această pro ilea .Jiului este .de .â asi- optime de lucru, am luat 31 decembrie a.c., punîn- lui Neag si au început
fi calificaţi cu atribu ;gura o .cantitate cît mai [măsuri de prelucrare* •se du-ne în imposibilitatea proso-sc.liium.iil.o în rimnul
blemă, aceiaşi oameni mo parată pe cele două linii
tul responsabilităţii şi bilizează, cliemă, expli ■mare de cărbune .cucsiii- de spălare, precum si pen de a prelucra în totali minier .P«*tr *»-sod.
M
organizaţia comunală de că. Dacă în colectivi icabii. Ce .măsuri au fost tru creşterea capacităţii tate producţia din estul
partid ÎBalşa numără foar tate s-a ivit o problemă luate :1a nivelul combina bazinului pentru sena!cocs. URV.M.R.
te mulţi asemenea oa tului în vederea .creşterii — Problema .îmbunătă
meni. Ce înseamnă aceas care .interesează .doar o acestei .producţii ? ţirii .calităţii cărbunelui In -efortul «întregii na
parte a -acesteia, nimeni — Referindu-mă în spe Convorbire cu pentru cocs fireşte este
ta ? 'Că aici actul condu nu spune „asta nu mă pri cial la unităţile din vestul ţiuni de a .asigura «eco
cerii este adine pătruns de veşte“ . .bazinului, prind tot mai Olto Abraham, in centrul atenţiei dom ta nomiei naţionale canti
•spiritul de partid, acea inginer şef la ratului minier. Vă '.rugăm tăţi sporite de resurse
Raportarea la perspecti undit viaţă măsurile de să vă ireferiţi ia măsurile secun dare. întroprinderea
atitudine care îndeamnă vă face de -asemenea par exploatare a pilierului est Combinatul minier luate .în .acest sens. judeţeană de recuperare
la perseverenţă, la căuta te din ‘stilul de muncă de la Cupeni, unde pro Valea Jiului — Pentru îmbunătăţirea şi valorificare a materia
re şi muncă fără preget.
al -organului icommtmal .de ducţia este în creştere. în permanentă a calităţii lelor refolosibilc Deva
Să plecăm de la expe partid, ©e pildă, s-a se viitorul foarte .apropiat, cărbunelui am luat mă se înscrie cu rezultat«
rienţa câştigată de .comu sizat tendinţa depopulării producţia de aici va ajun de evacuare a sterilului, sura de a clauba manual deosebite Acest harnic
niştii .din Balşa pe una unor aşezări şi im conse ge la f 000—1 200 tone pe a vinci în vedere faptul că tot .ceea ce se poate din colectiv raportează înde
din direcţiile principale cinţă scăderea .efectivelor zi. Totodată, a Fost dezvol va trebui evacuată o can clasa plus 80 de mm la plinirea plantau. anual
ale activităţii economice de animale. Biroul .comi tată producţia de la Băr- titate de peste 4 000 tone separaţii. Este nevoie să la principalii indicatori
la sate — sporirea .contri tetului comunal de partid ‘băteni, concomitent cu de steril pe zi. Am urgen se reînfiinţeze la prepara şi «se angajează să depă
buţiei pe care trebuie s-n şi-a propus să stea de vor exploatarea masivă a ză- tat terminarea ramurii a ţii toate benzile de clau- şească sarcinile ue acest
■aducă la înfăptuirea noii bă cu populaţia stabilă şi •cămîntului de la Cîmpu treia de haldare la îurii- baj şi sistemele de .evacua an cu 50 milioane iei la
revoluţii agrare, a auto- constantă a comunei pen Tui Neag, cm de în anul cularul preparaţiei L-upeni, re a sterilului, astfel îneît planul de colectare .a
a provi zionă ni! populaţie i tru a o determina să viitor se va ajunge la un ¡cit şi ramurii a doua de să nu mai intre în spălă materialelor refo'osib'lc
la Coroeştî. Creşterea pro
satelor. Prin recenta i-Io- croască mai multe anima - plan de 1 000 tone de căr torii sterilul mai mare de să oi)ţină economii la
tărire a .Comitetului Poli bune cocsiîicabll pe zi. în ducţiei de cărbune desti cheltuielile de circulaţi'’
tic Executiv cu privire la ÎON CIOCLE1 acest Tel, 'în anul viilor nat cocsificării este oare Convorb^e de de 2 5 milioane lei si be
aplicarea de noi măsuri pa epuraţia Lupen i va pro cum afectată de înlîrzlerea C. IOVĂNE5CU neficii suplimentare de
-
de stimulare a producăto (Continuare în pag. a 3-a) duce peste 4 000 tone de investiţiei de la prepara- (Continuare in pag. a 3-a) 5 milioane lei.