Page 62 - Drumul_socialismului_1981_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

W~^3SSI
4 "Bl IT e i
WkZmm
16, «0 Telex
16,05 Teleş
cÎINST E FRUNTAŞILOR ÎN MUNCĂ 18.25 Trag«
16,30Emisi
germ
9 18,33 i>a '
18,50 1001
10,00 Telej
» I 19.25 Ac tu.
10,45 Cont*
Bilanful perioadei c laudă hărniciei întreprinderea de morărit 20,00 ItCpl!
plini
i De-a lungul anului am şi panificaţie Deva 20,20 Film
«lin î
| consemnat în cadrul „Jur- fiara,
ianuarie — noiembrie 1981 ; naiului întrecerii socia- ti io ir
S liste" cele mai bune re- Teal
a. firn
I. INDUSTRIE Locul I : Ï.C. Orăştie — 3687,8 puncte. zultate obţinute de co­ Diversificare şi calitate urna
lectivele muncitoreşti din mws
® In activitatea de exploatare şi prepa­ II. TRANSPORTURI Şl I judeţ, am evidenţiat nu- ocupat stăruitor si in 22.10Tele
rare a cărbunelui : TELECOMUNICAŢII j me de oameni, care, prin bună măsură am reuşit
I.ocul l : l.P.C. Valea Jiului — 7l;i,2 J pricepere, hărnicie şi ab­ să diversificăm gama
puncte Locul I: I.MM.R. Simeria — 310,3 negaţie muncitorească, au sortimentală de pline şi
Locul II : 1. ¡VI. Bărbăteni — 408,4 puncte. pus cu nădejde umărul specialităţi, să satisfacem
puncte. la îndeplinirea sarcinilor
Locul II : D.J.P.Tc Deva — 129,15 de plan şi a angaja­ în mai mare măsură e- BUCUR
® în activitatea de exploatare şi prepa­ puncte. xigenţele de consum can­ clioprogra
rare a minereurilor : mentelor asumate în în­ titativ şi calitativ ale Radio juri
presei;
8
Locul I : E.M. Certej — 702 puncte. III. AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE trecerea socialistă, con­ populaţiei. Am introdus diilor; 9,'
Locul II : E.M. Deva — 669,79 puncte. ALIMENTARĂ tribuind la situarea co­ în fabricaţie unele sor­ 9.05 KăSj
lectivelor din care fac rilor; 10,'
« în ramura prospectării şi explorării a în subramura morărit şi panificaţie : parte în rîndul fruntaşilor timente de specialităţi, 10.05 Atl
geologice : Locul I: I.M.P. Deva — 406,4 puncte. in producţie şi în reali­ cum sînt: covrigi, cor- Ştiinţa ş
Locul I : I.P.E.G. Deva — 920,7 puncte. zări. Unele unităţi frun­ nuri, pateuri, strudel cu pul Star
mere şi — mai nou —
tin <lc
« în domeniul metalurgiei, subramura IV. CIRCULAŢIA MĂRFURILOR taşe nu şi-au găsit încă tăiţei de casă, care au corale;
produse refractare : Locul I: C.L.D.C. Deva — 390 puncte. locul în această pagină întrunit sufragiile cum­ radio-tv.
te; 12,00
Locul I : „Refractara“ Baru — 224 Locul II : I.C.S. Mixt Călan — 205 în care se aduc elogii părătorilor. 12.05 Cil
puncte. puncte. muncii devotate, con­ Să amintim si numele 13.00 De
* în domeniul construcţiilor de maşini : ELENA MUNTE ANU, colectivelor cu cele mai Student
jurnal;
muncitoare
Locul I : IM. Orăştie — 2926,4 puncte. V. GOSPODĂRIE COMUNALĂ ŞI ştiincioase şi succeselor bune rezultate pe 11 luni economi
Locul II : I.U.M. Petroşani — 315 punc­ în muncă. O vom face în — Despre importanţa şi jumătate — fabricile rii mele
cal; 16,5
te. PRESTĂRI DE SERVICII numerele din anul viitor activităţii întreprinderii de pîine din Orăştie şi 17.00 BU
ale ziarului, eu singura
® în domeniul chimiei, subramura pre­ » în subramura gospodărie comunală : noastre cred că nu este Hunedoara şi moara de Divcrl isi
Revista
lucrarea cauciucului şi maselor plas­ Locul I: G.I.G.C.L. Deva — 654 puncte. condiţie de a ni se oferi cazul să mai vorbesc — porumb din IIia — şi al Formaţii
tice : acest plăcut prilej. ne-a spus de la început unora dintre muncitorii Orele k
Vasile Buzdugan, ingine­ cci mai harnici şi con­ patrie;
rul şef al l.M.P. Deva. ştiincioşi : Petru Grădi- lănescu:
conomic
Vorbesc mai bine roade­ naru, Ioan Ştefan, Emi­ şoară;
întreprinderea minieră Bărbăteni le muncii noastre: piinea lia Sămărtean, Alexandru în frun
de pe masa fiecăruia, ga­ Mureşan, Mihai Maior şi în ţii rit
ma sortimentală largă a Gheorghe Bîra — Deva, me; 21
ral; 21,?
SI! mm muit cărbune pentru cocs produselor populaţiei clin Borza — Orăştie, Petruţa O zi îi
panificaţie, Adam Boca şi Domnica
de
puterii
desfăcute
întreg judeţul, prin cele Didea şi Ion Stanciu — Non st<
TIMIŞ
cărbunelui. Hotărîţl să uşor. Emilian Zamfir, Kovacs 32 de subunităţi din ca­ Hunedoara, losif Vălean maţiile
amplifice rezultatele bu­ — Dacă ar fi să evi­ Mihai, Csaki Franeisc, drul întreprinderii. si Viorel Cosma —- Jlia, tatea îi
plina ‘
ne din anul 1980, să o- denţiem colectivele cu Vasile Goghie, Nicolae şi enumerarea ar putea — cond
noreze cu fapte demne rezultate mai bune, bri­ Oprea, Szocs Dionisie, de — Să consemnăm însă continua. ducţiei.
de muncă „Ordinul Mun­ găzile cu cele mai mari mulţi alţii. realizările obţinute de — Ce sarcini si preo­ — rea
cii“ clasa a IlI-a ce le-a depăşiri de plan.,. Preocupările din aces­ l.M.P. Deva de la înce­ progran
putul
realizări cupări stau în prezent în
anului,
fost conferit pentru rea­ — La această dată se te zile de sfîrşit de de­ colectivelor l.M.P. notogiet
hărnicia faţa
dovedesc
cin tccu-l
lizările din anul trecut, prezintă cu planul la zi cembrie îi aflu pe mi­ care strădaniile perseveren­ Timişul
şi
minerii de la Bărbăteni îndeplinit şi depăşit sec­ nerii de la Bărbăteni an­ te ale colectivului, situîn- Deva ?, l-am mai între­ ce, per
au raportat în aceste zi­ toarele I şi III — cu gajaţi cu toate forţele bat pe interlocutor. triotism
cialist
le îndeplinirea planului sporuri de producţie de pentru sporirea plusului d-o luni la rînd între — Acum şi pentru toric a
ION NICHITA, anual la producţia fizi­ 5 300 tone, respectiv de producţie acumulat fruntaşii în întrecerea perspectivă avem în a- treguiu
şei de brigadă, că, extrăgînd suplimen­ 16 400 tone, precum şi de la începutul anului şi socialistă pe ramură. tenţie continua diversi­ dezbate
sectorul IV tar mai mult de 22 000 sectorul de investiţii, pregătirea condiţiilor de — Ne-am depăşit pro­ ficare a gamei sortimen­ pentru
19,30—2<
tone de cărbune cocsi- contribuţii avînd şi ce­ lucru care să le asigu­ ducţia marfă cu 8,6 mi­ tale şi îmbunătăţirea ca­ lele; I)
Minerii de Ia IM. Băr­ ficabil. lelalte colective: electro­ lioane lei şi producţia trei
băteni îşi menţin ritmi­ — Ştim bine că ţara mecanic, de la transport, re un demaraj promiţă­ lităţii produselor. Am Turneu
citatea 5n îndeplinirea are nevoie de cît mai aprovizionare, aei’aj. Din tor din primele zile ale netă cu 7,6 milioane lei, deschis un magazin de sîrb di
şi depăşirea prevederilor anului viitor. Au intrat am realizai suplimentar prezentare a produselor \icd
mult cărbune cocsificabil rîndul brigăzilor se de­ in funcţiune două com­
de plan, ea şi ritmicita­ — ne spunea Mitică Ni- taşează prin hărnicie şi bine de înaintare, a fost prevederilor de plan de panificaţie in Deva,
tea în situarea în rîndul colescu, inginer şef al conştiinciozitate cele con­ deschis un nou frontal 5 800 tone de pi inc, 577 urmînd ca după 20 de­ IC
fruntaşilor în întrecerea IM. Bărbăteni — şi ne cluse de frontaliştii Ni- în stratul 3, blocul 12, tone de făină, 9 tone de cembrie a.c„ să produ­
socialistă pe judeţ şi pe străduim zi de zi în a- colae Roşu şl Kovacs Si- cu care se speră în re­ produse zaharoase. Aş cem aici şi să desfacem
DEV.
ţară, în domeniul ex­ bataje să extragem acest gismund, Androne Gru- dresarea şi a sectoru­ vrea să menţionez că în produse proaspete de pa­ seriile
ploatării şi preparării cărbune. Sigur, nu este măzescu, Ion Pintecan, lui II. ultima vreme ne-am pre­ tiserie. şui tA
DOAR
ra); b
(Sider
(Arta)
întreprinderea chimică Orăştie Exploatarea minieră Certej stnict*
Drago
<Unir«
Noi eu
Organizare şi ritmicitate Realizări şi certitudini blica)
in M;
tural)
In primul rînd să no­ zei . tehnico-materiale şi lor de plan la export. Inginerul şef al uni­ fond, cam ce măsuri se tor esc
ne (1
tăm cîteva dintre prin­ a desfacerii producţiei, a Accentuînd latura di­ tăţii, Ioan Stănculescu, iau ? Duelul
cipalele realizări ale co­ aprovizionării ritmice şi versificării şi calităţii ne spune din capul locu­ — In primul rînd — Plopii
lectivului întreprinderii în cantităţile necesare cu produselor se cuvin lui : continuă interlocutorul tulul
NO AS
chimice Orăştie pe 11 materiile prime de bază, subliniate preocupările — La data curentă (15 — să se organizeze temei­ roade
luni şi două săptămîni cît şi a creşterii produc­ chimiştilor din Orăştie decembrie a.e. — n.n.), în­ nic munca în subteran, UTIJC
din an : îndeplinirea tivităţii muncii, diminuă­ pentru asimilarea în fa­ registrăm depăşirea pre­ pe toate schimburile, să lezaţii
mulţi:
prevederilor anuale de rii pe toate căile a chel­ bricaţie a unui număr vederilor de plan la a- se exploateze şi întreţi­ ORAi;
plan ia export şi expe­ tuielilor de producţie şi tot mai mare de repere proape toţi indicatorii de nă raţional utilajele şi lincvc
dierea către beneficiarii sporirii eficienţei econo­ pentru autoturismele „Da­ bază : un plus de 1,2 mi­ instalaţiile din dotare, să cruce
(Fine;
de peste hotare a unui mice. O atenţie cu totul cia“ şi „Oltcit“, pentru lioane lei La producţia ajungă neîntîrziat pro­ Tridc
important volum supli­ deosebită am acordat şi autocamioanele „Roman“, netă. o producţie marfă ducţia de minereu extras IOAN Ui:OAl. (Casa
mentar de produse, rea­ acordăm în continuare a unor tehnologii de peste plan de 3,4 mili­ în prepara ţie, iar aici miner, ŢEG
(Daci
lizarea producţiei marfă diversificării gamei sor­ producere a spumelor oane lei şi un volum de să se extragă maximum sectorul Bocşa de a
în procent de 103,5 la timentale de produse, ri­ poliuretanice semiflexi- beneficii suplimentare de de substanţă utilă din cheta
sută şî a producţiei in­ dicării nivelului lor teh­ bile colorate şi a unor 1.3 milioane ici. masa minieră. Sigur, mai ian Păcurar, Dumitru Câîdi
dustriale în procent de nic şi calitativ şi onoră­ produse din poliuretani. — Dar la indicatorii sînt greutăţi, neajunsuri, Cişlaru, Traían Căsălean, IU A :
(Mur-
101,4 la sută. depăşirea rii exemplare a sarcini- intensificarea strădanii­ fizici ? carenţe de organizare şi Trandafir Bisorca. Au- din
planului fizic cu 214 to­ lor de confecţionare în — Am depăşit plănui de disciplină a muncii, gustin Soroa, loan Băl- 1-IT
ne de mase plastice şi 92 cadrul întreprinderii a la toate metalele din dar ne străduim... ţatu, loan Covaci, Viorel Anim
rul).
tone oxizi de fier, redu­ unor piese de schimb, e- minereurile complexe, iar Neagu, AUrcl Olarii. Şte­
cerea cheltuielilor la 1000 chipamente şi matriţe la lucrările de pregătiri încercăm să aflăm nu­ fan Palade.
lei producţie marfă cu pentru maşinile de in­ şi deschideri avem un mele secţiilor cu cele Cum se lucrează în a- n
circa 260 lei la totale si jecţie, reducînd sensibil spor de 1 200 ml. mai bune rezultate şi ceste zile de iarnă, de
cu 422 lei la materiale, importul de asemenea ale unora dintre oame­ sfîrşit de un 7 „Greu —
înregistrarea unui bene­ piese, deci efortul valu­ Intrăm puţin în ana­ nii cei mai harnici şi ni se spune. Dar sintem PCI
ficiu suplimentar de 5,2 tar al statului. Se depun liza cifrelor. Interlocuto­ mai conştiincioşi ai ex­ hotărîţi să nu pierdem răci
mai
milioane lei. în continuare eforturi rul le cunoaşte bine. Si­ ploatării. Notăm, după nimic din ce am reali­ ningt
Despre factorii defini­ pentru reducerea ciclu­ tuaţia îndeplinirii ritmi­ multe minute de gîndi- zat, să amplificăm spo­ fia
torii ai acestor frumoase lui cercetare-producţie. ce a planului şi asigu­ re, de discern amin t, fără rurile de producţie de vitez
km/l
succese ne-a dat relaţii pentru perfecţionarea u~ rării economiei naţionale pretenţia de a fi făcut pînă acum, să încheiem Tem
tovarăşul Ioan Susan, se­ nor tehnologii şi fluxuri cu cantităţi sporite de cea mai bună selecţie: anul cu planul depăşit fi c
cretarul comitetului de de fabricaţie, pentru uti­ resurse minerale utile sectorul I Certej, mina la toţi indicatorii şi în -V f
partid pe întreprindere: lizarea raţională a mate­ se analizează frecvent în Vorţa, mina Bocşa, dar acelaşi timp să pregătim tre
dimi
— Am pregătit din riilor prime, recuperarea biroul executiv al con­ şi sectorul II. Dintre oa­ temeinic, atent, produc­ eeaţ
vreme, sub toate aspec­ şi valorificarea superioa­ siliului oamenilor mun­ meni este mai greu. To­ ţia anului al doilea al Pe
tele. producţia pe acest LUC1AN MICU. ră a resurselor materia­ cii, se iau operativ mă­ tuşi, — şefii de forma­ cincinalului calităţii şi zile.
strungar,
să
an, aiît în privinţa ba­ atelierul de reduetoare le refolosibile. suri corespuţr/ătoare. în ţii : Gavrilă Cliifor. Tra- eficienţei. fi \
slab