Page 63 - Drumul_socialismului_1981_12

1 VINERI, 18 DECEMBRIE 198Í Pac. 3

Ceo de-a tieia ediţie suri în aprovizionare. în
a spectacolului de varie­ prezent situaţia s-a re­ 1
tăţi „Bucuriile iernii", ce glementat“.
întâmpină în ultimii ani
bucuriile vacanţei de iar­ » O altă scrisoare,
xntei nă după un trimestru de semnată „Un grup de
muncă şcolară, s-a des­ călători“, ne-a sesizat că
Preocupate de găsirea u- rea bazei materialo fiind făşurat, ieri, la Casa de AVEŢI CUVÎMilIl autobuzele de pe ruta
nor modalităţi menite sa permanentă (se are in ve­ cultură din Deva. Orga­ Cugir—Orăştie nu opresc
realizeze in practică dezi­ dere realizarea in acest ,nn nizat de consiliile jude­ e „Sînt un client vechi ol frizeriei din cartierul Gojdu în staţiile de pe traseu,
ano mică ţean şi municipal ale pio­ (lingă „Izvorul veseliei"). De un timp încoace ţi-e teamă ia care I.T.A. ne-a răs­
deratul politic, etic şi pe­ a unui nou cabinet de ma­
inii ira - dagogic al creşterii calită­ tematică). nierilor şi de Casa jude­ să mai vii aici Ici tuns. să te mai laşi pe mina lucrăto­ puns : „Pentru preveni­
artaj ţii procesului instructiv-e- îmbunătăţirea calităţii ţeană a pionierilor şi şoi­ rilor din această secţie. Se întîmplă multe nereguli acolo rea unor astfel de aba­
„Casa milor patriei Deva, spec­ — responsabilul este mereu „în vizită" la restaurantul de teri şi în vederea pre­
iier& p<i ducutiv, cadrele didactice procesului instruetiv-edu- tacolul a fost un cald alături, lucrătoarele fumează continuu, iar una dintre ele, venirii unor nemulţumiri
! a stu- de la Liceul agroindustrial cativ înseamnă prioritate a
can« Haţeg au făcut din majo­ priorităţilor şi in munca Letiţia, vorbeşte foarte urit cu clienţii, îi repede şi-i pune ale oamenilor muncii,
rana do la punct dacă îndrăznesc să zică ceva. De aceea, consi­ autobaza Orăştie va in­
palorilor ritatea claselor cabinete birpului organizaţiei de „Bucurii!© strui întreg personal”!
o vietăţii de lucru in adevăratul partid din şcoală, toate a- der că e necesară intervenţia urgentă (chiar un control de bord asupra obligaţii­
sens al cuvintului, care nalizelc din adunările ge­ iernii“ inopinat) al conducerii cooperativei". (Constantin Aşte-
răspund cu eficienţă sco­ nerale (din actualul an de fănoiu, strada Zarandului, Deva). lor ce le au de a opri l
pului propus. gînd de pace, de mulţu­ o „Noi, locuitorii de pe străzile Pleşului şi Corbului in staţiile prevăzute în 1 ţ
— Cum realizarea unei învăţăm ini) s-au desfăşu­ din Hunedoara, avem un mare ne-caz: De peste un an graficul de mers“.
calităţi superioare a pro­ rat sub semnul acestui im­ mire pentru copilăria fe­ se lucrează la conducta de apă, dar noi tot nu avem ® Pe marginea unei j|
ricită,
de
dragoste
de
cesul ui instructiv-edueativ perativ. „Fiecare adunare vatră, neam şi partidul apă şi trebuie s-o aducem cu găleţile de la distanţă. Si­ sesizări privind trans­
este, in şcoala noastră, o generală a adoptat măsuri portul unor produse, în
;,00 Ha­ conducător, adus de for­ tuaţia e cunoscută la I.G.C.L., dar vedem că nu se iau
iţii; 7,00 prioritate a priorităţilor menite să contribuie la îm­ maţiile artistice şcolare măsuri". (Pătruţ Popa, str. Pleşului, Hunedoara). special pâine, în con­
Revista diţii neigienice pe raza
;! meto­ laureate ale Festivalului * „Pe strada Emineseu din Deva este o secţie de
de ştiri; naţional „Cintarea Româ­ comunei Dobra, Consiliul
icultăto- niei" din municipiu şi de mobilă. Aerul din jur este foarte poluat din cauza toxi­ popular comuna] ne co­
ile ştiri; nelor rezultate de la locuirea mobilei. Oare cei din res­ munică următoarele: „S-a
10,30 prestigioşii reprezentanţi pectiva secţie nu pot face nimic pentru înlăturarea sau luat legătura cu Coope­
50 Gru- ai artei hunedorene. In­
0 Bule- eadrole didactice se impli­ plinirea acestui important vitatul de onoare al serii măcar reducerea acestei poluări a atmosferei ?". (Un rativa de consum Dobra
Creaţii că cu răspundere în a- deziderat al muncii noastre grup de locuitori de pe strada Emineseu, Deva). si s-n .stabilit — pentru
»remieră eeastă activitate — apre­ — precizează prof. Marga­ a fost binecunoscutul şi distribuirea plinii — un
«blicita- îndrăgitul actor Ion Lu­
e ştiri ; ciază prof. Liviu Moraru, reta Dumitru, secretarul cian, Artist Emerit. SESIZĂRI — SOLUJll manipulant care să în­
mâniei ; directorul adjunct al li­ organizaţiei de partid — soţească plinea pe ma­
15,00 ceului. măsuri a căror îndeplini­ Spectacolul a fost sus­ rile întreprinse, între­ şina special amenajată
R;\(lio- ţinut cu talent, candoare a loan Hirta din Ghio­ -1
>r donaţi Această implicare sc re o urmărim îndeaproape, şi artă adevărată de for­ luri ne-a sesizat unele prinderea de transporturi pentru transportul ei. D
erui ţă- simte în tot ceea ce se în discuţiile individuale, nereguli pe traseul de auto răspunde : „Situa­ asemenea, s-a indicat să
n muzi- face in şcoală. Cabinete şi purtate de biroul organiza­ maţiile pioniereşti — corul
idicului; şcolii generale nr. 5, mon­ autobuze Gheiari—Hune­ ţia prezentată este rea­ se respecte cu rigurozi­
ri; 17,03 laboratoare moderne riva­ ţii'! de bază cu comuniştii, tajul literar-mu.zical, grupul doara, mai precis faptul lă, motiv pentru care ne tate regulile du igienă şi
ie; 17,15 lizează prin funcţionalita­ fiecare s-a raportat şi la vocal şi dansul modem
; *17,50 te. „Urmărim ca ele să modul în care acţionează că în unele zile cursa cerem scuze, dar aceas­ s-a interzis manipularea
fti; 18,00 de la şcoala generală nr. de ora 11,30 a fost sus­ ta nu s-a produs in mod piinii de către alte per­
Pentru folosească, nu să fie nişte pentru ca cerinţele cabla­ 4, dansul ritmic de la
Ion Do* depozite de material didac­ ţii să se regăsească în ni­ şcoala generală nr. 7, pendată. După cercetă­ voit, ci datorită unor lip- soane“.
heta c- tic — e de părere prof. velul de pregătire al ele­ i
izică u- grupul vocal, dansul
;auşescu Ştefan ltu, şeful catedrei vilor“ . popular, taraful şi soliştii
intimism de matematică, care îm­ în cabinetul de mecani­ casei pionierilor şi şoimi­ IN PREGĂTIREA
in lu- preună cu elevii a realizat zare, in cel de industrie a- RECENSĂMÎNTULUI
1 muzi- un cabinet model din toate limentarâ, în atelierele lor patriei, grupul muzi­ ANIMALELOR
iri; 22,00 cal al ciclului primar de
!3,00 Bi- punctele de vedere. Par­ şcoală, în seră, la solar, pe la liceul pedagogic, rec-i- în perioada 4—11 ia­
3,30—3,00 tea electrică este materia­ poligonul cu tractoare şi nuarie 1982. în toate lo­
nocturn. lizarea lucrărilor de diplo­ maşini agricole am urmă­ tatcarea Camelia Popa, calităţile judeţului nos­
0 Infor- de la şcoala generală nr. tru urmează să se efec­
Acluali- mă ale elevilor Eduard rit — ia lecţii teoretice şi 8, grupul folk „Canon" al
: Disci- Bîrlea şl Traian Buzariu, practice — cit de legate Casei de cultură Hune­ tueze recensămîntul ani­
ganizare iar mobilierul este realizat sînt unele de altele. Ca­ malelor deţinute de uni­
iţii pro- in atelierele scoală“. In­ racteristica esenţială a fie­ doara, balerinii Mira şi tăţile agricole .şi gospo­
C.O.M. Coste! Bălani că, de la
gpr-ală a tr-un asemenea cabinet se cărei lecţii este împletirea Teatrul de estradă De­ dăriile populaţiei, acţiu­
ajc teh- poate lucra diferenţiat şi strînsă a cunoştinţelor şti­ ne de mare însemnătai >
18,20 Cu controla munca indepen- inţifice cu cerinţele prac­ va, momentele lirice — pentru fundamentarea
e valea tă în bune eondiţiuni. Pro­ de prof. Veronica şi Oc.- programului de dezvol­
itru pa- tice, in condiţiile în care tavian Negreanu, prof.
8,45 Pa­ fesorul a extras fişe de procentul de promovabili- tare a zootehniei si a ce­
li av so- probleme pe care elevii le tate este reprezentativ, va­ Octavian Că temă, înv. O- lui de autocon ducere şi
<lefini- loarea lucrărilor din agri­ vidiu Miheţ, înv. Drăgan autoaprovizionare terito­
v, a în- realizează complementar Mu-nteanu, iar momentele
opor — celor din manualele actua­ cultură se ridică — în a- vesele ale prof. Mircea rială.
Ritmuri le, doi membri ai catedrei ceastă toamnă — la aproa­ Pentru desfăşurarea în
al clv. ; s-au înscris la concursul pe un sfert de milion lei, Păcurarii. A fost o edi­ bune condiţii a reeensă-
cu ar- ţie in care bucuriile Ier­ mintului şi completarea
orches- de propunători de proble­ (cu recolte care asigură nii s-au întiln-it înălţător
u&tiea“ ; me pentru matematică, ca­ necesarul pentru cantina corectă a formularelor
naţional tedra dispune de un fişet internatului) iar viitoarele cu dorul şi dragostea de s-au constituit comisiile
(avan- complet de probleme (pen­ culturi se întrezăresc sub ţară, ca gradul şi spe­ Liceul industrial nr. 7 Hunedoara. Maistrul instructor judeţeană, municipale,
). ranţa viitoarelor împliniri tricotaje Constantin Istrate dă explicaţii practice unui grup
tru toate clasele), pentru acoperişul de sticlă al se­ de eleve din anul II — şcoală profesională. orăşeneşti şi comunale şi
lucrările cu subiecte unice rei si pe loturile şcolare. în climatul sănătos al Foto : V. ONOIU s-a făcut instruirea re-
preocuparea pentru lărgi­ LUCIA LIC1U păcii. cenzorilor.
nara —
); Ora- Oezvoiiâm permanent producţia
HUNE- în centrul muncii de partid
(Flacă-
riile l-n
iroaziera (Urmare din pag. I) Comitetul comunal de lează recenta hotărire de de cărbune cocsificabil
lâ (Con- partid a hotărît că pe a se acorda producătorilor
OŞANI :
călătoare păşunile satelor se vor or­ prime pentru produsele (Urmare din pag. 1) prevăzută. Aceasta nu in­ bunele pentru cocs, prin­
narea (7 le si să compenseze ast­ ganiza acţiuni de masă, predate la fondul de stat,
(Repu- fel tendinţele de diminua­ cu caracter do întrajuto­ este ia Balşa de mai mult fluenţează cu nimic indi­ cipalul sort al celor două
Aventuri re a efectivelor. Dar re­ rare (comuna este în între­ timp obiect al preocupă­ 80 mm. Aceasta pentru că catorul de calitate al sor­ preparaţii — Lupeni şi
t (Cui- tului de cărbune pentru Coroeşti.
(Munci- zolvarea problemei nu gime necooperati vizată), rii pentru introducerea lor în subteran este din ce în — Momentan nu toată
Corleo- poate să vină doar din pentru curăţarea şi fertili­ in cultură. ce mai greu să se aleagă cocs ?
LONEA : manual sterilul vizibil, — Oscilaţiile din proce­ producţia de cărbune coe-
ETRULA; faptul cu stai de vorbă zarea păşunilor. Acţiuni Este un mod comunist sul tehnologic fac ca nu siiicabll este supusă pre­
inea sa- cu oamenii. în aceste dis­ asemănătoare se vor or­ de a gîndi şi acţiona. Şi mai ales în condiţiile creş­ toată producţia să aibă a- parării, în vederea valori­
); ANI- cuţii, ca între oameni, se terii gradului de mecani­
ul to­ ganiza pentru recoltarea atunci cînd ol se întrepă­ zare a lucrărilor miniere, celaşi conţinut de cenuşă ficării superioare. Spre e-
ilor esc) ; ridică probleme obiective. tuturor fîneţelor. Cultiva­ trunde temeinic cu actul — uneori iese cu 7,5 la xemplu, producţia minei
iee (Re- în acest caz, dacă tot e- sută, alteori cu 11,5 la su­ Paroşeni este expediată la
Ani tu- Ce vom da acestor anima­ rea de plante tehnice pen­ conducerii, îi imprimă a- xistă instalaţii de claubaj
roşie); le să munînce cuci păşu­ tru fondul de stat, pe ca­ cestuia un caracter dina­ la preparaţii, n-are rost să ta cenuşă. Preocuparea centralele electrice, bine­
sau de- nile sînt cam slabe ? noastră este ca în medie înţeles, în detrimentul
La răs- re de asemenea o stimu­ mic, creator. înfiinţăm altele la între­ întreaga producţie de căr­ producţiei pentru cocs. A-
furtuni prinderile miniere, cu in­
IU-BAI : vestiţii suplimentare. Tot bune pentru cocs să se ceasta se repercutează
ăspuncle înscrie undeva în jurul ci­ asupra indicatorilor tehni-
; MA- pentru îmbunătăţirea ca­ frei de 10 la sută. Dealt­ co-cconomici ai preparaţii-
de fată Eforturile noastre sînt subordonate obţinerii unor lităţii cărbunelui am luat
Lancea măsura ca la întreprinde­ fel, chiar aparatul de de­ lor şi deci ai combinatu­
N : An- producţii sporite ie cereale rile miniere, cînd se în­ terminare rapidă a calită­ lui. Care este orientarea
ultură) ; ţii este reglat la 11,5 la în acest sens ?
; SIME- tocmesc proiectele anuale -
itru toţi (Urmare din pag. I) — grîu, porumb,, cartofi şi tuale a ţărănimii, îi vom do exploatare a abatajelor, sută, ceea ce înseamnă că — într-adevă , o parte
Infernul să se facă în aşa fel in­ vagoanele cu cărbune sub din producţie o expediem
seriile sfeclă de zahăr —, va în­ răspunde eu eforturi şi această limită pleacă la la Mintia, pentru îmbună­
lELArtl: ducătorii agricoli. în acest casa peste preţurile de pro­ mai stăruitoare pentru cit sterilul, care tehnologic beneficiari, iar cele peste tăţirea puterii calorice a
(Minc- fel, fiecare unitate agrico­ ducţie prime ce se ridică realizarea planului de pro­ se introducea în cărbune, limită, rămîn pentru re- cărbunelui energetic. Dar
lă şi fiecare producător îşi la cîteva sute de mii de ducţie pe 1982 la toţi in­ să fie evitat sau să fie cît spălare. Oricum, în medic nu este o chestiune de
vor spori în mod substan­ lei. Acestor noi măsuri, dicatorii, pentru obţinerea mai puţin, iar exploatarea ne înscriem cu un conţi­ durată. Livrăm de la Pa­
ţial veniturile. Aşa, de e- grijii permanente a parti­ mecanizată să se facă cu nut de 10 la sută cenuşă. roşeni pentru că acolo a-
xemplu, cooperativa noas­ dului si statului pentru si livrarea la fondul de utilaje adecvate. în con­ Aceasta ne permite ca să vcm instalaţie de sortare
tră care va livra in 1982 dezvoltarea şi înflorirea a- stat a unor cantităţi spo­ diţiile mecanizării tot mai realizăm şi o recuperare şi clasare, însă preocupă­
L'a se va peste 900 to.nc produse a- gricuTturii şi ridicarea bu­ rite de produse agricole intense aceasta este o ca­
ul va fi gricole la fondul de stat năstării materiale şi spiri- le deosebit de eficientă, pe mai mare la sorturile mă­ rile noastre sînt îndrep­
-.ocal va vegetale şi animale. care o putem folosi din runte, care altfel se pierd tate in direcţia creşterii
va su­ în procesul tehnologic. în producţiei pentru cocs şi
re. cu plin. Cele mai mari pre­ felul acesta sporim şi efi­ îmbunătăţirea lealităţii a-
nordic, Fiecare hectar de teren—folosit cu cienţa producerii sortului cesteia, precum si a căr­
ia 50—00 ocupări rămîn însă în pre­
lima va paraţii, unde cheltuielile de cărbune pentru cocs, bunelui energetic pentru
; -12 la (Urmate din pog. 1) suplimcntare la culturile obţinerii unor recolte su­ nu sînt atît de mari. întrucît pierderile de căr­ a nu mai fi nevoiţi să li­
rima în- insămînţate în toamnă, — Din producţia de căr­
. Izolat, perioare la hectar şi li­ bune expediată de prepa­ bune in steril sînt mult vrăm sortat in loc de
semnala executarea unor lucruri de vrării unor cantităţi spo­ mai mici, cu posibilităţi mixte energetice. Astfel,
unor baze temeinice pro­ îmbunătăţiri funciare, e- rite de produse ia fondul raţii cocseriilor nu de pu­ de eliminare. Stabilirea u- vom avea posibilitatea să
ele două ducţiei anului viitor prin fectuarea reparaţiilor la u- ţine ori există şi loturi de
continua fertilizarea terenului cu de stat — temelia ridică­ vagoane al căror conţinut nei astfel de limite (în supunem preparării întrea­
"erul va tilajele agricole şi altele. rii calităţii vieţii lucrăto­ jurul cifrei de 10 la su­ ga producţie de cărbune
pa ninge peste (>00 tone gunoi de Acţiunile pe care le între­ rilor ogoarelor şi tuturor de cărbune arc o cenuşă lă) ne-ar permite o recu­ cocsificabil si valorifica­
grajd, aplicarea fertilizării prindem sînt subordonate oamenilor muncii. m u i t mai mare decît cea perare mai mare la căr- rea superioară a acestuia.