Page 65 - Drumul_socialismului_1981_12

r.wc - ~r\
c€ ut;
.i>
Cil prilejul celei de a 75-a aniversări

ţa a tovarăşului Leonid Illci Brejnev
loîarlşu! Nicole Ceaysesca

i pin

T o v a r ă ş u 1 Nieolae U.R.S.S., cu prilejul celei La plecare, pe aeropor­
Ceauş eseu, secretar gene­ de-a 75-a aniversări a to­ tul Otoponi, t o v a r a sul
ral al Partidului Comunist varăşului Leonid Ilici Nieolae Ceauşcspu a fost
Român, preşedintele Repu­ Brejnev, secretar general condus de tovarăşa Elena
blicii Socialiste România, al Comitetului Central al Ceausescu, de tovarăşul.
Comunist
aii
a plecat, vineri dimineaţa,
fel i u§ an mmi la Moscova, la invitaţia Partidului Sovietice, pre­ Ilie Verdeţ. de alţi tova­
răşi
Uniunii
conducerea
do
din
Comitetului Central aii şedintele Prezidiului Sovie­ partid şi de stal.
Partidului Comunist al U- tului Suprem al Uniunii
niunii Sovietice, Prezidiu­ In aceeaşi zi tovarăşul
Anul XXXIII, nr. 7 50! 5ÎMBÀTÀ, 19 DECEMBRIE 1981 4 pagini - 30 bani lui Sovietului Suprem şi Republicilor Sovietice So­ Nieolae Ceausescu a sosit
Consiliului de Miniştri ale cialiste. la Moscova.
1
issisanoijisosfiiJiisosss lasaîaoosssoossaoos"» »»
fîotărîrea Comitetului Politie Executiv al O, 0. al P. C. R, Brigades de reporteri în C.S. Hunedoara
Măsuri importante, stimulative pentru i. Aprovizionarea, © vengo
JHk. et
in
creşterea producţiei agricole SB
la noastră sarcină a fost,
decisive
Aceste
pentru
decembrie
zile
sini
din
Puternice Mijloc eficient pentru realizarea integrală a planului anual şi angajamen­ este şi va rămâne încadra­
rea în consumul de cocs
telor asumate în întrecerea socialistă. Brigada de re­ planificat. Fiind conştienţi
Imbolduri pentru sporirea recoltelor porteri a ziarului s-a deplasat în trei uzine cu greu­ do acest lucru am adop­
în
tate
Combinatului
siderur­
ansamblul
activităţii
toţi producătorii gic Hunedoara — nr. 1 coesochiinică, nr. 2 aglo­ tat o serie de măsuri ca­
re, aplicate cu rigurozita­
la hectar merare furnale, şi nr. 4 laminoare — pentru a evi­ te, nu numai că au dus la
denţia eforturile şi rezultatele obţinute de la începu­
planificate,
reducerea
Măsurile iniţiate de se­ tar. Din recolta obţinută tul anului de oamenii muncii de aici, dar şi greu­ încadrarea în la consumurile
Măsurile adoptate recent cretarul general al partidu­ am livrat, pentru sămânţă tăţile cu care se confruntă, neajunsurile ce se mai pierderilor tehnologico, dar
manifestă în activitate.
de Comitetul Politic Exe­ lui, t o v a r ă ş u l Nieolae şi la fondul de stat mai şi la economisirea, pinâ în
cutiv al C.C. al P.C.R., me­ Ceausescu, sînt m e n i t e mult de 10 000 kg cartofi prezent, a 5 200 tone de
nite să asigure îndeplini­ să determine o puternică de pe fiecare hectar culti­ La uzina nr. 1 : nemulţumirea cocsa r ¡io r cocs.
rea obiectivelor stabilite mobilizare a eforturilor vat. Deşi am depăşit cu Sincope în drumul este generată şi de faptul în legătură cu modul ân
de Congresul al Xll-lea al creatoare ale tuturor lu- peste 200 tone cantitatea cocsului că nu s-au respectat in­ care se desfăşoară aprovi­
partidului in domeniu] a- .crăitorilor din agricultură de sămânţă predată, la dicatorii de calitate. în zionarea eu materii primo
griculturii .şi a sarcinilor şi fiecărui locuitor de la cultura respectivă nu aco­ în anul 1981, corsarii ultima perioadă a crescut si materiale, toţi cei de
privind realizarea noii re­ sate, în vederea acceleră­ perim în totalitate, din hunedoreni au avut multă simţitor procentul de ce­ aici au evidenţiat însă un
voluţii agrare, au găsit un rii procesului de realizare veniturile obţinute, chel­ bătaie de cap cu cărbune­ nuşă şi umiditate, ceea eo aspect. Dacă în ce priveşte
larg ecou în rindurile ţă­ -a noii revoluţii agrare, de tuielile efectuate. în con­ le cocsiiieabil de Valea a influenţat asupra calită­ aprovizionarea cu aglome­
ranilor cooperatori şl me­ dezvoltare şi modernizare diţiile aplicării, începând Jiului, pentru că a fost li­ ţii cocsului elaborat. Pro­ rat, colectivul do furnalisii
canizatorilor din satul Pri- a agriculturii. din anul viitor, a noilor vrat neritmic şi, în majo­ centul de cenuşă la cărbu­ n-a avut necazuri — sec­
caz, ele reflectând preocu­ Ţăranii cooperatori, me­ măsuri de stimulare ase­ ri laica cazurilor, nu la ca­ nele livrat po întregul an ţia a Il-a aglomerare a-
parea permanentă a con­ canizatorii şi specialiştii menea situaţii vor fi în­ litatea cerută. Alt neajuns fiind cuprins între 9,3 şi parţinînd aceleiaşi uzine
ducerii partidului şi statu­ din comuna Toteşti au lăturate. înţelegem că şi este acela că preparaţiile 11,3 la sută, faţă de 8,6 — în legătură cu cocsul
lui nostru, a secretarului primit cu multă satisfac­ noi trebuie să depunem e- n-au respectat cantităţile La sută cît prevede stan­ au existat numeroase pi-o-
general al partidului, tova­ ţie şi recunoştinţă noile forturi susţinute pentru a contractate, pe 11 luni inro- dardul de calitate. Pe lo­ bleme. Ele se datorează în
răşul Nieolae Ceausescu, măsuri de stimulare a reduce cheltuielile şi a ob­ gistrîndu-se o restanţă de turi separate însă cenuşa special calităţii, mai pre­
faţă de ridicarea pe o producătorilor agricoli, ca­ ţine recolte cit mai mari 68 500 tone cărbune. „Can­ a ajuns şi a depăşit chiar cis conţinutului mare. de
treaptă calitativ superioa­ re vin să asigure prin Ia hectar, deoarece prime­ titate care a trebuit să fie 12 la sută (La controlul îţn cenuşă în cocs.
ră a activităţii în agricul­ primele ce se acordă pe le pe tona de produs se suplimentată din import, flux tehnologic). La ¡rândul — Consumurile puteau
tură şi sporirea contribu­ tona de produs în raport acordă în raport direct eu evident, cu cheltuieli mult eî, umiditatea este mai fi mult mai mici. iar pro­
ţiei acestei ramuri de ba­ ele producţia' livrată de pe cantitatea livrată de pe mai mari — arăta Cornel mare cu circa două pro­ ducţia de fontă mai mare,
ză a economiei naţionale fiecare hectar, acoperirea fiecare hectar. Pentru a Ghcrghel, directorul uzinei cente, mediile lunare si- dacă cocsul primit avea
la progresul économico-so­ cheltuielilor de producţie, înfăptui aceste deziderate, cocsochimice. Această a- tuîndu-se între 10,6 şi 12,5 conţinutul de cenuşă de
cial al ţării. Noi, asemenea creşterea rentabilităţii cul­ ne-am asigurat în totali­ pro vizionare în salturi la sută. maxim 13,2 la sută cum se
tuturor lucrătorilor ogoare­ turilor şi întărirea auto- tate sămânţa necesară, am ne-a făcut să schimbăm prevede în STAS — ne
lor, considerăm c:ă noile ■ gestiunii economice a u- făcut amplasarea culturii reţetele în anul în curs, La secţia a Il-a spune subinginerul princi­
măsuri de stimulare a pro­ nităţii ‘ agricole. Concret, de peste 130 de ori. Mai furnale : pal Romtilus Man, de la
ducătorilor pentru creşte­ ne vom referi la cultura TIBERIU NICULESC mult ca oricând. Ba, am Calitatea... dijmuieţite compartimentul plan al
rea producţiei la hectar şi cartofilor, care în unitatea preşedinte, avut unele reţete in care cantitatea ! secţiei. Dar, începând din
noastră deţine o pondere VIOREL ILEAN nu am indus deloc cărbu­ Brigada de reporteri :
ION BARBU
î n semn a tă, an u-al oc u.pîn d inginer şef ne de Lupemi, pentru că — Alături de realizarea DORIN CORPADE,
preşedintele C.A.P. Pricciz cîte 250 hectare. în acest la C.A.P. Toteşti n u a fost“. ritmică a planului la ton­ UVIU BRAICA,
an am obţinut, ân medie, Deci, aprovizionarea a tă — ne spune Inginerul MIRCEA LEPĂDATU
(Continuare in pag. a S-a) 12 400 kg tuberculi la hec­ (Continuare in pag. o 2-a) fost aşa cum a fost. Dar, Petru Opri«, şeful secţiei
a Il-a furnale — principa­ (Continuare In pag. o 2-eS
fgmmmTW 8 viaţă Anosti oameni bravi ai pădurii
Neasemuite frumuseţi goste“, aceea de textilist.
lungul timpului, nume cu­ are Ţara Zarandului. f?i Aşa am ajuns deunăzi
Acum. cinci a închis car­ noscute in întreprinderea multe bogăţii. Dintre toate pe Valea Mare, şi a Riha-
tea de muncă, ii venea minieră Hunedoara, cum am ales drept subiect, de rului, şi a Găinii, şi a Ar­
foarte greu să se despar­ sînt ale lui iordache Scin- astă dată, frumuseţea oame­ ianului, in unele păduri şi
tă de cei care ¡I felicitau. teie, Constantin Trifan, Pe­ nilor şi bogăţia lor sufle­ in vecinătatea altora, care
Erau peste 100 de oameni tru Mihaicea, Virgil Buzatu, tească. Am optat pentru a- poartă nume ca Stănija,
care veniseră la sărbătoa­ Gherasim Mureşan. ceste două adjective ale Giurgeşti, După-Piatră, Mur-
re. Erau mineri, maiştri, oa­ Cind au trebuit să se oamenilor din Ţara Moţilor, gaşu, Ribiţa, Ruda sau Bul-
meni cu care muncisş cot despartă de meşterul şi în­ aie unor oameni harnici, zeşti. Pretutindeni trăiesc si
la cot mulţi din cei peste văţătorul lor in ale mineri­ logodiţi din tată-n fiu cu muncesc oameni. Taie pă­
32 de ani, citi i-a dat mi­ tului, pe toţi aceştia ii stă- pădurea, la propunerea şe­ dure falnică de brad şi de
nei maistrul Aurel Barbu, pinea puternic emoţia. fului Sectorului forestier de fag, de stejar şi o trimit
de la mina Ghelarl. Avea Maistrul Aurel Barbu închi­ exploatare Baia de Criş, in­ la vale, spre fabrici şi spre
dea cartea de muncă sti­
17 ani cind s-a consacrat ginerul Traian Codreanu, el Casele noastre. Orice de-
meseriei de miner in Poia­ mat de ortacii săi şi mul­ însuşi născut la o margine DUM'TRU GHEONEA
na Ruscăi. Acum are 50 şi ţumit de sine. De acum în­ de pădure si revenit să lu­ GHEORGHE GOSTIAN
in tot acest interval a stră­ colo, in comuna care l-a creze la pădure, după ce
bătut drumul lung şi si­ adoptat ca pe unul de-ai a abandonat „prima dra- (Continuare în pag o 2-al
nuos al cunoaşterii mese­ pădurenilor. pensionarul
riei şi oamenilor, al afirmă­ Aurel Barbu se va consa­
rii profesionale. cra realizărilor obştei. es
Prin grija lui s-au for­ „Diamant de Maramureş
mat mineri destoinici de-a ION CIOCLEI „V'klra“ Orăştle, secţia velur. Comunista Maria Haluşe
este o muncitoare {nuntaşii în producţie. Ieri, la întreprinderea minieră Barza, a avut Ioc
Foto : VIRGIL ONOIU o consfătuire şi un schimb de experienţă pentru pre­
luarea şi generalizarea iniţiativei miniere „Diamant
de Maramureş“. Au participat Ion Cupcea, şef de
de termoficarc şi dc la şan­ Sintandrei, calendarul vine tema „Primul ajutor in stop Ş brigadă de la I.M. Cavnic (judeţul Maramureş), de­
tierul T.C.M.M. 53 SAPTAMI­ in sprijinul tuturor celor respirator şi cardiac“. ţa *
NA CULTURAL-EDUCATI­ care se îndeletnicesc cu pro­ PENTRU BUNA APROVT-•liwv ţ- , ţinătorul trofeului „Diamant de Maramureş“ — 1980,
VA „OVID DENSUŞIANU“ ducerea răsadurilor şi legu­ ZIONARE A POPULAŢIEI. I alţi şefi de brigadă care aplică interesanta iniţiativă,
a prilejuit, ieri, la Densuş melor, făcind recomandări Conducerea întreprinderii eo- * şefi de brigadă, de echipe, raioane şi sectoare de la
uln schimb de experienţă pe lunare eu privire la lucră­
g TRIBUNA IDEILOR. La tema „Permanentă şi crea­ rile ce Irebttie executate merciale de stat pentru pro- t I.M. Barza —, preşedinţii comitetelor dc sindicat din
punctul de documentare şi tivitate în tradiţiile folclori­ de-a lungul unui an, in func­ duse alimentare din Deva a- $ cadrul unităţilor C.M. Deva, activişti ai Consiliului
informare politlco-idcOlogîcă ce ale zonei Haţegului“. ţie de anotimp, pentru ca nunţă că, in cadrul „Lunii *
al I.M. Barza s-a organizat, Miine, va avea loc simpo­ recoltele să fie cele mai bu­ cadourilor“, unităţile alimcn- 1 Uniunii sindicatelor pe ramură şi ai Consiliului ju­
de către Consiliul orăşenesc zionul „Familia Densuşianu ne. sa PE TEME DE EDU­ tare din Deva şi Simeria J deţean al sindicatelor Hunedoara. în prima parte
de educaţie politică şi cul­ Iu cultura românească“, or­ CAŢIE SANITARA. Comite­ vor fi deschise duminică, 20 , acţiunii s-au vizitat fronturile de lucru, si s-au p/‘
tură socialistă Brad, o tri­ ganizat de Asociaţia folclo­ tul judeţean de Cruce ro­ decembrie a.c„ intre orele I tat discuţii cu brigadierii, iar în partea a dour
111
bună a ideilor pe tema : rică „Ovid Densuşianu“. nţţ şie a organizat, Ia sectorul 7—1?. ’
J
A IEŞIT DE SUB TIPAR, II al I.M. Paroşdnl, consfă­ cadrul unei, consfătuiri, a fost prezentată init ^‘''"‘ l
„Revoluţia tchnico-ştilhţifică
contemporană şi problemele intr-o concepţie grafică deo­ tuirea „Metode şi forme e- 1 4 in
sebit de atractivă, „Calenda­ fieieiue de educaţie sanitară „Diamant de Maramureş“, rezultatele obtir '- ’
păcii“. Au participat oameni rul legumicultorului — 1982“. a minerului", urmată de o
ai muncii de la I.M. Barza, Editat de Asociaţia economi­ lecţie deschisă de instruire întrecerea socialistă, după care au avut loc .ezbalen
IJ.U.M.R. Crişcior, centrala că de stat şi cooperatistă şi un film documentar eu pe această temă.