Page 66 - Drumul_socialismului_1981_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

ÉDUL - CEAUŞESCU - PAC! I Puternice

1
li EL!
ca şi însufleţitâ adese™© ca ©omeraii©r 8,30 Moinei
(Urmate din pag. 1) 8,40 Atenţii
muncii hunedarem io chemârile &©varâşului 9,00 întllni:
Valenţ
Nicolae Ceauşescu,, exprimate ia grandioasa a livrărilor la fondul dc 10.00 Telecii
9,20 Tclcşc
stat
pu-ghii
constituie
de
ma şa
adunare populara de Ia Bucureşti mare eficacitate în vederea 11.30 Teleşc
Iniţierii de acţiuni hotărâte
pentru valorificarea supe­ 11.30 Centrr
rioară a potenţialului agri­ ţării -
col al fiecărei unităţi a- 13.00 Telex
Viaţa nu poate fi trăită Pace tru sănătatea şi fericirea gricole. Primele ce se a- 13,03 La I
cu adevărat decit in con­ oamenilor. Există zeci de ccrdă asigură posibilitatea mină
diţii de linişte şi pace. De statistici ce redau pierderi­ 18.33 Săptăi
aceea azi, cind pacea lu­ înseamnă viată! le materiale înregistrate din obţinerii de însemnate ve­ 18.30 1001 (I
9
mii este ameninţată sintem partea învingătorilor sau nituri suplimentare, care 19.00 Telcju
la grîu şi porumb însu­
cu gindurile şi simţăminte­ dea orice om de bună învinşilor după un război, mează 300 şi, respectiv, 19,25 Călăto
le, cu voinţa noastră ală­ credinţă. S-au construit dar in aceste statistici nu 530 lei pe tona de produs, mea
turi de iniţiativele şi de­ spitale şl policlinici — şi se apreciază preţul suferin­ în strînsă corelare cu can­ 20.00 Teleci
mersurile pe care preşedin­ nu pot să nu amintesc şl ţelor umane. titatea livrată la hectar. 20.33 Film
Exprc
tele României le-a făcut să nu mulţumesc sincer Să încercăm insă să ne Experienţa proprie ne-a 21,35 An toii
pentru ca liniştea Pămintu- partidului şi statului pen­ închipuim cum ar arăta Desen de HORIA CKIŞAN demonstrat că prin aplica­ TV.
lui să fie apărată. M-a e- tru noua noastră policlini­ planeta noastră după un rea tehnologiilor înaintate 22,10 Telejt
moţionat profund chemarea că din Brad. Dar toate a- conflict nuclear. Ar fi un şi prin folosirea cu randa­ 22.30 Noctu
adresată de tovarăşul ceste strădanii ar deveni Cimitir universal fără mor­ I. Aprovizionarea, o verigi ment ridicat a bazei teh-
Nicolae Ceauşescu la ma­ inutile, întreaga noastră ac­ minte, fără flori şi nimeni nico-materiale este posibil
rea adunare populară din tivitate ar fi de prisos da­ nu ar rămine pentru a-şi să depăşim cantitatea de I|(A
Capitală de la 5 decem­ că, in loc de utilizarea lor, plinge „eroii“ şi victimele. sfiită în „lanţul“ otelului 2 tone cereale producţie
brie, de a ne uni efortu­ omenirea ar fi confruntată In faţa acestei imagini de marfă la hectar, în con­
rile cu acelea ale tuturor cu situaţia in care nu tă­ coşmar, niciodată nu va diţiile aplicării noilor mă­ BUCURI:
popoarelor pină nu e prea măduirea, ci distrugerea părea patetic apelul pentru (Urmare din pag. 1) mentar combustibil, că suri, aceasta înseamnă ob­ diopragrar
tirziu, pentru dezarmare, in vieţii ar avea prioritate. dezarmare şi pace al po­ timpul ce trece de la în­ ţinerea unor însemnate ve­ Radio junii
8,1
presei;
numele existenţei noastre, Nu prea demult s-au în­ porului român, adresat tu­ cărcarea cuptoarelor la nituri suplimentare la uni­ diilor; 9,Of
al copiilor, al generaţiilor mieai legitimaţiile perma­ turor popoarelor lumii I martie a.c. conţinutul de descărcarea lor se măreş­ tatea de suprafaţă. Fiind 9.05 Audi
de miine. nente pentru acordarea a- cenuşă din cocsul primit a te, că scade productivita­ convinşi că prin creşterea Buletin d»
vis ¿a iter
Noi, oamenii in alb, ca­ sistenţei medicale gratuite Din aceste considerente, crescut simţitor, ajungând tea şi, în general, eficien­ producţiei la hectar şi a Buletin d
drele medico-sanitare, cu­ şi prioritare invalizilor de noi, muncitorii sanitari, ca­ la 14,3 la sută în septem­ ţa. Liniile de laminare so­ livrărilor la fondul de stat tlas cultu
noaştem cel mai îndea­ război. Cine i-a văzut in re ştim valoarea vieţii, ca­ brie, 14,2 la sută în noiem­ licitau în permanenţă vom spori veniturile şi se premieră
proape preţul vieţii. Nici o re nu acceptăm victoria brie, pentru ca în decem­ „cald“. Ca şi acum, dealt­ va întări autogestiunea e- Buletin d
blicitate;
cheltuială nu e prea mare acele zile, a retrăit coşma­ morţii, nu vrem nici arme, brie, unele dintre probele fel 1 Dar s-a terminat „re­ conomică a C.A.P., se va ra folclor
luate pină acum să eviden­
pentru, a salva viaţa unui rul ultimului război mon­ nici război. Vrem viaţă şi ţieze un conţinut de cenu­ cele“ din depozit. Şi, oda­ ridica nivelul câştigurilor Coruri ni
copil, a unui tinăr, a unui dial. Toţi invalizii afirmau sănătate pentru toţi. Pace şă chiar de 15,7 la sută. tă cu aceasta au început personale, cooperatorii şi De la 1
ciul
dian
om. S-au făcut eforturi ma­ că cel mai preţios bun al înseamnă viaţă. Se ştie că sporirea conţi­ necazurile laminaturilor. mecanizatorii din Pricaz nai; 16,15
teriale pentru apărarea vie­ omenirii trebuie să fie pa­ Dr. CONSTANTIN COSTINA nutului de cenuşă în cocs Pe lingă faptul că oţe­ se preocupă insistent de promenad
ţii, a sănătăţii, o poate ve- cea, lupta neîntreruptă pen­ Brad lul nu se livrează la timp valorificarea deplină a po­ interpreţi
cu un procent reprezintă, şi în cantităţile solicitate, Iară; 17,0<
combinatului
în condiţiile kilograme de atunci cînd soseşte în la­ tenţialului productiv al pă­ 17.05 Şla;
mântului, de aplicarea nor­
deni; 18
9
nostru,
Tinerii statornici cocs consumat suplimentar minoare are unele raba­ melor tehnologice care supe­ 20,30 Azi
20,00 La
să
turi de la calitate.
randamente
asigure
Radi ore c<
producerea
unei
pentru
—
frecvent
tone de fontă. Asta fără gouri Apar crăpături, lin­ rioare la toate culturile. dio jurnal
cu
cu
dans; 0,<
dira Silvaş să mai amintim de ceilalţi întreruperi de turnare cu Mijloc eficient muzical
aşchii
pronunţate
sau
combustibili şi materii pri­
—
me utilizate pentru descăr­ ne spunea maistrul Tibe-
în Silvaşu de Sus si Sil- tean, Mariş Ida, Marinela carea... zgurii din furnale.
Băbuţ.
Sintem
vaşu de Jos — sate cu Muntean — utecişti legaţi riu le laminăm la nevoiţi penîro sporirea io
să
blum,
gospodării care atestă bu­ trup şi suflet de prosperi­ Laminorul (în afara programului di­
năstarea generată de hăr­ tatea cooperativei agrico­ bluming-semifabricate: mensional). Apoi, asemenea recoltelor la toîar
DEVA
nicie — trăiesc şi muncesc le şi a satului lor. în afa­ laminate solicită şi o fla- (Urmare din pag. 1) seriile I
numeroşi tineri, care şi-au ră de efectuarea lucrărilor Cu faţa spre... oţelărie şui tăcc
legat existenţa de activi­ angajate în acord global, mare, deci un consum su­ DOARA:
tatea în cooperativa agri­ uteciştii participă si la alte în octombrie, noiembrie plimentar de gaz metan pe sole mari, avem ferti­ ra); Ser
(Siderar
colă de producţie. Din activităţi organizate în ca­ şi jumătate din luna de­ şi oxigen, fără ca aceste lizate 14 hectare cu cîte (Alta);
cheltuieli să se mai regă­
numeroasele exemple ce drul C.A.P., sînt integraţi cembrie laminatorii de la sească în valoarea tonei 40 tone gunoi de grajd la struclori
ni le-a dat secretara or­ în întreaga viaţă econo- bluming au adresat mereu de metal prelucrat. Nu hectar şi continuăm ac­ Dragostt
(Unirea)
ganizaţiei U.T.C., Marine- mico-socială a satelor lor. una şi aceeaşi întrebare putem realiza nici procen­ ţiunea pe întreaga supra­ Noiembi
la Prip, am notat cîteva. — Nu numai tinerii ră­ oţelarilor — „Vin ?“, la tul de scoatere de metal. faţă, preluînd îngrăşămin­ blica);
Trandafir Sălăsan şi Emil maşi în sat ne fac cinste care au primit un răspuns te organice de la gospodă­ în Man
Micloşoni, primul absol­ — ne spunea secretarul invariabil — „Nu vin !“. Fără 6ă exagerez, sînt la­ riile populaţiei şi de la tural);
tores'".;
vent al liceului agroindus­ comitetului de partid al Ei aşteptau trenurile cu minate pe care le tăiem alte unităţi agricole. Me­ ne (t ui
trial, lucrează ca mecani­ C.A.P.. Viorica Mariş. A- lingouri calde, de fapt aş­ aproape pe jumătate. Cad canizatorii Viorel Tămăş- Duelul (
zatori în secţia care de­ vem numeroase exemple teptau oţel, pentru a-şi la groapa de sutaje, luînd loni, Ion Brăilă, Nicodim SA: Gt
resc);
serveşte cooperativa agri­ de muncitori tineri care putea realiza sarcinile de apoi drumul oţelăriilor (de Teodor şi Miron Fluieraş idee (R
colă din localitate. La a- lucrează în siderurgie la plan, pentru a alimenta în obicei, lingourile sosite de s-au specializat pentru lu­ S e c r e
dresa activităţii lor, coo­ Hunedoara, în minerit sau flux continuu celelalte li­ la Călăraşi). crările la cultura cartofi­ (Steaua
BARZA
peratorii au numai cuvin­ în alte locuri, dar locuiesc nii de laminare. Nesosind Ca atare, nu am făcut o lor şl asigură respectarea ORAŞT
te de laudă, strădania lor tot in sat şi participă, ală­ ritmic trenurile, laminato- afirmaţie gratuită cînd am cu stricteţe a normelor lincvent
pentru a efectua lucrări la turi de membrii familiilor, C.S.H. — strungăria do rii s-au -văzut obligaţi să arătat că laminatorii stau... tehnologice, ceea ce ne dă crucea
timp şi de calitate regă- la lucrările din agricultu­ cilindri. Rectificatorul Vio- încarce cuptoarele, intr-un cu faţa spre oţelărie. De garanţia creşterii produc­ (Flacăr;
Trident
un
sindu-se în recoltele su­ ră: la întreţinerea şi re­ rel Moise este lucrări comunist procent mult mai mare la oţelari au nevoie de ţiei livrate de pe fiecare (Casa
execută
care
de
o
perioare obţinute an de coltarea culturilor, la strîn- foarte bună calitate. cu lingouri reci, din depo­ oţel de calitate, livrat la hectar şi obţineiui unor ŢEG :
(Dacia)
an la C.A.P. Silvaş. Une­ gerea furajelor şi la alte Foto : V. ONOIU zit. Nu a mai ţinut nimeni timp, pentru a putea rea­ însemnate venituri supli­ de at-g
ori. cînd nu se poate lu­ acţiuni. Satele noastre se cont că se consumă supli- liza sarcinile de producţie. mentare. cheta
cra în cîmp, participă şi mîndresc cu astfel de oa­ SIMER
la activităţile din sectorul meni care nu uită nici o toţi (S
Ternul
zootehnic. Alţi tineri s-au clipă obligaţiile ce le au seriile
încadrat în ferma zooteh­ ca locuitori ai satelor, de Aceşti oamenibrawi ai pădurii
nică. unde contribuie la a contribui la înfăptuirea
obţinerea unor rezultate principiilor autoconducerii
ce situează C.A.P. Silvaş şl autoaprovizionării în (Urmare din pag. 1) maistru in parchetul Vaţa teţi cel mai bun tăietor din luga — Murgaşu — se ci­
în rîndul unităţilor frun­ spiritul indicaţiilor date de Sus, In acelaşi timp sector, Gheorghe Rusu. O teşte satisfacţia datoriei îm­
taşe ale judeţului în creş­ de secretarul general al plasare la pădure este to­ foarte bun mecanizator, fo­ fi adevărat ?“. „Dacă aşa plinite. „De acum nici nu Rezu
terea animalelor. Mariana p a r t i d u l u i , tovarăşul nifiantă, discuţia cu oame­ loseşte atent şi eficient u- vi s-o spus...“. „Lucraţi de se mai concepe ca un şef decern'
Extr.
Scorobete, Mărioara Prip Nicolae Ceauşescu. nii de aici captivantă. tilajele, gospodăreşte raţio­ mult, aici la pădure ?“. de echipă să nu ştie con­ 85, 14,
şi Sabina Lupulescu şi-au — Dacă unitatea noas­ — N-am să vă dau cifre nal masa lemnoasă. Gavri- „Nurna’ din '57. Sint de-aici, duce ,,TAF“-ul — consideră Extr.
dovedit din plin hărnicia, tră prelimină în acest an de plan — ne spune ferm lă Negru: şef de parchet, din Buizeşti. Aici am fa­ Viorel Bold. Ne completăm 53, 15,
bucurîndu-se de s t i m a o depăşire cu peste două Traian Codreanu. Acestea a terminat înainte de ter­ milia mea, gospodăria mea, reciproc unii pe alţii a- Foind
şi încrederea conducerii milioane lei a veniturilor sint bune, avem depăşiri men toate parchetele din tot ce-mi trebuie“. Valerica co/o unde este nevoie pen­ lei.
C.A.P. şi a celorlalţi lu­ băneşti, în acest rezultat la majoritatea indicatorilor. planul pe acest an. loan Străuţ, soţia meşterului Au­ tru ca lucrul să nu stag­
crători din zootehnie. este înglobată şi munca Am să vă vorbesc mal Slda : şef de parchet, a gustin Străuţ. şi ei de baş­ neze“. esr
De asemenea, aprecieri tinerilor — afirma Silvia mult despre oameni. Des­ exploatat păduri slabe, dar tină din Buizeşti şi cu tot Ne sint recomandaţi alţi
favorabile am reţinut şi Stoica contabila şefă a pre aceşti oameni bravi ai cu foarte mult randament, ce te trebuie la casa lor, meseriaşi harnici şl price­ O
despre alţi tineri. cum C.A.P. Este şi aceasta o pădurii, născuţi la pădure, acordlnd atenţie deosebită vorbeşte cu plăcere de puţi din sector, aşa-numi-
Tini
sînt Dorina Mirci (al că­ dovadă că în satele noas­ impătimaţi de munca la pă­ valorificării superioare a frumuseţea muncii la pădu­ ţii „tafiştl“ : Sabin Tomşe, ziua i
rei soţ lucrează in echipa tre avem tineri care se dure. masei lemnoase. Simedru re, unde lucrează şi ea de Dorin Dura, Gheorghe Chi- Vremi
de deservire de la zooteh­ preocupă de ridicarea Şi reportajul curge, In Bumbescu: şef de echipă 15 ani, despre satisfacţiile fa, loan Miciea, Viorel Ba­ lat, ş
ral
nie). Maria Sălăşan, Elisa- prestigiului localităţii lor. simfonia flerăstraielor me­ in parchetul Ruda-Brad, şi împlinirile prin muncă. tea, Remus Mager, Gheor­ coperi ui
beta Orăsan, Armia Mun­ N. TiRCOB canice şl a dansului voios loan Lupulescu, şef de e- Se lasă umbra serii pes­ ghe Belea, Floria Sicoe, llie precip
al pirlului Făgetului, presă­ chipă in parchetul Giurgeşti- te pădure. Forestierii co­ Morăşan, Cornel Vesa, Ce­ formă
rat cu nume de pădurari Ribiţa, Ion Goleşie li, şef boară la cabane ori la lo­ zar Bouraş, Victor Ganea. ţă si
Ha sl
CU PLANUL plan pe primul an al cin destoinici şi cu realizările de echipă în parchetul Bul- cuinţele lor din satele răs­ „Cu ei toţi, cu mulţi al­ tensif
1
cinalului 1901—1985. lor. Augustin Străuţ: de zeştl — oameni de bază al firate pe dealurile şi văile sud, î
ANUAL Pină la sfîrşitul anului 15 ani maistru de exploa­ sectorului, harnici şi con­ Ţării Zarandului. Au înche­ ţii ca ei ne facem noi minin
ÎNDEPLINIT se vor realiza suplimen­ tare, azi şef de parchet, cu ştiincioşi. iat o nouă şi fructuoasă zi treaba la pădure — con­ tre n
chide inginerul Traian Co­
grade
tar c producţie marfă şi depăşiri lunare de plan de Flerăstralele mecanice de muncă. Pe chipurile şe­ dreanu. Cu aceşti oameni minu. 1
Loc
Printr-o bună organi­ prestări de servicii de peste 20 la sută, cel mai muşcă lacome din trunchiu­ filor de echipă, şi mecani­ bravi pentru care pădurea de d<
zare a muncii în secţii, L6 milioane lei. o pro­ bun forestier din tot sec­ rile falnice de brad, gerul zatori in acelaşi timp, înseamnă muncă, plăcere, La
sub conducerea comite­ ducţie globală de circa torul. Victor Dan : maistru muşcă aspru din obraz. Gheorghe Vesa — de la existenţă. De aceea, m-am dă, c
tului de partid, colecti­ 1.2 milioane lei. o pro­ de exploatare, sobru, har­ Unii măsoară, alţii încarcă, Tătărăştl, loan Toc — Bir- glndit că ar fl bine să se coper
vul de muncă din cadrul ducţie netă de 1,5 mili­ nic. conştiincios, competent „tafiştii“ işl mină atent caii tln, loan Bold — Prăvăleni, Iacale
oane lei. beneficiul ur­ in meserie, apreciat şl res­ putere al motoarelor cu Viorel Bold — Valea Arsu­ scrie despre el“. inten:
Cooperativei .Construc- Noi ne-am făcut o plă­ km/li
j ---.ii« nova -3nr*-'* ■** nind a -valiza'- în pectat de oamenii din sub­ lemnul greu, frumos, la lui, Virgil Avram — Ponor, rolog
a
1
I îndeplinirea aa-’in'inr Ho procent de 178 la sută ordine. Teofil Lăzărescu : vale. „Ni s-a spus că sin- Sabin Rus — Băişoru, loan cută datorie. Ţuţu