Page 67 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 67
© SÎMBÂTĂ, 19 DECEMBRIE 1981 Pag. 3
emanciparca femeii au ju
cat un rol dominant in so
cietatea americană“. Din a-
¡ESSSSJ
ceastă observaţie (ca şi din
conţinutul filmului) rezultă
ric
că intîmplarea familiei Kra-
iatcjnţie mer — o dramatică dezbi
rchcstra IOANA EM. PETRESCU : spectivă eroică şî perspec nare, pricinuită de nepotri
rcscu Complexitatea probleme crării unor cazuri exis Barza, I.C. Orăştie, sec tivă ironică în opera lui N. viri de aspiraţii — nu este
lor economice, politice şi tente într-o serie de uni ţia din Haţeg a I.I.L. De Bălccscu“ şi „Heliade sau singulară, ci ea reprezintă,
un
sindrom
: „Ulti sociale ale actualei etape tăţi, s-au ţinut la Între va, întreprinderea „Victo spectacolul lectura ideii“. Atunci sintetic, în societatea al ameri a-
lienării
acel
cind
vizează
de dezvoltare socialistă a prinderea de lianţi Deva, ria“ Călan etc., din iniţia nivel pe care autoarea il cană.
patriei impune cunoaşte U.J.C.M., magazinele „Ul- tiva comitetelor de sindi consideră a ţine de materia Stratul factologic ai filmu
cu
mate ale rea temeinică de către toţi pia“ Deva şi „Palia“ O- cat au fost organizate şi o' Uupil debutul editorial Budai operei literare, eseurile de lui este de o covîrşitoare
loan
despre
carte
oamenii muncii a hotărîri- răştie, la I.M.C. Bîrcea, în urmează a se mai organi Dcleanu, căreia Si urmează dicate „Temelor şi motive simplitate. Tocmai dc aceea
lor de partid şi de stat, a secţii ale C.S.H,, Fabrica za dezbateri pe tema „Pre un admirabil studiu asupra lor“ trimit spre propunerea este admirabil felul in care
despleteşte
Robcrt
a
săptă- legilor ţării. de încălţăminte şi Coope ocupări şi măsuri Între lui Eminescu, „Eminescu. unităţii interioare castel“ operei. semnificaţiile Benton psllio-sociale
sau
di,u
„Chipul
Pornind de la aceste de rativa „Drum nou“ Hune prinse de conducerile uni Modele cosmologice şi viziu „Şoptirl de la Monos la Una ale temei, indreptind atenţia
Em.
Ioana
ne
poetică“,
Pc-
itică asupra generalului care con
ziderate, Asociaţia jurişti doara, precum şi la unele tăţilor pentru asigurarea trescu este prezentă în li sînt dovezi asupra felului in feră particularului substan-
care alegerea unui nivel con-
lor din judeţul nostru, cooperative de consum, condiţiilor de viaţă şi de brării cu un volum în care teoreti figurativ esenţial este capa ţialitate. Pentru că nu este
vocaţia
construcţiei
î ţara Consiliul judeţean al sin cum sînt cele de la Şoi- muncă ale personalului ce se inlîlneşte cu fineţea bilă să asigure reconstitui vorba, m primul rînd, de
dicatelor, Comitetul jude muş, Brad, Dobra ş.a. în muncitor“, dialoguri juri incontestabilă a analistului. rea interioară a operei. eşuarea căsniciei soţilor Kra
ţean al U.T.C. şi-au spo preocuparea susţinută a dice privind alocaţia de Unitatea eseurilor cuprin Cu o apreciere deosebită mer, ci dc un plan social
„Orient rit în ultimul timp preo Asociaţiei juriştilor s-au stat pentru copii şi vechi se în volum (dedicate unor asupra „Tehnicii citatului“, larg, în care descompunerea
isodul 3 cupările în direcţia cu aflat şi popularizarea de mea în muncă. scriitori, începînd cu Miron considerăm cartea Ioanei personalităţii, drama com
încheind
Nichi-
şi
•işti că noaşterii şi însuşirii legi cretelor 306 şi 313 ale în scopul asigurării în Costin Stăncscu) este cu asigurată Em. Petrcscu una dintre plexă ce izvorăşte din ba
ta
mai
cele
interesante
lor de către oamenii mun Consiliului de Stat, pre suşirii normelor dreptului in primul rînd de concep dc critică ale anului. lucrări rierele sociale coercitive, se
rl cum şi consultaţiile juri ţia autoarei asupra lecturii. constituie intr-o adevărată
cii, de către tineri. în a- socialist de către toţi oa „Fragmentele critice“ ale simptomatologie a unui sis
cest scop, au fost organi dice ţinute cu regularitate menii muncii au fost or volumului sînt de fapt lec MIRCEA MOT tem generator de crize de
zate în perioada care a de consiliile populare mu ganizate de către Consiliul turi pe care autoarea le tot felul. Benton pledează
trecut din acest an expu nicipale Deva, Hunedoara judeţean al sindicatelor constituie avînd în vedere pentru necesara reîntoarcere
acel
„nivel
neri şi dezbateri cum sînt: şi Petroşani. şi Asociaţia juriştilor pabil să pună configurativ" ca în la conceptul umanismului, la
în
evidenţă
„Realizarea sarcinilor de în programul de acţiuni schimburi de experienţă ultima instanţă „logica inte o societate îjn care sentimen
producţie, respectarea dis al Asociaţiei juriştilor se privind activitatea de în rioară a operelor dispu tele şi relaţiile omeneşti să
,00 Ra nu mai fie permanent ex
ţii; 7,00 ciplinei muncii, a norme află înscrise şi o serie de drumare si control, cu tate“. puse intereselor antiumane.
Revista lor de producţie şi a avu acţiuni destinate tinerilor noaşterea şi aplicarea le Pornind de la sistemul o- Un film relativ simplu, dar
l melo- tului obştesc — îndatorire din licee, cum sînt „Rolul gilor, circulaţia mărfurilor, perei, eseurile Ioanei Em. Cinci premii Oscar, două de mari profunzimi. De
e ştiri; munţii în dezvoltarea servire şi comportament în Petrcscu sînt o permanentă aici, firescul trăirilor. Ală
> ; 10,00 de bază a fiecărui tînăr Globuri de aur şi un David
,05 Rc- muncitor“, „Comportarea personalităţii umane“ (li unităţile comerciale şi al căutare a operei, deducerea di Donatello împodobesc ge turi dc travaliul regizoral
esenţiale
dimensiunilor
aie
11,00 civilizată la locul ele mun ceele industriale nr. 1, 2, tele, întreg acest ansam nericul filmului „Kramer al lui Benton, marea revela
1,05 A- că, apărarea şi dezvolta blu de acţiuni a avut şi acesteia prin abordarea unui contra Kramer“. Acest ţie a filmului este evoluţia
Avan- 3, 4 Deva, Liceul indus anumit nivel configurativ, triumf cinematografic din lui Dustin Iloffman, Meryl
12,00 rea avutului obştesc — ce trial Hunedoara, liceele cu are în vedere sporirea re din lectura practicată de anul trecut se datorează va Strecp, copilul admirabil
,03 Pu- rinţe fundamentale ale ti profil minier din Petro ceptivităţii maselor de oa autoare iese întotdeauna în lorii de excepţie a peliculei Justin Henry, precum şi cei
comoa- evidenţă profunzimea operei, care este — aşa cum afir
i; 12,45 nerilor lucrători din co şani şi Lupeni). Pentru meni ai muncii faţă de logica el interioară, de fapt lalţi interpreţi sînt cu totul
13,00 merţ“ etc. Astfel de acţiuni muncitorii tineri şi mai legislaţia socialistă şi în mă criticul David Denby — demni de acest film-avemi-
i Meri- finalitatea scontată a volumu „o tragică şi ironică portre ment.
idiojur- la care au luat parte un vîrstnici din alte multe ţelegerea spiritului uma lui. O lectură exemplară în a- tizare a unui deceniu în
;ert de număr mare de tineri, des unităţi, cum sînt Ţesăto- nist al legilor noastre. cest sens ni se pare „Per- care realizarea de sine şi AL. COVACI
Tineri ria de mătase Deva, I. M. VASILE PÂŢAN
popu- făşurate pe fondul prelu
e ştiri;
retiitin-
serii; Cu libretul tie economii cu dobîndiă
nntccc;
1; 20,40
,00 Ra- şi cîştiguri in autoturisme ——
g de
î stop
Astăzi, după ultima oră fi dedicate celei de-a 34-a 146 riştigători hunedoreni
de curs, vacanţa de iarnă aniversări a republicii. Tot
a elevilor îşi intră in drep miine, in centrele munici Printre instrumentele un sold minim de 5 000
turi, oferind copiilor o re pale se vor deschide o- de economisire pe care Iei păstrat la C.E.C. în
creaţie activă, bogată in răşelele copiilor, iar citeva Casa de Economii şi tot cursul trimestrului
acţiuni politico-educative, sute de elevi vor porni Consemnaţiuni le pune pentru care se efectuea
cultural-artistice şi sportiv- spre taberele de la Sova- la dispoziţia populaţiei ză tragerea la sorţi.
iara —
; Ora- tur/stice, toate completate ta şi Tuşnad. Dealtfel, ta se numără şi libretul de La tragerile Ia sorţi în
HUNE- fericit de decorul alb al berele din aceste staţiuni, economii cu dobîndu şi anul 1981, 146 depunători
(F la că naturii. ca şi cele de la Hercula- cîştiguri în autoturisme. din judeţul Hunedoara
ile I-II Cei ce economisesc
oaziera în şcolile generale şi în ne, Geoagiu, Borsec, de pe au cîstigat cîte un auto
i (Con- licee se inchid azi cata la cabana Pietrele işi vor acest libret, beneficiază turism „Dacia 1300“.
)ŞANI : loagele şl se deschid clu lăsa deschise porţile pen de o dobîndă în nume
iluloare rar de 2 la sută pe an, Depunerile pe aceste
irea (7 burile vacanţei, dind posi tru şcolarii hunedoreni pi librete în vederea parti
(Repu- bilitate elevilor să partici nă in 9 ianuarie 1982. Fes precum şi de cîştiguri cipării la tragerile la
.venturi pe la manifestări diverse, tivalurile obiceiurilor laice în autoturisme, prin tra
(Cul- geri la sorţi trimestriale. sorţi pentru trimestrul I
(Munci- corespunzător intereselor de iarnă, serbările pomu 1982 se pot efectua la
Torleo- lor şi particularităţilor de lui de iarnă din fiecare a- l Cîştigiurile în autotu
GNEA : vîrstă. De la acţiuni poli şezare, săptămina filmului risme se acordă prin tra oricare unitate C.E.C.
'TINOA- geri la sorţi, la care par pînă la data de 31 de
[uncito- tico-educative, serbări ale pentru copil, ştafeta „Po
Am o pomului de iarnă, carnava rumbelul păcii“, concursul ! ticipă libretele care au cembrie 1981, inclusiv.
BRAD : luri, pină la întreceri spor „Olimpiada albă“ (a Văii
»fonului tive, excursii, drumeţii şi Jiului şi a Hunedoarei), e- \
GURA- B I L A N Ţ F R U C T U O S
inerul); tabere, toate vor înfrumu tapele pe asociaţii sporti
sau de seţa vacanţa iernii. Chiar ve şi localităţi ale ediţiei De cu-rînd la Haţeg a a- mobilă Nălaţi, întreprinde
ja răs- de miine se inaugurează de iarnă din cadrul com vut loc bilanţul activităţi rea de bere şi ape mine
furtuni rale, secţia de prelucrare
O-BAI : decada cultural-educativă a petiţiei naţionale „Dac/a- i lor de pregătire de luptă
ispunde pionierilor şi tineretului, a formaţiunilor de gărzi a cărnii, cooperativa „Re
HA- sub genericul „Gind 'înari da", excursiile judeţene şl ţ patriotice, de pregătire tezatul“, S.G.C.L. şi liceul
le fată interjudeţene — sînt doar pentru apărarea patriei ale agroindustrial.
Lancea pat şi dragoste fierbinte t
' : An patriei iubite, partidului pă citeva din bucuriile oferite tineretului, a altor forma Cu prilejul bilanţului
ii tură) ; rinte“, in cadrul căreia ac de recreaţia iernii care în ţii de apărare. toate formaţiile s-au arătat
pentru ţiunile politico-educative vor cepe azi. Vacanţă plăcută I \ S-au evidenţiat în pre hotărîte ca în 1982 să-şi
A: In- A sosit iarna.
nori — u gătirea de luptă şi politică îmbunătăţească pregătirea
a). formaţiile de la Fabrica de politică şi de luptă.
într-una din după-amie- o o ladă cu mere mici, zbîr-
zile trecute, redacţia zia cite, expuse în raft. „Cu
rului nostru a întreprins, •inci lei şi treizeci —
în colaborare cu membri
din 18 asa mi-a spus şefu’“. „Me
ai formaţiilor de control re extra“ — citim pe e-
65, 47, al oamenilor muncii din tichetă şi vrem să consul
localitate, un raid prin u-
64, 3, nităţile alimentare şi pen ti asupra activităţii uni este aglomeraţie, lucrătorii firesc, deoarece aici se — este foarte solicitată. tăm factura de livrare a
tăţii.
mărfii. „Eu n-o am, e la
tru desfacerea legumelor noştri îşi mai ies din li găseşte o mare varietate „Cind ne vin mezeluri se
147 229 în spaţiul de servire, re“. Lucru care — zicem de mărfuri. în ziua raidu face aglomeraţie — ne şefu’“. Intrăm în magazie
şi fructelor din oraşul Si- intr-adevăr, ordine şi cu şi găsim două lăzi pline
meria, urmărind modul răţenie, mărfurile sînt ex noi — nu-i deloc normal, lui nostru se vindeau var spunea Cristina Vizitiu, mai mult de jumătate cu
cum se desfăşoară desfa puse eu bun gust. etiche cum îl socoteşte interlocu ză, cartofi, morcovi, me responsabila alimentarei. mere. „Una e pentru mi
torul.
cerea produselor, calitatea tele cu preţuri se află Ia re si roşii. Servirea — bu Asta, deoarece sînt oameni ne, cealaltă pentru şefu’“
servirii, starea de ordine vedere. în magazii este, în rafturi mărfurile sînt nă, operativă. în magazie care cumpără mai mult — ne explică A. CsaRi.
şi curăţenie ş.a. în raidul aşezate cam la întîmplare. citeva lucrătoare curăţau decît au nevoie. Din une
pentru nostru am fost însoţiţi de de asemenea, ordine. Ce le familii vin la cumpără Tot aici găsim o mare
•. 1981 : Maria Stănilă de la com se găseşte aici se află şi turi patru-cinci oameni. cantitate de morcovi de
i trcp- plexul C.F.R.. Constantin în vînzare. Raid prin unităţi comerciale din oraşul Simeria Dacă le atragem atenţia calitate — nu mici şi zbîr-
gene- UNA SE AFLĂ să cumpere raţional, fac ciţi. ca cei puşi în vîn
va a- Planicec, pensionar şi Ni- zare. Cind plecăm din u-
:
cădca colae Irimie. ma stru la ÎN RAFTURI, în magazie găsim citeva scandal“. îi expunem Cris-
e sub I.M.M.R. ALTA IN MAGAZIE mere. „Merele lovite nu tinei V. reclamaţiile con nitate îl întîlnim si pe
apovi- Alimentara nr. 50. Nici kilograme de salam şi cos le aruncăm — ne spune şefu, adică pe Ilie Diaco-
;a su- BUNA SERVIRE — tiţă. „De ce nu le puneţi I.C., ci le curăţăm şi le semnate în „Jurnalul cum neasă. îi spunem de mere,
zu in- unul dintre cei doi respon în vînzare ?“ întrebăm. părătorului“, trei la nu
e din DEVIZĂ A sabili nu se afla la ora livrăm laboratorului de măr, în a doua jumătate de morcovi, dar interlocu
ratura ÎNTREGULUI COLECTIV aceea — 16,30 — în uni Ni se spune că mărfurile cofetărie“. torul nu ne lasă să vor
să Sn- tate. Unul era în conce respective sînt destinate a anului în curs. ..Da — bim. ci ne întrerupe me
i zero Luca Moga, responsabi unor unităţi de consum „...FETELE SÎNT fetele sînt cam ner
între lul alimentarei cu autoser diu, iar Gaspar Bălan se CAM NERVOASE“ reu: „Ştiţi...". „Se mai
ade. afla la „Ursu negru“, la colectiv, dar acest fapt nu voase“ — recunoaşte eu se întîmplă...“. ..Oameni sîn-
vire ,nr. 51. cea mai mare era consemnat în nici un
undiţii o „gustărică“. Se duce ci Alimentara nr. 53 se a- ninătate. tem...“. Spusele lui duh
lui. din Simeria. a împlinit neva după G.B.. care vine act. flă intr-un local prea mic
luna trecută trei decenii neau a......... tărie“. Ar fi'ca
jme- repede. între timp consul ACTIVITATE (sugerăm conducerii I.C.S.A CE FACE 5
îlt a- de activitate neîntreruptă CARE FACE CINSTE CE ZICE ŞEFU’ ? zul să comentăm vorbele
insori tăm „Jurnalul cumpărăto Deva şi consiliului popu lu I. Diaconeasă. Lăsăm
izenta în comerţ şl îndelungata rului“ si constatăm că în Unitatea C.L.F. de pe lar orăşenesc, să-l extindă,
a 100 sa experienţă, ca şi con 1981 au fost consemnate bulevardul 23 August, con prin restrîngerea unităţii „Cu cît vină ti m re însă în seama celor in
r
Ieteo- le ?“ o întrebăm ' - drept s-o facă şl să ia cu
Linma ştiinciozitatea ce o depune şase reclamaţii cu privire dusă de loan Constanti- de legume şl fructe de ~- !
în îndeplinirea atribuţiilor la calitatea servirii. „Ştiti nescu, se bucură de aflu lături) şi — cum se gă neta C ak' • n venitele mă«U'- "
ce-i revin îşi pun ampren- — ne spune G.B. — cind enţă de cumpărători. Fapt seşte în apropierea gării C.L.F. nr. 18, ara.: a spre TRAIAN BONDOR