Page 69 - Drumul_socialismului_1981_12

PROLETAfti DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢl-VĂ i 1 Să folosim raţioi!al, să economisim

E N E R G I A E L E C T R I C Ă !

fel Două decade şi explorări geologice, pc economii la energie
Depăşiri la pian —
timp de două decade.
cu energie
JUBthll HUWEDOARAc
Prin raţionalizarea con­
economisită sumurilor, utilizarea unor electrică
SOCIALISMUL ceeaşi perioadă a anului motoare adecvate, evita­ mică Oră.ştie preocupări­
Spre deosebire de a-
La întreprinderea chi­
rea funcţionării în gol a
trecui, acum harnicul co­
utilajelor
înlăturarea
şi
lectiv de muncă de la
le pentru gospodărirea şi
pierderilor, au fost redu­
economii
ză
importante
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PC. I.P.E.G. Deva înregistrea­ se considerabil consumu­ economisirea materiilor
prime, materialelor, com­
rile specifice de energic
de energie electrică. Can­
bustibililor şi energiei e-
la fiecare milion de lei
SI Al C OIVSILIUt'UI POPULAR JUDEŢE AN titatea economisită — a- producţie. Dintre secţiile lectrice se materializează
proape 750 MWh — per­
mite funcţionarea tuturor cu cele mai bune rezul­ în rezultate bune. în a-
cest an, de exemplu, a-
agregatelor electrice din tate pe această linie se plicîndu-se în fiecare sec­
întreprindere, folosite în detaşează cele de la Brad
Anul XXXIII, nr. 7 502 DUMINICĂ, 20 DECEMBRIE 1981 4 pagini — 30 bani activitatea de prospecţiuni şt Veţel. ţie şi atelier o serie de
măsuri tehnice s-au eco­
MUNCITORI, TEHNICIENI, INGINERI
Acţionaţi eu fermitate .şi răspundere patriotică nomisit 526 megawaţi-oră.
Remarcabil este că eco­
în lumina HotărTrlI Comitetului Politie Executiv al C.C. al P.C.R. pentru perfecţionarea tehnologiilor şi a fluxurilor de nomiile la energie elec­
producţie, pentru seclorizarca iluminatului în hale şi
ateliere, asigurînd economisirea pe toate căile a e- trică au fost realizate pe
însemnate
fondul
unor
Stimulente mobilizatoare pentru sporirea producţiei nergioi electrice ! succese în producţie —
OAMENI AI MUNCII, CETĂŢENI!
Gospodăriţi cu cea mai mare grijă energia elec­ în 11 luni din anul în
t
agricole şi a livrărilor la fondul de stat trică la fiecare loc de muncă, în propriile gospodă­ curs indicatorul produc­
rii ! înlocuiţi becurile de puteri mari cu tuburi ţiei fizice fiind realizat
fluorescente sau cu becuri de 40 vv, obţinînd însem­ în proporţie de 107,6 la
Posibilităţi largi de a valorifica nate economii de energie electrică, economii finan­ sută, cel al producţiei ne­
ciare în bugetele familiale !
Să reţinem! Reducerea consumurilor de energie te — 107 la sulă, iar la
superior potenţialul agricol electrică permite economisirea unor însemnate canti­ producţia marfă sarcinile
de plan au fost depăşite
tăţi de ţiţei — materie primă deficitară şi lot mai
scumpă pe plan mondial — şi de cărbune. cu 4 procente.
— In ansamblul mijloa­ de oare are nevoie econo­
celor de înfăptuire a o- Convorbire cu ing. mia naţională.
biectivelor stabilite de MIRCEA 5ILVESTRU, — Referiţi-vă la cîteva
Congresul al XII-lea al director general exemple concrete, vizind CU PLANUL ANUAL Brigada de reporteri in C. S. Hunedoara
partidului şi a sarcinilor al Direcţiei generale preocuparea pentru pune­ ÎNDEPLINIT
ce decurg din realizarea judeţene pentru agricultură rea în valoare a rezerve­ I.J.T.L. HUNEDOARA
noii revoluţii agrare, un şi industrie alimentară lor de creştere a produc­ în urmă cu cîteva zi­ II. Utilizarea deplină a dotării
rol de seamă revine noilor ţiei la hectar. le, la 15 decembrie, în­
măsuri de stimulare a pro­ le la hectar la toate cul­ — Avem o serie de coo­ treprinderea judeţeană
ducătorilor agricoli în spo­ turile, întărirea auto ges­ perative agricole cum sint de transport tocai Iîu- tehnice - factor hotărîtor
rirea producţiei agricole la tiunii economice a unităţi­ cele din Romos, Rapoltu nedoara-Deva a realizat
hectar la toate culturile, lor agricole şi a autoapro- Mare, Stnfcandrci, Haţeg, planul de producţie-
cît şi a livrării unor can­ vizionării teritoriale. Fi­ Ostrov, Toteşti, Olopotiva, prestaţii pe întreg anul.
tităţi tot mai mari de pro­ reşte, aplicarea cu riguro­ Deva, Ilia, Brad, care an O contribuţie deosebită a! realizării producţiei
duse la fondul de stat. zitate a tehnologiilor spe­ la această realizare au
V-am ruga, tovarăşe direc­ cifice fiecărei culturi de an obţin şi livrează la avut autobazele Deva, La uzina cocsochimică.: bune. Ceea’cc nu trebuie
tor general, să vă referiţi, creează condiţii pentru spo­ fondul de stat, în medie, Brad şi Oră.ştie, de Flux neîntrerupt să uite cocsarii este că de
pe seurt, la semnificaţia rirea recoltelor medii la de pe fiecare hectar cîte ei depinde în primul rind
acestor măsuri. hectar la cereale, plante 20.09—8000 kg cereale, unde se remarcă, prin­ la bateriile buna exploatare a bate­
tre fruntaşi Mihai Lei-
10 000—15 000 ' kg cartofi,
— Noile măsuri de co­ tehnice, cartofi, legume, 25 000—30 000 kg sfeclă sau ca, Emilian Siller, Tco- de cocsificare riilor de cocsificare. Spu­
interesare a producătorilor fructe şi struguri, de fura­ 15 000—20 000 kg legume. fil I’avel, Richard Tau- nem aceasta, pentru că —
agricoli iniţiate de secre­ je sau seminţe, fiecare, u- ber, Ion Sieoe, Glieor- Rezultatele obţinute de aşa cum arăta Nicolae
tarul general al partidu­ nitate agricolă şi producă­ Men ţinînd şi sporind nive­ ghe Tripa, Nicolae colectivul de muncii al u- Stăncioiu, şeful secţiei re­
lui, t o v a r ă ş u 1 Nicolae tor creîndu-şi astfel condi­ lele respective de recoltă, Illnţ, Ilie Baciu, Virgil zinei cocsochimlce, în a- paraţii U.C.C., şi cum am
Ceauşeseu, au fost primi­ ţii să livreze la fondul de în condiţiile anului 1982, Silvăşan, Ionel Bog­ cest an, la toata produse­ constatat şi noi nu se a-
te cu mult interes şi cu stat cantităţi sporite de cînd se vor aplica preve­ dan, Iosif Ambruş, Wal- le fizica, evidenţiază buna cordă întotdeauna atenţia
deosebită satisfacţie de derile hotărîrii de stimu­ ter Lenţ. Se preconi­ preocupare pentru folosi­ cuvenită întreţinerii uşi­
către toţi lucrătorii ogoa­ produse, ceea ce dă posi­ lare, unităţile amintite şi zează ea pînă la sfîrşi- rea mereu mai eficientă lor de la cuptoare. Depu­
relor hun edo rene — ţă­ bilitatea obţinerii unor în­ toţi producătorii agricoli tul anului, I.J.T.L. IIu- a capacităţilor din dotare. nerile de grafit şi gudron,
rani cooperatori şi cu gos­ semnate venituri suplimen­ nedoara-Deva să reali­ Lucru, evident, dealtfel, nefiind înlăturate fa timp,
podărie individuală, meca­ tare, înlăturării »©concor­ Convorbite consemnată de zeze o depăşire a pla­ încă de la intrarea cărbu­ conduc la deteriorarea păr­
nizatori şi cadre tehnice, danţelor între costurile de N. TIRCOB nului de producţie de nelui in uzină si pînă la ţilor metalice ale uşilor,
producţie şi de livrare şi
de către toţi locuitorii sa­ (Continuare în pag a 2-a} 4,2 milioane lei. expedierea cocsului spre chiar a zidăriei, redticînd
telor —, aplicarea prevede­ creşterii rentabilităţii. Aşa furnale. durata lor dt* funcţionare,
rilor Hotărîrii Comitetului cum prevede hotărîrea, — Dacă cuptorul nu în general insă, trebuie
Politic Executiv al C.C. al primele ce se acordă pe este încărcat la înălţimea acordată mai multă aten­
P.C.R. doterm'unind creşte­ tona de produs sint dife­ stabilită — preciza Viole­ ţie activităţii de revizie
rea răspunderii tuturor renţiate în raport de can­ ta Bostan, inginer princi­ şi reparaţii pentru înlătu­
titatea livrată la hectar, rarea tuturor deficienţelor
producătorilor agricoli pen­ pal tehnolog la secţia de
tru valorificarea deplină a nivele mai ridicate ale cocsificare — i s? grafi- din fluxul de producţie,
potenţialului agricol, folo­ primelor ce se acordă peste tează bolta, îngreunîn- pentru asigurarea din timp
sirea judicioasă a bazei preţul de contractare fiind du-so procesul de cocsifi­ a pieselor şi subansam-
tehnico-materiale în scopul prevăzute la cereale, legu­ care. iar produsele chimi­ bleior necesare interven­
creşterii producţiei agrico- me, sfeclă şi alte produse ce care se degajă suferă ţiilor.
o cracare suplimentară şi
scade calitatea lor. Iată de Secţia a Il-a furnale :
Acţiuni concrete pentru ce utilizarea la capacita­ Lung e drumul... oalelor
te a cuptoarelor este pen­ (de turnare)
tru noi o prob'emă foarte
creşterea producţiei la hectar imoortantă. căreia îi acor­
— în acest an — subli­
dăm întreaga atenţie. niază inginerul Petru
Ilotărirea Comitetului sideralii !ă a producţiei la laeob Rus. maistru la
Politic Executiv al C.C. al hectar. în acest scop apli­ exploatarea bateriilor de Opriş. şef ui secţiei — da­ a
bunei
organizări
torită
P.C.R. cu privire la apli­ căm îngrăşăminte naturale cocs. ne spunea că la a- activitatii, executării unor
carea noilor măsuri de sti­ pe cele 50 ha ce vor fi cest loc de muncă totul reparaţii preventive, de
mulare a producătorilor ce cultivate cu cartofi. Vom depinde de respectarea calitate, a fost micşorat
livrează la fondul de stat fertiliza de asemenea, su­ graficului ciclic de încăr­ timpul de staţionare a fur­
cereale, plante tehnice, plimentar culturile de ce­ care şi descurcare a cup­ nalelor in reparaţiile cu­
cartofi, legume s.a. reflec­ reale păioase. Vom acţio­ toarelor. „Reducerea spar­ rente lunare cu 42 do ore,
tă preocuparea statornică na pentru cît mal buna gerilor de piloţi prin com­ aceasta însemnind 3000 to­
a conducerii partidului şi organizare a muncii pe o- primarea acestora la den­ ne do fontă produsă supli­
statului nostru, a tovară­ goare, pentru mobilizarea sitatea şi înălţimea pres­ mentar. în acelaşi timp. a
şului Nicolae Ceauşeseu, mai intensă la muncă a crisă este problema nr. 1 scăzut numărul opririlor
pentru înfăptuirea noii re­ membrilor cooperatori, ast­ pentru noi. în ultima vre­ accidentale, datorate de­
voluţii agrare, ridicarea fel inert să realizăm pro­ me cele mai mici spargeri fecţiunilor mecanice şi e-
le are echipa condusă de
bunăstării materiale a po­ ducţii sixirite la hectar şi Dumitru Bă’an. dar rezul­ Iectrice. Dacă in anul tre­
porului nostru. Noile regle­ să predăm la fondul de cut furnalele au „staţio­
mentări, ţinînd seama de stat cantităţi cît mai mari tate bune înregistrează şi nat“ 100 de ore din a^est
cerinţele etapei în care a de cereale şi alte produse. C.S.II. — strungăria de ei lindri, atelierul lagăre vergoil. cocsarii loan Oţoiu, Adal- motiv. în II luni din anul
păşit ţara noastră în cin­ Lăcătuşii şefi de echipă loan Pavai şi loan Mustea execută bert K a to n a şi loan Şte­ curent ele au fost oprite
cinalul 1981—1985. stimu­ DORIN BIBOLARU verificarea unui rulment care va echipa cilindri pentru !a- fan. doar 36 de ore Urmarea ?
lează sporirea producţiei inginer şef minorul de semifabricate. Foto: VIRGIL ONOIU De la lucruri bune, în­ Producţii sporite de fontă,
la hectar şi predarea la ia C.A.P. Câstâu să. la lucruri mai puţin creşterea eficientei mun.-d
fondul de stat a unor can­ prin reducerea cheltuielilor
tităţi cît mai mari de ce­ de producţie. De ta înce­
reale. plante tehnice, legu­ noaştem legile ţârii“, pe te­ 400 metri pentru a înlesni o a ACTIVITATE RODNICA. putul anului, de exemplu,
me etc. Cooperativa agri­ ma „Răspunderea socială a mai bună circulaţie a cetă­ Preocupîmlu-se cu răspunde­ economiile la costurile de
INFORMARK-
colă de producţie din Căs- cetăţenilor“, n Joi, după-a- ţenilor in zona şantierului re do valorificarea potenţia­ producţie totale se ridică
DEZBATERE.
se
asemenea,
tău a contractat şi predat raiază, a avut Ioc, la clubul din Călan. la De canalizare în lului zootehnic, îngrijitorii la 15 milioane Ici.
lucrează
de animale de la C.A.P. Mî-
în anul 1981, îm afară de a pe TEME DE LEGISLA­ „Constructorul“, o intîlnire zona spre Călan-băi. ţj A- nerătt au îndeplinit eu o lu­ Şi totuşi. furnal işti i se
cereale, 210 tone cartofi. ŢIE. Zilele trecute, la Sta­ a tinerilor din căminele de CHIZIŢII. Cooperativa de nă de zile mai devreme pla­ mai confruntă cu o serie
la
Cantităţile livrate puteau ţia de a utilaje şi loc transport „Au­ a snefaniilişti, zi avînd problemele ordi­ de consum din Beriu desfăşoa­ nul de livrare a producţiei de probleme care le în­
nea
de
o
avut
T.C.H.
fi mai mari, dar au exis­ dienţă colectivă“ pe teme stringentă actualitate ale ră o activitate bună în ce de lapte, asigurînd astfel greunează activitatea, in-
priveşte achiziţionarea de
tat unele deficienţe legate de legislaţie, la care au par­ dezarmării şi păcii, cOQtri- roduse agricole de la popu- depăşirea substanţială a pre­ fluenţînd negativ bunul
vederilor la foiadul «le stat.
ticipat pesto 60 de lucrători.
Iniţiativele
de organizarea muncii pe Şi oame|nli muncii de la . buţia şi în acest domeuiu. ţării Stţte. în perioada trecuta din Brigada de reporteri :
n
noastre
care ne vom strădui să le exploatarea minieră s-au in- GOSPODĂREASCA. Lucrăto­ acest an. unitatea a achizi­ UVIU BRAICA, I
ţionai 3 200 kg came de pa­
înlăturăm în anul viitor, ISlnit Intr-una din zilele tre­ rii de Ia I.C.S.H. au început săre. pene în valoare de 1
jnrisl
un
cu
cute
în 1982 — stimulaţi de noi­ acţiunii periodice „Să cu­ Sn cadrul zilele trecute construirea u- 38 000 lei, peste 3,5 tone nuci, IW.CPA LEPĂDATU
1
le reglementări — ne vom mii trotuar pe o lungime de o mare cantitate de ouă ş.«. DORIN CORPADE
preocupa de sporirea con- .
(Coniinuaro tr> eag o 2*a}