Page 71 - Drumul_socialismului_1981_12

DUMINICÁ, 20 „DECEMBRIE 1981 Pa 9- 3

Ninsori la Ciopoîiva
■ Dar .astea nu-s ninsori, iubito, •
sint Taorimi piinse de poet ceri îşi pot pierde — în acest fel — puterea
bat clopote la Clopotiva Fluierul Sui lanc» de persuasiune, iar unele femei au surpriza să
in turla cerului, incet. li se răspundă „alo, domnule“, Ia telefon.
Ding-dong, auzi-le cum sună Ultimele momente din viaţa lui Avram Ian- Surmenajul muşchilor fonatori, tutu'nul, al**’
mesele
sînt
prin noaptea veacului de cu, precum şi ¡împrejurarea in care s a găsit coolul, motive ale prea abimdente neplăcute principa­
unei
lele
atari
evoluţii.
fier j fluierul său sint impresionant redate intr-o Maltratate, mucoasele coardelor vocale se a-
(Gher.asim
¡lui
avocat
¡in
m-aş căţăra pină la ele scrisoare dc a Cri.?, ¡adresată Jui (Canflrea, Sterca Şuiuliu, c op eră cu un înveliş de „gelatină“ şi se su­
Baia
Ion
pe dalbe funii de eter. scrisoare care a -fost ptiblicată de gazeta dează. Vocea se deformează atunci pină la
ter-
în
a
M-aş tot sui şi m-aş tot duce, „Transilvania“ în 1899, din care spicuim: „Fe­ mt|ai deveni inaudibilă această cazuri extreme. în numeşte
se
maladie
medicali,
au, lume, scoasă la mezat, ricitul Avram înainte de moartea sa mai bine | pseudomyxomă. Pentru toţi (Suferinzii de a-
mi-aş da cămaşa pe tarabă de nn an -se -susţinea in locul prcdilecţiunci ceastă afecţiune a laringelui, o singură solu­
sale ,in Baia de ¡Criş şi .fără a avea o locuin­
ţie — laserul. „Tirul“ cu raze laser elimină ce­
noapte
adăpostea
se
fiind
la
peripluri nocturne cu ace­ 1 pentru un fulg imacdlat... ţă stabilă, ,1a altui, dar ,peste ales la covrigarul lulele responsabile, care «înt astfel „va.pcriza-
mai
cînd
M-aş tot sui şi m-aş tot
unul,
vreun
sau
traumatism.
eaşi stranie ¡Biografie, care I pierde, Ioan Liber (român), ¡unde ¡întins pe o targă, te“ fără cu «ingerare precizie de ordinul unei ze­ El
acţionează
o
ne Înfiora mereu, uluindu-ne lume fardată cu monezi, ce era ¡dinaintea cup.toriştei, odihnea peste cimi de milimetru asupra unei mucoase a că­
¡delecta
¡fluierul
tinde
de
său
prin misteriosul, tragicul ei pe-un fulg m-aş vinde intr-o noapte -?i «publictil cu .prin melodiile sale .melanco­ rei grosime variază între 2 şi 2,5 milimetri. iUn
.incinta
şi
di,n
rezultat
Cumul
„aspirator“
absoarbe
58 — nu mai era. Rămăsese doar presentiment: ,,lată-mă azi i piaţă lice seara şi dis de dimineaţă. Observ că re­ venţie. Cicatrizarea este aproape imediată. .inter­
24
ii ge- poezia sa, semn de platină, înarmat ou acele credinţi,/ s la traficanţii de zăpezi. gretatul ilanou, 'înainte .de «moartea sa, cu mai de ore după „operaţie“, bolnavul îşi poate re­
ă azi incoruptibil, al lirismului ne- Cu indirjirea păstrată — Dar astea .nu-s ninsori, iubito, multe ¡Xn!ni, aVind ¡erupţitme dc sînge, a fost lua activitatea. Bineînţeles, cu vocea regăsită,
cuţit intre dinţi —,'/ Dar \
timp
mult
popu- muritor. 'Este încă o ex- sint lebede murind încet, îngrijit şi de căutat mai unde ieşind în spitalul in fine...
rocon-
ţea
conutatcns
de
aici,
ibilis- plicaţie a entuziasmului cu cu prea multă dorinţă să \ bat ¡clopote la Clopotiva valescent, îşi petrecea timpul, după cum ,a-
Cena- care meteoricul şi încă de ■vii, .să-uni alinţi,/ Brună fe­ \ trase in taină de-un poet. mintii ¡mai sus, ¡mai bucuros in Baia de Criş.
e lin- pe atunci legendarul nos- cioară a păcii adinei şi cu­ IOAN EVU Aşa ‘S-.a ¡intimplat şl in (fatala dimineaţă a
'iitori- itru coleg a fost simţit şi minţi,/ Tropotul lung şi me­ \ morţii sale... Ioan Liber a fost primul .care :a
şi
dezastru
care
flucr.ul
aflînd
cind revendicat ca stindard al reu al galopului -meu“. \ dat de l-a luat şi ]-a păstrat pină ce in aş­
l-a
mi
ternut,^
lucrări
în
pleşi- unei întregi generaţii. ' in Se va împlini .miine un \ dat mie, ca o scumpă suvenire de la răpo­ cutate timpul fresca unor „.Cina cea de de restaurare a exe­
taină“
lui
la
îla — cadenţele eufonice ale ver- sfert de veac de cind 'bru­ Şarja de sentimente t satul. Leonardo da Vinci, «la Milano au fost desco­
deau- surilor sale, sub care a- na fecioară -a păcii adinei \ i S-au fmeancat ¡mai mulţi a procura fluorul perite unele -detalii necunoscute pină In pre­
,Sn
pentru
că
■as in flam necontenit alte sedu- şi cuminţi l-a alintat, che- \ în sala lucrurilor modeste dc .la şi dinsul, .dar numai .zadar, aceea mi refuza 1 zent.
după
mereu
l-a
mie
;istice cătoare adincimi, descope- mindud la sine ca să-i a- astăzi mai vedeţi un tablou: predat, după ce i-am ¡spus că ce însemnătate Prin analiza chimică a vopselelor s-a sta­
XVIII—XIX
secolele
restauratorii
ai
scuse ream că grădinile artei sini şeze pe frunte cununa le­ \ din rama cămăşii are fiuerul pentru naţiunea noastră şi după bilit că fresce au din efectuat unele modificări
celebrei
ipact- fără de capăt şi ‘imposibil gendei. Multe şi diverse pieptul meu vă priveşte ce lisam asigurat eă se \va păstra in muzeul faţă de înfăţişarea ei originală. Astfel, unul
e fior de îngrădit. Hălăduiam ast- vor mai fi de acum înainte ciuruit cu gloanţe de slavă. naj.ional şi se va .face amintire pe calea pu­ dintre personaje nu avea, iniţial, barbă şi a-
blicistică şi despre numele său...
dog- fel pină spre zori prin Ce- experimentele ce se vor Ştiu că .răposatul .purta totdeauna fluerile ceasta i-a fost adăugată de restauratori. S-a
„cină“
participanţilor
din- tatea adormită, împovăraţi Pe gura rănilor sale cu sine (avea două, unul fluer-bastoin şi stabilit că da în Vinci spatele pictat pe pereţi la covoare.
Leonardo
a
3 ale de miresmele teilor din face în laboratoarele asep­ altul micuţ -de cireş), deci presupun cu toată Şi această porţiune a fost modificată ulterior,
tice ale poeziei de ultimă ca prin porţi ţărăneşti pozitivitatea că flueuul-Uiastan pe care vi l-am
poe. bătrinele parcuri ale Timi- oră, dar versul 'lui cald de ies sentimentele-n zbor trimis este unul din flucEile regretatului. în locul (covoarelor fiind pictate... uşi. Au fost
şi
ornamentale
co­
e in- şoarei, şi recitam incanta- spre Patria mea, spre Partrd Ce s-a ales dc al doilea fluer nu am putut -restaurate vechi. unele detalii au reapărut ale pocalele
masă
Pe
voarelor
spre toriu, cu o solemnitate ri- suflul şi patima vieţii va spre voi oameni, spre voi. afla, se -vorbeşte insă că .-s-ar fi aflînd in mu­ din care s-a băut vin, iun cuţit pentru tăiat
continua — ca legendara zeul de antichităţi din anii 1818/9 din Arad şi ! peşte, portocale.
azele tualică, poezia sa, care fintină a lui Manole — să văzindu-1 l-aş recunoaşte“.
reuşit
aratei devenea pe buzele noas- E-atct de năvalnică şarja Extras de prof. să Restauratorii moderni ,ai frescei vopselelor utilizate
compoziţia
şi
stabilească
curgă-n „brazde şi-n ul- că nici eu n-o mai pot
oarcă tre, cu fiecare silabă, semn cioare,-/ (fără odihnă,/ fără stăpini NICOLAE CRISTEA de Leonardo da Vinci, care se deosebeau de
step- nestrămutat de hotar intre Baia de Criş cele pe care le foloseau (Contemporanii mare­
uitare*/ fără somn". mă arde şi-mi sîngeră trupul lui aii ist.
in două epoci literare. Şi de şi abia mai rostesc Lucrările de restaurare continuă, şi specia­
noi
iveală
e şi fiecare dată încheiam aceste RADU CIOBANU aceste rinduri de dragoste. liştii nu exclud ca ele să scoată va la mai dura
originale.
amănunte
Restaurarea
MARIN NEGOIŢĂ trei ani.
\ , r
Un ghid al „autoapărării"
i
i Ziarul italian ,/Coi'riere tlella Sera“ a pu­
blicat, recent, un plan detaliat al oraşului Mi­
Pe străzi . se revarsă valuri de vieţi lano, care indică celor direct interesaţi sectoa­
şi rămurişuri pure umplîndu-se cupele marilor pieţe. rele unde „plăgile marilor metropole“ se ma­
ezi ce seînteind se rup, Din inimi şi cuget cuvintul răsare nifestă ¡intr-o măsură mai mare. Aflăm astfel
muri ca-n iarnă-ntr-o pădure, ¡ecou-i străpunge zări şi hotare, că ceasurile-brăţară .sint „subtilizate“ mai ales
nte, prin gheţuri, ochi de lup. Ia gară; că poşetele dispar foarte frecvent in
nu-i frontieră, nu-i ‘vamă, nu-i cheie cartierele Lambarte şi Giambellino; că port-
■cuvintul să-l facă-n celulă să steie. tnoneele se „volatilizează“ pe stadionul San
LUIZA LANDT Siro; că traficul de droguri se face îndeosebi
Baggio
UN DOR DE PÂCE J la ila Porta şi Venezia şi că cerşitul domneşte in
prostituţia
că
înfloreş­
Ungheria;
te
centrul istoric al oraşului. Autorul acestei „În­
Muzica: ŞT. RĂDUŢ EDITURA „FACLA" — .500 curajatoare“ scheme termină totuşi într-o nota
el
părerea
mea
—
„Să publice optimistă: -După oraşe de din a-ţi Occident spune decit mult
în
există
numeroase
motive
mai
la
teamă
multe
fi
-Milano...
care au ceva
H i b e r n a l a
Convorbire cu directorul editurii
ORIZONTAL : 1) îngheţaţi; 2) Mormane do
padă — încornoratul gheţurilor nordice; J)
Editura „Racla“ din Ti­ (glasuri, alte condeie in Din istoria presei şire de sub zăpadă — Urcuş ncterminat . 4)
mişoara a fost înfiinţată ¡stare să „spună“ ceva iu- i iarnă !... — ...prin nămeţi ! — Coş vechi ,
în anul 1972. în cei nouă ibitorilor literaturii române. Lanţ muntos iu Maroc — Ca nişte geamuri
gheţate; G) A sta in frig — tn această îar-
ani de activitate, editura ¡Editura „Racla“ este edi­ jiimedorene (Xiii) i; 7) Rece (fig.) - ¡îngheţate; 8) Cuprins dc
timişoreană a publicat tura zonei de vest a ţării ig — Personaj mitic ce apare în colinde, J)
cărţi într-un 'tiraj aproxi­ care include şi judeţele ; Deceniul patru a Însemnat pentru presa hti- i Uman ! — «Onomatopee — Scoase din ţepi 1
perioadă
avint,
publicaţii
mativ de 5 800 000 exem­ Arad, Bihor şi Hunedoa- inedoreană o implicat cu de curaj in cu problematica
care
s-au
plare. Circa 100 din căr- oia. Din această zonă tre­ vieţii, luind atitudine faţă de politica de asu­
pie publicate <de această buie să publice toţi cei i prire a poporului. 'Iată citeva : VERTICAL: I) înghoţaţi (fig.); 2) Vin iar­
Gasă 'de (editură au îost care au ceva de spus, au 9 „VOINŢA“, organ săptăminal al Partidu­ na cu zăpadă (poet.) — Cald iu zilffle de iar­
nă; 3) Impermeabil îmblănit de iarnă — îţi în­
din
¡încununate :cu ¡premii ale talent, ştiu să spună. lui poporului Grozn. judeţul Hunedoara, ţinută fondat de gheaţă singcle (fig.); 4) Se scaldă şi iarna iln
■Dr.
de
gazetă­
Petru
Publicuţie
Uniunii ¡Scriitorilor, ale — De rol acordaţi .tine­ rească, care a luat atitudine hnpotriva astipri- riu — A se fortifica (înv.) — Pe pirtie '. 5) Te
Academiei, ale (C. C. ăl reţii -ca «etapă .de creaţie rii oamenilor, a reformelor ce le îngreunau primeşte cu căldură — Iarna trebuie îmbrăcat;
U.ITiC. Da îEditura „Racla“ în viaţa ¡unui .soriitor ? viaţii. G) Vine iarna — Mai nimic — îlngheţate la pi­
a 'debutat (editorial ¡poetul — îi ¡acord ¡o imare a- © „MIZERIA“ (1331), ziar editat la Deva, Sil cioare î 7) Merge la hei-rup ! — Ţinut -hai la
hunedorean Eugen Evu. tenţie, chiar .preţuire. De ilegalitate, de Comitetul de acţiune al p.ChR. . rece; 8) Scoase de lu rece ! — Ambianţa plina
Comuniştii care ll-au editat au fost descoperiţi ,|
ii»
în
-o
sezonul
rece
de
Nămeţite
—
căldură
De ccurînd ¡Editura „IRacla“ ¡bună seamă ¡că dacă n-ar şi ¡prigoniţi. Publicaţia a apărut concomitetnt •parte .1 !)) Verb ia săniuş; 10) Ca .gheaţa —
a ¡editat cel de-rail (5.00-lea ti tinerii scriitori şi dacă şi in versiune maghiară („Nyomor“). Doici de demult ! — Cu ierni veşnice; 11) ¡¡li­
titlu. 'Este worba ¡de 'volu­ ,n-ar ¡fi tinereţea, n-ar e- o „PLAIURI HUNEDORENE“, publicaţie de gii (“lată (fig.).
pentru
didactic,
a-
mul „¡Documente ¡medieva­ .xista nici ,(bătrânii“ scrii­ cultură în profesională 1931—1913 corpul trei localităţi: Dicţionar : RIF, OSI.
perioada
în
părută
le bănăţene“., rcuprinzind tori. Este o .etapă ineren­ Deva, Petroşani şi Simeria. A militat pentru VASILE MOLODEŢ
circa <90 de (documente ine­ tă şi tare ¡frumoasă. .Am „înmulţirea presei bune, cinstite, fără umbră Deva
dite. Bucuroşi î-n rfaţa a- •zis inerentă nu în sensul de tendinţe“, păstrindu-şi caracterul de revis­
tă de specialitate.
i.cestui frumos bilanţ, ine-am rde dat hiologic. Tinereţea ® „COMERŢUL ŞI INDUSTRIA“ — revista 1 2 3 U 5 6 7 8 ‘9
adresat prozatorului Ion •este .absolut .necesară pen­ organizaţiilor comerciale, industriale şi dc me­ 10 11 |
IVI-afin Almăjan, ¡directorul tru că tinereţea ¡înseamnă serii di!n judeţul Hunedoara — explica legi, 2
legate
de
11
¡Editurii ,¿Radia“. de Japt -forţa care acumu- publica evenimente articolele apăreau profilul in gazetei, « ¡m
aceeaşi
ver-
şi
pagină
în
— Pentru că judeţul Hu­ ilează, forţa care .îndrăz­ siune maghiară. 3 I im
nedoara, din punct de ve­ neşte, care ¡chiar are .în­ Şl „HORIA“ (1932—1933; 1915—1916), ziar po- 4 I
dere al unei imaginare drăzneală. Ca orice rău, litico-economic,’ organ oficial al Frontului Plu­ i |
intă- i
care
geografii .literare, intră în ,un creator la început, Ta > garilor, Frontului a contribuit la la crearea şi organi­ 5 !
Plugarilor,
rirea
lărgirea
sfera ede ¡influenţă ,a ¡edi­ Începuturile sale este vi­ zaţiei în întreaga ţară, a luat atitudine împo­ Í
turii ;pe care ro 'conduceţi, jelios, plin de vîlvătaie, cu triva fascismului, «hitlerismului şi .reaeţionaris- 6 . ; • • . | ' j
am vrea să ştim ce gîn- curaj — în comparaţie cu tmilui, „a militat peintru stabilirea de relaţii !
diţi în -perspectivă pen­ perioada cealaltă a matu­ prieteneşti cu Uniunea Sovietică, pentru alian­ 7 , !
ne- Este ceea ce vă ¡recoman- tru 'numeroşii scriitori ti­ rizării, cînd lucrurile în­ ţa clasei muncitoare cu ţărănimea, pentru re­ B I J mm
formă agrară şi guvern democratic.
ai- dăm deocamdată. neri care trăiesc în jude- cep să se lămurească, iar LUCIA LICIU
E. I. Alexandru, mun- ■ţul Hunedoara ? înţelepciunea şi experien­
înt citor. I.R.E. De.va : Dacă — ¡încercăm să evaluăm ţa literară lasă amprente i li
as- nu vă .recunoaşteţi în în cadrul editurii ceea ..ce asupra creaţiei înseşi ca 10 < J m»
m- iniţialele numelui, dum- .este mai ¡bun în creaţia -să inu mai vorbesc de ¥od!e laserului sint dare 11
lar neavoastră sînteţi de vi- .zonei dumneavoastră. ¡îmi comportamentul scriitoru­ 1 I i
nd mă. Numele de ¡pe plic e dau scama eă există în ju- lui. Bine ar fi, şi «cred că
Cu anii, vocile diferitelor persoane se schim­
pe indescifrabil. Răspunsul .deţul Hunedoara oameni este necesar să fie aşa, ea bă. Nu este vorba de „schimbarea de voce“ de
vă la versurile dumneavoas- care au ce spune, :în 'pri­ toţi cei care .au posibili­ la pubertate, ci de transformările ce se ¡pro- j 'REZOLV A REA C ARE U ULM
ile tră ? în mare parte co- mul rînd au zestrea artis­ tatea -să -sprijine .tinereţea duc spre tbătrîneţo. O metamorfoză cu conse­ APĂRUT ÎN ZIARUL -NR. “>7490 :
scriitorului, s-o sprijine cu
1) Gatvani — Ohm; 2) don — ¡Lampă; 3) :Ef
îd. incide cu ceea ce i-am ' tică pe care şi din oare •tot ce le stă la îndemînă. cinţe sociale uneori amuzante, alteori drama­ — Lumină: tl RUt — Lcorda; 5) Ireale — Z —
tice... Astfel, unii cîntăreţi îşi „•pielei“ v^c^a.
iră răspuns Tui VTadimir 1 se poate construi o toarte. devenind .aproape afoni, oomen» »»— En * 1' r '“a — Scriere.: 7) .So — Ie — Pelt ; 8)
tă. Doris. 1 ' Voi Ti -bucuros să descopăr Convorbire consemnată de .Beţe aveau o voce ErFs"” -- t;ir; -9) Rulă — 9'esla; io) Dinatron
în judeţul Hunedoara alte VALERIU BÂRGAU murgul vieţii se fac abia auziţi, oamenii de afa­ — Ap; 11) Ucis — Plante,