Page 73 - Drumul_socialismului_1981_12

Îi! lumina Hotărîrli Gomiteiuful Politie Executiv a! C.C. al P.CJ,

Stimulente mobiiizafQare pentru sporirea

producţiei agricole şi a livrărilor la fondul de_staţ

Venituri suplimentare ' prin creşterea

producţiei marfă la hectar

Noile măsuri de stimu­ ducţie în anul 1982, unita­ care sint angajate in acord
lare a producătorilor agri­ tea noastră va obţine su­ global culturile agricole.
coli au fost primite cu de­ plimentai' un venit de pes­ Organizaţia de partid şi
plină satisfacţie de către te 100 000 lei, ceea ce va consiliul de conducere al
cooperatorii şi mecanizato­ asigura un grad ridicat de C.A.P. desfăşoară o susţi­
rii din Simeria, care sînt rentabilitate la cultura or­ nută muncă politică şi or­
hotărîţi să pună în valoa­ zului. Calcule asemănătoa­ ganizatorică pentru a face
re întreg potenţialul pro­ re am făcut şi la celelalte cunoscute prevederile Ho-
Anul XXXIII, nr. 7503 MARŢI, 22 DECEMBRIE 1981 4 pagini — 30 bani ductiv al unităţii pentru a culturi — de cereale, car­ tărîrii adoptate de Comi­
spori producţia la hectar tofi, legume .şi plante teh­ tetul Politic Executiv al
la toate culturile, deoare­ nice. Spre exemplu, rezul­ C.C. al P.C.R. privind sti­
ce livrarea unor cantităţi tă că la sfecla de zahăr, mularea producătorilor a-
III. Planul '8 1— Sa cotele stabilitei mai mari de produse la unde cuantumul primei ce gricoli, precum şi în scopul
aplicării unui complex de
unitatea de suprafaţă asi­
se acordă pe tona de pro­
gură obţinerea unor im­ dus livrată este de 225 lei măsuri menite să asigure
La uzina nr. 1 : a fost realizat, pentru că aici depune eforturi susţi­ o portante venituri băneşti la o producţie de 30 001— fructificarea deplină a po­
tenţialului productiv al u-
40 000 kg la hectar — can­
nute
a
pentru
suplimentare.
asigura
Cocs mai mult, au crescut cheltuielile ma­ derulare continuă în fluxul Preocupîndu-ne de utili­ titate pe care unitatea nităţii noastre. în acest
Aceasta
deoarece
teriale.
de calitate ! cocsarii hunedoreni s-au de producţie, pentru a zarea cu eficienţă ridicată noastră a realizat-o în a- sens putem evidenţia fap­
tul că s-au fertilizat cul­
văzut nevoiţi să-şi asigu­ preveni orice oprire acci­ a bazei tehnico-materiale, cest an —, vom putea în­
— Cu toate neajunsurile re o bună parte din mate­ dentală. Gîndurile cocsa­ în acest an am reuşit să casa suplimentar cel puţin turile de toamnă pe în­
din acest an, colectivul u- ria primă de bază — căr­ rilor se îndreaptă tot mai livrăm la fondul de stat 200 000 lei. Fireşte, aceste treaga suprafaţă, iar pen-
zin-i noastre s-a străduit bunele — din iniport şi mult spre anul 1982, în peste 3 700 kg orz de pe venituri suplimentare vor PETRU MATEEVICI
să obţină cocs de calitate pentru că a scăzut calita­ care sînt ferm hotărîţi să fiecare hectar destinat a- asigura întărirea autoges- inginer sef şi preşedinte,
cit mai bună, care să-i a- tea cărbunelui de Valea realizeze producţii mai cestei culturi. Un calcul tiunii economice a coope­ VIRGINIÂ NICULA
jute pe Jurnalişti să-şi rea­ Jiului. De aceea apare pe mari, de o mai bună ca­ simplu ne demonstrează rativei agricole, creînd tot­ contabil şef
lizeze sarcinile de plan şi litate. că, în condiţiile aplicării odată posibilitatea creşte­ la C.A.P. Simeria
, angajamentele asumate in prevederilor noilor măsuri, rii veniturilor cooperatori­
: întrecerea socialistă — Secţia a Il-a furnale: la un nivel egal de pro­ lor şi mecanizatorilor cu (Continuare în pag o 2-a)
sublinia Nicolae Furdui, Brigada de ,,Reţeta" depăşirilor —
şef secţie schimb la U.C.C.
Hotărîtoare au fost organi­ reporteri în organizare, hărnicie,
zarea fluxului de produc­ mobilizare
ţie, dar şi buna colabora­ C.S. Hunedoara
re dintre formaţiile de După 11 luni din acest
corsari şi cele de la repa­ an, colectivul secţiei a Il-a
raţii, depăşirile înregistra­ deplin justificat apelul furnale înregistrează rezul­
te de colectivul nostru cocsarilor către mineri, de tate deosebite în produc­
f u n d rodul unei activităţi a îmbunătăţi calitatea căr­ ţie. Sarcinile de plan la
comune, mereu mai efi­ bunelui, de a livra ritmic fontă au fost realizate în
ciente. cantităţile prevăzute în proporţie de 102,8 la sută.
De la începutul anului, contracte. Numai în aces­ Angajamentul asumat de
oamenii muncii de la te condiţii cocsarii îşi vor furnalişti în întrecerea so­
U.C.C. au reuşit să reali­ putea onora îndatoririle cialistă a fost, de aseme­
zeze' peste prevederile pla­ faţă de furnalişti. nea, îndeplinit, ba chiar
nului 6 995 tone cocs me­ depăşit cu 6000 de tone.
talurgic, 1 778 tone produ­ In perioada de iarnă ac­
se chimice, 1 769 tone pro­ tivitatea colectivului de la Brigada de reporteri :
duse distilate din gudron, uzina cocsochlmică se des­ MÎRCEA LEPÂDATU
au executat suplimentar făşoară în condiţii mai LIVIU BRAICA
3,4 tone piese de schimb. grele. Cauza : cărbunele DORIN CORPADE
Cu toate că planul fizic a umed sau îngheţat. Cu toa­
fost depăşit, cel valoric nu te acestea, colectivul de (Continuare in pag. o 2-a)
1 Domino câ, odată ou
IîWE£SXFTHSflI£ Cm ¡planul anua: îndeplinit prima zi a vacanţei de
iarnă s-au deschis in cele
I.P.I.C.C.F. DEVA 5.1 milioane lei, înregis- mosul tehnician miner trei municipii ale judeţu­
trînd un volum de be­ Vasile Ma*oi. Acumuiind lui — Deva, Hunedoara şi
P© şantierele de constricţii ducţie industrială de pentru neficii suplimentare de lună de lună depăşiri de Petroşani — tradiţionale­
Întreprinderea
pro­
o
_______ *
le „orăşele ale copiilor“.
construcţii căi ferate De­ 5.2 milioane lei. De men­ plan. minerii din seciorui Brazi împodobiţi cu becuri
I au aiuns anin la un
sporuri
că
aceste
ţionat
Timpul şi valorile materiale- va se numără printre u- de producţie au fost ob­ spor de p oilucţie de
nităţile
economice
ale
peste 6 500 tone de căr­
ţinute în cea mai maro
judeţului care-şi îndepii- parte pe seama crcs+erii bune cocsTicabil — ceea S-au deschis
folosite eu chibzuinţe şi eficienţa! -nesc constant sarcinile productivităţii muncii, ce înseamnă depăşirea
de plan de la începutul care ma-ebează o depă­ prevederilor de plan a- „orăşelele
anului. Ca urmare a bu­ şire fală de plan de a- nuale. Specializarea mi­
nei organizări a produc­ proape 1 la sută. Dintre nerilor pe operaţii în a-
Trei sînt coordonatele esenţiale care asigură des­ copiilor“
făşurarea normală a activităţii în investiţii, finaliza­ ţiei şi a muncii, utiliză­ colectivele cu cele mai bataj, organizarea temei-
rea la termen a obiectivelor, asigurarea unui ¡nalt rii raţionale a. dotării bune rezultate se evi­ n'-'-ă a lucrului pe bri­
grad (ie calitate şi eficienţă lucrărilor: folosirea in- tehnice şi îmbunătăţirii denţiază cele de la ate­ găzi şi schimburi, res­ colorate şi jucării, o lu­
tehnologice,
disciplinei
tegra’ă a forţei de muncă şi a timpului electiv de colectivele de muncă din lierele de mase p’astice pectarea riguroasă a teh­ me coborîtă din basme
lucru, utilizarea raţională a dotării tehnice, gospo­ cadrul I P I.C.C.I'. Deva şi pre’ucrări me.eanxe nologiilor de exploatare, care populează aleile par­
a disciplinei muncii sînt
Goidu-Deva de la carie­
dărirea chibzuită a materialelor. Acestea au fost şi raportează îndeplinirea rele /am. Ci-iscior Bani­ factorii determinanţi ai curilor şi, bineînţeles, ne­
aspectele urmărite de curînd pe mai multe şantiere prevederilor de plan a- ţa, Brănisca. precum şi frumoase'or succese ob­ lipsitul Moş Gerilă incin­
din judeţ, staţii de utilaje şi transport, coloane auto. nuale la toti principali de Ia ateliere'« de între­ ţinute de aceşti harnici tă ochii copiilor.
depozite de materiale, de către organele de control indicatori. Pină la sfîr- ţinere, ronaraţii si trans­ mineri, fu rezultate mai Deschise acum. „orăşe­
din cadrul Inspectoratului financiar teritorial de stat şitul anului, oamenii port auto. bune se înserai brigăzile lele“ vor cunoaşte multe
aie Inspectoratului judeţean de interne şi Sucursale! muncii de aici vor rea­ conduse de Constantin zile larma veselă a co­
Deva a Băncii de inves'iţii. Supunem spre analiză liza suplimentar sarcini­ SECTOKUI, I Sorescu, Aurel Şosoi. Io- piilor. Pe estradele ame­
factorilor răspunzători starea lucrurilor constatate, lor de plan o producţie AI, T.M. URICANI sif Roşea. Gheorghe Pe- najate pionierii vor des­
pentru a lua măsuri si a acţiona în consecinţă. industrială de 23,5 mi­ între sectoarele m nei ter. De menţionat depă­ făşura programe artistice
:
lioane lei, o producţie Uricani. cele mai bune şirea produc'!vitătii mun­ pregătite cu toată dragos­
marfă de 5.1 milioane lei rezultate de 'a înoenutul cii cu peste 60 kg/post tea pentru bucuria celor
Programul de lucru Munteanu. Alexandru Cim- şi o producţie netă, de anului le înregistrează pe sector si eu mai mult mai mici şi, desigur, a
şi
poner
Nicolae
Costea
nu este pentru nimeni s-au prezentat la program asemenea, in valoare de sectorul I. condus de ini­ de 125 kg/post pe abataj. părinţilor lor.
facultativ cu cîte o oră si jumătate
intîrziere. iar Victor Po­
Fa aproape toate punc­ pa si Sofia Cherebenţiu O prezenţă notabilă în Ţara moţilor erişeni
tele de lucru controlate lipseau nemotivat. Şi la
au fost depistate cazuri blocurile din Simeria au Spitalul din Baia de conectate la încălzire cen­ muntelui Găina şi în păr­ Maria Bulzan, a muncito­
de întîrzieri de la pro­ fost înregistraţi nemoti- Criş este unul dintre cele trală. laboratoare, radio­ ţile judeţelor Alba şi A- rilor Nicolae Străuţ şi Ni­
gram sau plecări înaintea vaţi : Eiisabeta Ton eseu. mai vechi spitale rurala logie si alte servicii. In­ rad. colae Oarcea, pentru asi­
terminării programului, ne- Petru Sambou şi Gheor- din ţară. In curînd, îm­ vestiţiile făcute de stat Numai în timpul ce s-a gurarea unor condiţii bu­
foiosirea integrală a tim­ ghe Mantale. în timp ce plineşte 110 ani de exis­ pentru îmbunătăţi.rea Con­ scurs din acest an au fost ne de tratament şi o însă­
pului efectiv de lucru — la şantierele 1—3 Călan tenţă. Aici şi-au găsit a- diţiilor spitaliceşti, spriji- internaţi în spitalul nos- nătoşire cit mai grabnică
prin pre'ungirea pauzelor linarea suferinţelor gene­ a pacienţilor.
de masă. plimbări inutile mai mult de 50 de mun­ raţii de moţi printre care. Deşi în prezent spitalul
între 10
prin şantiere, discuţii în citori întîrziaseră cu o deosebită veneraţie îl SpifaSul rural Baia de Criş funcţionează ca o secţie a
afara atribuţiilor de ser­ minute şi o oră din cauza amintim pe craiul munţi­ Spitalului din Brad, el
viciu. La punctul de lu­ transportului defectuos a- lor Apuseni. Avram Tan- nul permanent ce îl pri­ tru peste 2 300 de bolnavi' este cunoscut ca o institu­
cru de la cantina Şcolii sigurat de către I.T.A. De­ cu. internat în perioada 6 mim din partea Direcţiei cărora li s-a efectuat tra­ ţie bine conturată unde
generale nr. 7 Deva — va. august — 6 septembrie sanitare judeţene si a spi­ tamentul adecvat. în a- întotdeauna suferinzii au
constructor Şantierul nr. 2 Dotarea tehnică — 1872. Deşi vechimea iu se talului din Brad. ne dă ceeaşi perioadă s-au exe­ găsit pe lingă competenţa
:
din cadrul T.C.H. Deva — pierde în timp. totul aici. posibilitatea nouă. persona­ cutat 2 560 radioscopii 590 profesională a personalu­
muncitorii Vasile Ţinea şi în suferinţă pare nou. modern. Fiindcă, lului medical ce lucrăm la radiografii, 1060 E.K.G. şi lui medico-sanitar şi o
Gavrilă Todan au întîrziat prin grija partidului şi Baia de Criş. să satisfa­ 24 685 analize de labora­ ambiantă intimă un cadru
eîte 15 minute de la lu­ Un mare număr de au­ statului nostru, această u- cem în condiţii tot mai tor. Sînt cifre grăitoare în
cru. iar maistrul Aure] tovehicule şi utilaje de nitate spitalicească din bune doleanţele unui în­ care este cuprinsă si acti­ Dr. NICOLAE FLOREA
Răcăşan conducea un pon- mare productivitate sta­ Ţara Moţilor, s-a dezvol­ semnat număr de pacienţi vitatea neobosită a medi­ medic orimar gr. 1
taj incorect. La un alt ţionau din lipsă de anve­ tat şi modernizat, azi dis- din bazinul minier al Te- cului primar Constantin Spitalul rural
punct de lucru — blocul lope,- de unele piese de ounînd de o frumoasă ba­ bei. a unui mare număr Blejam, a dr. Marin Sida. Baia de Criş
LR.E. Deva — muncitorii ză materială: 125 paturi de locuitori ai satelor ce a asistentelor Gabriela
Mirma Petru. Tudosie (Continuare în oag o 2-a) în camere confortabile. se întind oină la noalele Toma. Eugenia Bărăstean. (Continuare in oaci o 3-al