Page 74 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 74
Pag. 2 ORI MUL SOCIALISMULUI NI
ln mímele vieţii şi ü păcii Discuţiile Individuale cu comuniştii - orile; de învăţăminte pentru £ W
8.W Tel
Am spus şi spunem un NU perfecţionarea continuă a conducerii economiei, a întregii vieţi sociale 10.33 Mi)
„Al
Sat
hotărît războiului Dialogul deschis, princi Dialogul sincer, de la ini 2 tone plumb şi 4 tone asumat pe 1981 de muni U,6(l Cin
pial, exigent şi construc mă la inimă, privind acti zinc. La autobaza de eă- cipiul Deva — realizarea SJ,20 Fib
Ex)
tiv, discuţiile individuale vitatea profesională, poli lători a I.T.A, ca urmare suplimentară a unei pro
Toate femeile şl mamele te nucleare in Europa, re tică si obştească, a contri a unor propuneri făcute ducţii nete de 15,3 milioa >2,20 Ori
ser
din România, in numele vie nunţarea la fabricarea bom purtate în acest an cu buit la întărirea legături cu prilejul discuţiilor in ne lei, depăşirea producti 13.10 Tel
ţii şi al păcii, au spus şi bei cu neutroni şl a altor membrii de partid din lor organelor de partid cu dividuale cu comuniştii, vităţii muncii, cu 736 lei/ 10.00 Tel
municipiul Deva a stimu
spun un Nu hotărît războiu mijloace de exterminare in lat spiritul de iniţiativă şi masa de comunişti, la mai s-au executat două dispo om al muncii, obţinerea 10.33 To)
51,13 Eli:
lui. Noi, cele care dăm masă, vom Impune tratati răspundere al comunişti buna valorificare a gîndi- zitive hidraulice pentru de însemnate economii şi 12.00 Aii
viaţă nu vrem ca pruncii ve care să conducă la în lor, i-a mobilizat la înfăp rii colective şi a experien demontarea şi montarea beneficii — este reflectată 18.33 Co;
noştri să cadă pradă răz făptuirea dezarmării, la rea tuirea sarcinilor econo- ţei înaintate, la sporirea agregatelor grele pe auto şi eficienţa acestei munci. nnl
lili
boiului. Vrem să ne creş lizarea unei lumi a păcii şi mico-sociale, întărind ro răspunderii faţă de înde buzele RA 8 şi RD 109, re- Acolo unde dialogul a 12.50 100
tem copiii in linişte şi pa bunei înţelegeri. Spunind lul de conducător politic plinirea sarcinilor. Organi- dueîndu-se mult efortul fi- fost deschis, sincer, unde 19.00 Te
ce, in dragoste de ţară, in războiului un Nu hotărît, in organizatorilor de partid. s-au spus lucrurilor pe nu M,23 1 n<
spiritul respectului faţă de numele vieţii şi al păcii, Experienţa cîştigată în me, eficienţa acestuia este lan
rii*
om, faţă de toate popoare sprijinim din toată inima ultimii ani de organizaţii VIATA DE PARTID evidentă. Dar unde s-a in I9,40 Mn
le lumii, al prieteniei şi noile iniţiative de pace le de partid de la E.M. filtrat şi formalismul — 20.10 Ch
20,'JO Se
colaborării frăţeşti cu toţi ale tovarăşului Nicolae Deva, I.E.C. Mintia, I.R.E., în unele organizaţii de „P.
locuitorii pămintului. Apelul Ceauşescu, conducătorul I.P.E.G., S.U.T., zarea bună a acestui dia zic şi timpul de imobiliza bază de la Şantierul nr. 1, lin
tin
pentru dezarmare şi pace partidului şi poporului nos 1. P. J.C.C.F., T.C.I.T.P.L. log a dus la soluţionarea re a maşinilor. comerţ, „Avicola“, C.A.P. 21,45 Te
— 'înflăcărată chemare a- tru, eminent om politic şi G.l.G.C.L. şi de la unor probleme importante Sînt două exemple din •— sau unde nu s-au res 22.10 t'ú
dresată de poporul român de stat, luptător neobosit alte unităţi din municipiu ale producţiei, ale vieţii numeroasele propuneri năs pectat planificările şi s-au
cute în dialogul de la co
popoarelor europene, 'între pentru cauza păcii şi liber — experienţă privind cu sociale. munist ia comunist, care produs intîrzieri în desfă BP*"«
gii lumi îndeamnă la unirea tăţii popoarelor, acţionăm cu noaşterea activităţii şi vie în urma unor asemenea la E.M. Deva, T.C.H., şurarea discuţiilor — E-
tuturor forţelor iubitoare de hărnicie pentru traducerea ţi; fiecărui comunist (par dialoguri, la uzina de pre I.P.I.C.C.F., I.R.E., I.J.T.L., nergoconstrucţia, comuna
pace in lupta pentru instau in viaţă a sarcinilor trasa ticiparea la îndeplinirea parare a minereurilor s-a I.P.E.G., I.T.A., in comerţ, Şoimuş, I.I.C., U.M.T.C.F., BUC»
rarea in lume a unui cli te de partid pentru dezvol sarcinilor economice, con propus şi realizat înlocui în cartiere s-au dovedit de secţia gaz metan, U.J.C.C., ti io pro?
mat de colaborare şi încre tarea agriculturii, pentru duita in familie şi societa rea cuplajelor clasice de un rea] folos. Preocuparea unele cartiere — organiza 10.00 B
la mori (prevăzute cu bol-
Alterna
dere, pentru înlăturarea creşterea bunăstării noastre. te) — a făcut ca discuţiile ţuri), cu cuplaje elastice, organizaţiilor de partid de ţiile de partid au datoria Atlas f
groaznicului pericol care individuale să fie orienta ceea ce a dus la reduce la aceste unităţi — ca si să acţioneze cu întreaga ţa ; U.
planează asupra omenirii. MARIA LUGOJAN, te în raport de situaţia rea timpului de staţionare a celor de la I.M.C., I.E.C., răspundere pentru a da a- 11,05 S
cursul
Numai prin eforturi comu■ cooperatoare, concretă a fiecăruia deci, a morilor cu circa .'10 ore/ C.F.R., S.U.T., P.T.T.R., să ces-tel importante acţiuni ¿'■jCiUru
ne vom impune renunţarea preşedinta comisiei de femei să fie cît .mai apropiate moară, produeîndu-se în nătate — pentru îmbunătă caracterul ei educativ şi IV-a -
la instalarea de noi rache- din C.A.P. Birsău de problemele, de frămîn- plus, lunar, 8 tone cupru. ţirea vieţii interne de stimulativ. 11,20 /
tările, de viaţa acestuia. partid a sporit conţinutul Noul an, în care vom TV. ; 1
ştiri;
educativ al adunărilor ge păşi peste puţină vreme, Clltfc <
nerale ca şi caracterul va trebui să determine o tema «
Vom gospodari mai bine pâmîntul combativ, critic şi autocri dinamizare a întregii acti rioşilo)
1 la '
tic al discuţiilor indivi vităţi — pentru sporirea )C,15
Din conţinutul hoiărîrii cordă pc tona dc produse pămintului din curţi şi duale. răspunderii şi spiritului rom im-
te ©co
Comitetului Politic Execu agricole. grădini, ca fiecare familie Eficienţa muncii Indivi combativ, pentru întărirea nic, în
tiv al C.C. al P.C.R. care Acţionăm, în continuare, să crească mai multe ani- duale cu comuniştii a de oi dinii şi disciplinei î-n zi cit
stabileşte noi măsuri pen populari/.înd noile măsuri male si păsări, contribuind terminat o mai mare răs toate organizaţiile de medici
de şti
tru stimularea producăto adoptate de Comitetul Po. astfel cu cantităţi sporite pundere din partea acesto partid, a capacităţii lor de zibui
rilor agricoli am desprins litic Executiv al C.C. al do produse agroalimentare ra faţă de îndeplinirea mobilizare a comuniştilor, mele
sarcina ce ne revine ca, la fondul de stat. sarcinilor încredinţate, par a celorlalţi oameni ai 18.00 <
P.C.R. pentru dezvoltarea mor ia
în calitatea noastră dc lu- producţiei agricole si sti ticiparea la dezbaterile a- muncii la îndeplinirea sar nesc;
• •uitori ai ogoarelor, să mularea ţărănimii, a tu ADAM CORUI dunărilor generale fiind cinilor ce ne revin în cel tre
folosim mai bine pămin- turor locuitor lor de la sa vicepreşedinte activă, responsabilă, baza de-al doilea an al actua muzici
va în
tul, pentru a livra la fon te care deţin pămînt. Tot al Biroului executiv tă pe fapte, pe modul în lului cincinal. n ioc ;
dul de stal cantităţi spo oare l.şi onorează obliga CU <
odată am luat măsuri pen al Consiliului popular
rite de produse agroali- tru buna gospodărire a comunal Sarmizegetusa ţiile profesionale. în înde ARON PiRVA spre
spre
mentare necesare aprovi plinirea cu 15 zile mai secretar al Comitetului 21,30
zionării populaţiei. Venituri suplimentare prin devreme a angajamentului municipal Deva al P.C.R.
Cooperativa agricolă şi 21,45
dus Cri
gospodăriile populaţiei din ®ir O z;
comuna Sarmizegetusa au creşterea producţiei IMVESTITIttE No n
livrat în acest an, pe bază marfă Ia hectar sH*r
fie contracte, cît şi la a-
chi/iţii însemnate cantităţi
(Uimoie din pag. 1) ţie sporită vom acorda şi
de cereale, cartofi, fructe culturii legumelor, care o-
si alte produse pentru ca- (Urmate din pag. J) plină, supuse degradării — DE\
tru culturile din primăva cupă 100 hectare. în acest la şantierul 5 Orăştie al (Pairi
'o >hţinut apreciabile ra viitoare s-a aplicat gu an am livrat peste 10 000 schimb şi chiar de carbu T.C. Deva, a unui aprecia huni
venituri băneşti. Există noi de grajd pe 40 de hec kg legume de pe fiecare ranţi şi lubrifianţi, dar bil volum de armături, ri\ t.l
insă posibilităţi să livrăm tare destinate cartofilor, iar hectar, dar dispunem de C.S. Hunedoara, strunga şl din cauza unor caren ţeava, foi de tablă, confec Inte
la sfecla de zahăr din 25 rii de cilindri. Comunistul ţe de organizare şi disci i a) ;
cantităti mai mari de pro condiţii ca în acest sector ţii metalice, cărămidă re struc
hectare .s-au fertilizat 12, îvtihai Babiue, sculer, este plină a muncii. La i.C.M.M. fractară, vată minerală —
dus*' la hectar, beneficiind acţiunea eontinuînd pe în să îmbunătăţim simţitor un meseriaş priceput şi Petroşani, de exemplu, în cele opt puncte de lu Socii
astfel de primele ce se a- treaga suprafaţă. O aten- rezultatele. conştiincios. şapte utilaje, în valoare cru de pe şantierele 1—3 hoţul
von tu
de 4,7 milioane lei, erau Călan ale I.C.S. Hunedoa (Re pi
montate în Livezeni, la ra, a 200 mp tîmplărie, in că toa
III. Planul ’81 — la cotele stabilite! un obiectiv al cooperaţiei, lotul Certej al T.C.M.M. ci ton
numi
valoare de 58 000 lei — la
staţionează
din
luna
unde
goste
iunie a.c„ eînd lucrările Brad. Tot aici, magazia ceafft
au fost sistate, iar o ma do materiale, adăpostind do 1
(Urmare din pag. 1) palele măsuri de ordin teh semifabricate 2. In ziua a mai avea vreo posibili cara turn, de circa 2 mi (IVlin
nic care au stat zilnic in raidului nostru, lamino tate de a crea unele lioane lei, stă nefolosită 26 tone ciment, este în- ).ism:
Ce a stat. în principal, la atenţia furnahştilor. fiind rul... împlinea trei schim stocuri-tampon. Am arătat de peste 16 luni la S.U.T. tr-o avansată stare de de ci lor
baza acestor rezultate ? respectate eu rigurozitate buri de eînd nu lamina. implicaţiile acestei stări Livezeni. gradare, iar 15 tone oţel- vent
(Muí
—- Respectarea riguroasă de către toţi cei implicaţi Maistrul losif Alic preci- de fapt in numerele ante Peste asemenea stări de beton au fost împinse în Bă ft
Certej
acoperite
pîriul
şi
•i procesului tehnologic, or ia elaborarea fontei : do Zrt I rioare ale ziarului nostru. fapte se suprapun diferite tâ (
ganizarea optimă a fiecă zare corectă a încărcătu — Conform programului, O întrebare firească îşi abateri disciplinare ale cu moloz. Un mare volum vis
rui schimb, astfel ca la rii si menţinerea nivelului trebuia să laminăm oţel găseşte locul aici : „La la conducătorilor auto, îngă de utilaje si echipamente roşi<
posturile „cheie“ să se afle prescris de încărcare, func pentru ţevi. Ne-am pregă minorul b 1 u m i ng-sem i fa b ri- duinţa unor şeii de auto- tehnologice, în valoare do M Lss
peste 130 milioane lei, nu
cei mai buni oameni, atît ţionarea furnalelor cu in tit, am reglat cajele si a- eate se realizează planul coloane. în ziua controlu au fost montate la timp Pont
din punct de vedere pro tensitate de ardere optimă, rum aşteptăm. Oţelăria nu anual ? Pot fi recuperate lui, şoferul A. Gapie, de pe platforma industrială rită
a elaborat
fesional. cit şi al conştiin u t i 1 i za r ea p re In că 1 z i t o a r c - însă calitatea restanţele?“. Ne răspunde la coloana auto Călan a de la Călan, 37 de utila BAI
ciozităţii. spiritului dc dă lor la capacitatea maximă, respectivă. A elaborat în Petru Lazăr : I.C.S.H., deşi se afla în je sînt depozitate necores- circi
ruire şi disciplină în mun respectarea strictă a gra afară de program. — Raportîndu-ne la ca concediu, circula eu o au punzător la „Viscoza“ Lu- rH);
că — ne spune subinglne- ficelor de descărcare ş.a. . Să dăm puţin timpul pacitatea de producţie, mi tobasculantă de 16 tone, peni (11 bucăţi motor SRO re
rul ioan Munduea, şeful Iată cum hărnicia, con înapoi. După primele trei nusul nu este de nerecu pentru a-şi confirma foile — direct în apă), iar al dru»
-
schimbului „C ‘. şi secre ştiinciozitatea şi dăruirea trimestre ale anului. Ia perat. Dimpotrivă! Lamina- de parcurs din octombrie, este
tarul organizaţiei de partid oamenilor în muncă, core mbi atorii din această sec torii au ştiut să se mobi în aceeaşi zi, T. Brînda, tele la şantierul nr. 2 Li culţi
pe schimb. Cum 60 la su late cu buna organizare a ţie aveau realizată o pro lizeze de fiecare dată. Nu de la şantierul 6 al T.C. vezeni al I.C.M.M. Petro prof
tă dintre lucrătorii schim procesului tehnologic. cu ducţie suplimentară de pe mai că eforturile acestui Deva, transporta 200 kg şani. Şi tot Ia Călan au gost
bului nostru sini comunişti, preocuparea pentru gospo ste 17 000 tone laminatei colectiv nu sînt îndeajuns. de materiale cu o auto fost înregistrate stocuri Stri
am avut posibilitatea să dărirea materiilor prime şi Numai că din acest plus, Avem mare nevoie de a- basculantă de 6,5 tone, iar de cărămizi refractare de min
asigurăm o foarte bună re materialelor, pentru dimi in octombrie si noiembrie portul oţelarilor. Avem ne C, Dobrei, do la coloana diverse formate, insumînd
partizare a oamenilor pe nuarea consumurilor de a rămas doar amintirea. voie de oţelul lor. Dacă auto Mintia, din cadrul 350 000 lei, de peste un an
tocurile de muncă. Se c o m bus 11 b i 1 i co n v e n ţ io na li Prima lună a ultimului vor livra şi restanţele, în I.T.S.A.I.A. Deva, trans de zile, iar 200 saci cu be
poate spune că la noi. au dus, în final, la depă trimestru a adus un minus perioada de timp care a porta persoane particula ton termoizolant nu figu
omul potrivit se află la şirea greutăţilor, la reali de 3 545 tone, cea de a doua mai rămas, cu siguranţă, re, de asemenea cu o au rau în evidenţa contabilă.
locui potrivit. Exemple ? zarea sarcinilor fizice în 9 748 tone, iar dacă ne se va produce şi reviri tobasculantă de 6,5 tone, S-au mai constatat stocuri 22 T
Prim-furnaliştii Ion Bîl- condiţii de eficienţă spo referim şi la prima jumă mentul aşteptat. şi fără forme legale. de materiale fără mişcare rec
dea. Grigore Cercelaru şi rită, dacă ne gîndim că tate a lunii decembrie, mi sau cu mişcare lentă ast var
Remus liriţcu, dozatorii E- numai la cheltuielile ma nusul „la zi“ depăşeşte întrueît lamlnatorii au Materialele sînt fel : 73 tone de oţel-be- sist
mil Moga, Ioan Andreica, teriale s-au obţinut econo- 15 000 tone laminate, deşi arătat în permanenţă cu ton, în valoare de 300 000 Vin
din
Constantin Preotu, Vasile •mii de 7,5 milioane lei. din depozit s-a consumat degetul spre oţelărie, iar bunul tuturor, lei, 1 500 mp tîmplărie în- rat
Tabarcea şi Constantin întregul stoc de „rece“, iar din relatările anterioare nu al nimănui... sumînd 200 000 lei şi plan- pri
Gherghe sînt doar câţiva La bluming- prin ajustaje s-a valorifi ale brigăzii de reporteri şee prefabricate de 500 000 mii
ma
dintre cei care au contri semifabricate : cat tot ceea ce se putea s-a remarcat că la alte ve Unii constructori, condu lei (nedistribuite în urma mii
buit decisiv la realizările valorifica. rigi din fluxul oţelului cători de formaţii şi de schimbării unor soluţii loc
amintite. Iar cele arătate Pînă să se realizeze Cauzele acestor nereali- (cocserie şi furnale) s-au compartimente productive constructive) — la I.C.M.M. car
sînt valabile pentru fieca planul, trece anul ! zări ? Oţelarii livrează obţinut totuşi rezultate manifestă o crasă negli Petroşani, 172 elemente să, I
re din schimburile noastre. doar 80 la sută (cu indul bune, continuăm investiga jenţă faţă de gospodări prefabricate în valoare de clei
La rîndul său. inginerul înainte de a prezenta si genţă câteodată 85 la su ţiile la oţelărie. Concluzii rea şi folosirea materiale 100 000 lei — la Şantierul Fr
Bujor Nicoară. tehnolog tuaţia la zi a planului, să tă! din necesarul de „cald“ le le vom prezenta în nu lor. Aşa se explică depo- 3 Lupeni al Grupului nr. ee:
oii
în cadrul uzinei nr. 2. arătăm o altă stare de fap pentru laminor. Acesta mărul viitor al ziarului zi tarea necorespun zătoare 2 de şantiere Valea Jiului vie
subliniază succint princi te întîlnită la laminorul este preluat imediat, fără nostru. a 112 000 bucăţi cărămidă din cadrul T.C. Deva.