Page 75 - Drumul_socialismului_1981_12

3 ® MARŢI, 22 DECEMBRIE 1981 , 3

Cu antrenorul Mircea Lucescu, despre fotbal
centuat necesitatea valori­
ficării artei populare, a crea­
nuna» ţiei din acest domeniu. la timpul prezent şi viitor
Dezbaterea de duminică —
e vacantă : care a stăruit asupra ce­ — Mircea Lucescu, ştim — Noua echipă naţională vom ciştiga din aceste tes­ voi avea grijă cit pot de îm­
Ixii Tom rinţei de culegere şi mai tări să zicem încă 4 jucători, plinirea ei. Şi-apoi, am spus,
J ari ca i Uf. Sâpiămîna cultural- bună valorificare a folclo­ că, deşi e vacanţă fotbalisti­ îşi va însuşi o concepţie de
1—'85 educativă „Densuşiana" - rului din zona Haţegului — că, antrenorul echipei na­ joc asemănătoare Corvinu- eu consider că e foarte Corvinul va furniza nucleu)
t: „Orient- ţionale nu-şi permite repaus, lui ? bine. echipei naţionale şi arn po­
Episodul Îl aflată la prima ediţie — s-a a fost urmată de o ilus­ decit ca timp de sedimenta­ — Cu siguranţă. Un lucru — Tot pomenim Corvinul. sibilitatea să fiu aproape de
omului — încheiat duminică. Organi­ trare practică, realizată de
tţ-iri-c zată de Consiliul comunal formaţiile de colindătoare re şi pentru căutarea dru­ dobindit şi dovedit util nu Ce va fi cu Corvinul. nu vă Hunedoara.
al educaţiei politice şi cul­ de la Densuş şi Peşteona, mului cel mai scurt spre se abandonează. Sigur, la pare rău că nu veţi fi la... — Ce loc merită Corvinul
culesul roadelor ?
turii socialiste Densuş, şi de obiceiul „Cerbul“, noua echipă de la care iu­ naţională nu vom avea timp in acest campionat ?
preţului „săptămina“ a prilejuit me­ prezentat de copiii local­ bitorii fotbalului aşteaptă nu­ ca la Cotvinul, dar vom a- — Corvinul a invăţat lec­ — Ca joc, Corvinul este
pionieresc mai bine. Cum e după pri­ vea jucători ce se pot adap­ ţia, şi chiar bine. Căci jo­ cel puţin la nivelul Craiovei,
în spriji- se rotunde, expoziţii de nici. Formaţiile artistice de ma experienţă la naţională : ta rapid concepţiei de pre­ cul se învaţă ca orice, nu ca angajament mai are de
lin tulul po- carte, schimburi de expe­ pe raza comunei au sus­ este numai talent şi fante-
>gic rienţă, ultima zi oferind lo­ ţinut apoi, în sala arhiplină se poate, puteţi face ceva gătire şi de joc. Pentru a- acumulat. Odată echilibrul a-
îri mai mult ? tins, Corvinul poate rămine
calnicilor intllnirea cu mem­ a căminului cultural, un a- — Cum am mai spus, me­
ba ora bi~ brii Asociaţiei folcloriştilor preciat program de colinzi pe locul 3. Momentan jucă­
a pre;;ftti- ciul de la Berna, cu Elveţia, torii n-au experienţa şi mo­
u 7.982 hunedoreni „Ovid Densu- laice. venea după o situaţie cu to­ ralul campionilor — ceea ce
oară şianu“, prezentarea şi lan­ tul specială şi jucătorii ali­ se vede în jocurile din de­
sarea culegerii de colinzi sa Etapa pe comună o niaţi, care exprimă un spi­ ceosta, insă, trebuie refăcut zie. Jucătorii ştiu ce trebuie
operă lv. : festivalului obiceiurilor lai­ calendarul internaţional al să joace şi de-acum toată plasare; pe măsura acumulă­
snca Rusa­ laice „Pe cîmpul cu flo­ rit nou, au făcut totul ce rilor şi a afirmării celor ce
lii Constan- rile“ a profesorului Clemen­ ce de iarnă s-a încheiat, trebuia. S-au mobilizat, au lotului, reînfiinţată echipa grija este ca echipa să nu vor juca in naţională, se va
Vot duminică, în numeroase jucat ceea ce li s-a cerut. „B", instaurată emulaţia com­ scadă de la nivelul atins.
te Constandin, preşedinte­ petitivă ce nu prea există la cuceri şi maturitatea prin
nu/.iiuvîe. le asociaţiei, şi programe aşezări, prilejuind specta­ Sper ca momentul Berna să nivelul campionatului, pentru Singurul pericol ce o poate care echipa se va impune
artistice. Intervenind în ca­ cole îndrăgite de public. constituie un cap de drum, ca din fondul de jucători ameninţa este destrămarea mai pregnant in campionat.
La Fintoag s-au intilnit in echipa fiind, cum am mai spiritului de echipă, cînd Pină la o nouă intilnlre cu
drul dezbaterii de dumini­ spus in ziarul nostru, de ce-l avem să vedem pe ce vreunul dintre jucători tinde
wmimmî că, prof. Minei Bodea, di­ spectacol dubaşii din sat tranziţie. Jucătorii folosiţi au ne bazăm şi să selectăm tot să iasă in evidenţă. Aici tre­ directorul tehnic al echipei
naţionale,
Mircea
Lucescu,
cu cei din Teiu şi Lăpugiu
rectorul Centrului judeţean confirmat atit prin atitudine, ce e mai valoros. buie vegheat: să nu se de­ să aşteptăm noutăţile fede­
I : 6,00 Ra- de Jos, iar !a Dobra — lo­ cit şi prin maniera de trans­ — De aici încercările cu
d Im Ine ţii ; de îndrumare a creaţiei calnicii cu cei din Lăpuş- terioreze relaţiile de echipă. rale despre programul lo­
i $tiri; 10,05 populare şi a mişcării ar­ punere a concepţiei de joc. multe nume inedite, de la O- Corvinul mai poate creşte tului.
lice; 10,25 nic. O frumoasă impresie — Apropo, cum s-a obţi­ radea şi Arad, care au cules
10,40 Miori- tistice de masă, a subli­ au lăsat, la Vorţa, dubaşii nut omogenizarea echipei, şi unele critici ? încă in următorii doi ani şi NICOLAE STANCIU
in de $tiri î niat rosturile culegerii fol­
din con­ din Valea Poienii, care atit de remaniate doar in — Da, se pare că inten­ TURNEU DE M1NII OTBAL
ului politic clorului literar, muzical şi s-au întrecut in obiceiuri şapte zile ? ţiile n-au fost înţelese bine.
— t'Uţla a coregrafic, precum şi mo­ — Jucătorii au fost selec­ Asociaţia sportivă „Mi­ Hunedoara, Aurul Brad,
x uşoară ; laice cu artiştii amatori din Oricum, voi rămlne la ideea norul“ Deva organizează, Metalurgistul Cugir, Mi­
icră Radio- dul in care acesta a fost Visca. Formaţiile care s-au ţionaţi pe baza capacităţii lor că lotul reprezentativ ce va
tuletln de oglindit de judeţul nostru de însuşire rapidă a unei fi convocat va da cit mai în zilele do 22, 23 şi 24 nerul Certej şi Minerul
stivalul-con- reliefat la etapa pe comu­ idei de joc, nu pentru nu­ multor jucători posibilitatea decembrie, ediţia a doua Deva.
iţfc „Crizan- In cea de-a lll-a ediţie a nă se vor reuni duminică me. Am mizat, şi s-a con­ a „Cupei Cetăţii“ la mi­ Turneul va avea loc la
13,00 De la confruntării valorii lor inter­
Clubul cu- Festivalului naţional „Cin- la faza judeţeană a festi­ firmat, pe capacitatea lui Şte- naţionale, care interesează ni fotbal, pentru copii Sala sporturilor Deva,
Radiojurnal; tarea României“, iaf artis­ fănescu şi Bălăci de a se în primul rlnd. Campionatul născuţi în anul 1968, cu după următorul program
că de vise valului obiceiurilor laice de participarea echipelor : de desfăşurare ; diminea­
i Coordona- tul plastic Ion Cârjoi a ac- iarnă. plia spiritului de joc al tine­ intern nu dă această posi­
16,45 Româ- rilor introduşi, entuziaşti şi bilitate. Dacă la nucleul Cor- Universitatea Craiovia, ţa între orele 9 13 şi
mca — mu- rapizi. vinului şi la fondul cunoscut .Jiul Petroşani, Corvinul după-amiază între 16—19.
16,55 Sfatul
;,oo Buletin
Radiomaga-
17,35 Poe- Prin gări şi aulogări în timpul aşteptării, cît ar
le muzicii ;
i; 20,00 Mc-
ilui româ-
emarea că- trebui să ne simţim aproape c a . . . acasa
■— program
Retrospecti- In raidul întreprins re­ aspectul cel mai neplăcut (bine ar fi să fie întot­
or radiofo-
1981; 21,00 cent prin mai multe gări al sălii de aşteptare îl deauna a.şa) o bună impre­
in friţite, şi autogări din judeţ am dau băncile, mai precis sie. Curat, destul de cald,
m in ţară, urmărit îndeosebi modul învelişul rupt pe alocuri. în sala de aşteptare călă­
tn lume ;
rom fm e as- cum sînt acestea pregăti­ Cit despre ceasul... cu torii aşteptau în condiţii
i muzical ; te in sezonul friguros, cit două feţe din mijlocul să­ corespunzătoare plecarea
peisaj in- lii, tot stricat l-am găsit, autobuzelor. Păcat că nu
por an; 22,00 şi păstrarea ordinii şi cu­
23,00—5,00 răţeniei în incinta lor. la­ arăţind ore diferite. putem face aprecieri la
•al nocturn. tă consemnate, pe scurt, * în gara Simeria am adresa curăţeniei din ju­
cîteva constatări : ajuns spre seară. Holul rul sediului autogării. Poa­
Ansamblul folcloric „Getusa“ laureat al Festivalului naţional „Cintarea României“. caselor de bilete — mur­ te vor lua măsuri in aceas­
Foto: VIRGIL ONOIU ® Gara din Deva, care
Ara dar. Peste lot — hirtii, tă privinţă edilii oraşului.
«KggSSS^S cu prilejul unui raid an­ coji de seminţe. Proptită S-ar putea acorda mai
(Urmare din pag. 1) mai deplin minunatele terior nc-a dezamăgit prin în uşa de la . intrare, o fe- multă atenţie curăţeniei şi
iul electric O prezenţa condiţii create de partid dezordinea întîlnită, ne-a
a (Arta); inlîmpinat de astă-dală cu căldurii în sala de aştep­
Piedone in propice vindecării şi redă­ notabilă şi de stat pentru apărarea tare din gara Orăştie, exe­
; Cosmo- rii lor cit mai repede fa­ sănătăţii oamenilor şi să-şi peroane curate, cu săli de Raid-ancheîă cutării lucrărilor de repa­
istv_,; î'na- miliei, muncii. Stau măr­ vizitat, din R.P. Chineză perfecţioneze neîncetat pre­ aşteptare încălzite, o at­ raţii a tencuielii, geamu­
nopţii (Ac­ turie în această privinţă gătirea profesională pentru mosferă, în general, plăcu­
tivă (Con- şi Italia. rilor, uşilor, mobilierului.
TROŞANI : numeroasele aprecieri fă­ Acum, în ceas aniversar, a răspunde pc deplin sar­ tă. In apropiere, la auto­ meie cu seminţe oferea Cindva această unitate se
Ana şi cute în cartea de onoare cînd colectivul nostru, cum cinilor ce ne revin în îm­ gara, o atmosferă nu toc­ tuturor, cu glas mieros ; bucura şi de o prapâgandS
jrie); A- a spitalului de către foştii e firesc, îşi face şi un bunătăţirea stării de să­ mai primitoare. Afară „Luaţi seminţele sărate. E vizuală vie, atractivă. A-
xrk Tvvain
3 ENI: Tre- pacienţi precum şi a unor bilanţ al activităţii sale, nătate a întregii populaţii ploua, e adevărat, şi pe bune...“. în sălile de aş­ cum...?
ral); tn delegaţii străine ce ne-au îşi propune să folosească din Ţara moţilor crişeni. jos eră apă şi noroi, dar teptare era cald, clar la ® în gara din llia am
ege (Mun- „clasa a 11-a“ ar trebui stat intr-o după-amiaaă
AN : nra- mai multă curăţenie. în două ore (intre 16—18).
toare (Lu- jurul grupului social de la
A : Plopii Aportul comunei Hărău la fondul de stat de Cîţiva călători, în aştepta­
ea satului capătul peronului — un rea trenului de 17,40, o-
II. A : Ta- miros insuportabil, iar su- cupau 3 din cele 7 bănci,
■ului (Mun- produse agroalimeutare va fi mai substanţial pi a veghetoare a în loc să grupaţi In jurul celor două
OASA: A- vadă de curăţenie se certa sobe de teracotă, ia acea
j nordului In făptuirea principiilor cartofi, sfeclă de zahăr, plex zootehnic — 364 tone turor lucrărilor de pregă­ cu o călătoare. în general, oră reci de-a binelea. Cu­
URTCANI : carne şi lapte ? grîu, 109 tone porumb, 880 tire a soiului, insăminţări,
g niciodu- autoeonducerii şi autoapro- în gara din Simeria nu se răţenia sălii nu lăsa prea
vizionării teritoriale cere Aşezată în lunca Mure­ tone cartofi, 1 300 tone sfe­ întreţinere şi recoltare în simte mina gospodarului, mult de dorit, dar patru
RAD : El-
ăi (Steaua ca satul să-şi acopere ne­ şului, comuna Hărău are clă de zahăr, 1 167 tone condiţii din cele mai bune, de parcă nimeni n-ar răs­ fumători nu se ştiau să
pentru a se ridica produc­
: Idilă cu voile proprii de consum condiţii bune atit pentru legume şi 10 395 hl lapte. ţia la hectar şi a se re­ punde de curăţenie si or­ scuture scrumul ţigărilor
(Patria) ; şi să livreze la fondul de cultura plantelor de cîmp, Gospodăriile personale ale duce cheltuielile de pro­ dine, de crearea unei at­ pe jos. în faţa sădii de aş­
vă căsuto- stat, pentru aprovizionarea cît şi pentru creşterea vi­ membrilor cooperatori vor ducţie. în zootehnie se mosfere ospitaliere. teptare zăceau două bănci
jEOAGIU- populaţiei din oraşe şi telor. Aeţionînd pentru pu­ livra prin sistemul de urmăreşte creşterea pro­ ® La Hunedoara gară deteriorate, care nu-şi mai
„Fulgcrul centre muncitoreşti, canti­ nerea în valoare a acestor contractări 91 tone carne ducţiei animaliere şi mic­ mare, frumoasă, curată. De au nici o trebuinţă acolo.
de cultu- tăţi cît mai mari de pro­ condiţii favorabile, comi­ şi 700 hl lapte. De aseme­ şorarea costurilor de pro­ la biroul de informaţii sîn- La bufetul din incinta gă­
tl cel ma- duse agricole vegetale şi tetul comunal de partid şi nea, în loturile personale ducţie prin ridicarea po­ tem îndrumaţi spre sala rii — un sortiment săraa
Z1 : Pe animale. Organele locale consiliul popular au ela- se vor cultiva 20 ha cu tenţialului productiv al a- de aşteptare „clasa 1“, de de produse: cîteva sticle
: Totul de partid şi de stat au e- nimalelor, organizarea şti­ care întrebasem. Acolo, cu sirop, nişte pachete eu
(Casa de laborat — aşa cum pre­ inţifică a reproducţiei şi uşa încuiată, întuneric bez­ biscuiţi, turtă dulce şi ţi­
A : A- văd documentele de partid Autoconducere, autoaprovizionare teritorială seiecţiei, asigurarea linei nă. Revenim la „Informa­ gări. Solicitînd o sticlă cu
de dra- şi legile ţării — progra­ bogate baze furajere şi ţii“. „Păi, sala nu are lu­ apă minerală, ni s-a răs­
; 1LÎA: me care să asigure folosi­ burat programe concrete legume si 10 ha cu cartofi, condiţii dintre cele mai mină, de aceea e închisă“ puns : „Nu primim apă
38 (I.u- rea integrală şi eficientă a — ni s-a spus. Nu e deloc minerală, pe motiv că nu
pămintului, utilizarea ra­ care să asigure necesarul care asigură atit consumul bune de hrăni re, îngrijire bine ! Sălile de aşteptare s-ar mai vinde „Frucola“,
ţională a forţei do muncă de consum, iu principale­ propriu, cît şi unele dis­ şi adăpostire întregului e- sînt la dispoziţia călători­ care nu-i prea de calita­
do la sate, creşterea pro­ le produse agricole al lo­ ponibilităţi pentru valori­ fectiv de animale. Toate lor ; ei trebuie să poată te“. Curioasă optică a con­
ductivităţii muncii — una cuitorilor, cît şi pentru ficare pe piaţă. Se vor măsurile urmăresc realiza­ beneficia de ele în orice ducerii Cooperativei de
din cerinţele principale ale creşterea contribuţiei co­ cultiva mai multe hectare rea unor producţii agricole moment, mai ales în a- consum din Hui !...
înfăptuirii noii revoluţii munei la autoaproviziona- şi cu sfeclă de zahăr. vegetale şi animale cit mal ceastă perioadă, cînd afa­
pentru în agricultură — şi a con­ rea judeţului. Astfel, din Introducerea noului sis­ mari, sporirea veniturilor ră este frig. La autogară, Din constatările cu pri­
: Vreme discuţiile purtate cu pri­ tem de prime peste preţu­ şi reducerea cheltuielilor un adevărat concert de... lejul raidului desprindem
ptea. Cer tribuţiei acestei ramuri de
nări per- bază a economiei naţiona­ marul comunei, tovarăşul rile de producţie — aşa de producţie, ridicarea efi­ scîrţîituri pe mai multe... concluzia că se impune
nopţii. le la dezvoltarea eeono- Titus Marinoiu şi cu alte cum prevede I-Iotărîrea Co­ cienţei şi rentabilităţii tu­ voci. Adică, scîrţîitul uşii mai multă grijă pentru
moderat cadre de conducere, am turor unităţilor de produc­ de la intrare care se des­ gospodărirea gărilor şi au-
. Tcnipe- mico-socială a ţării şi la reţinut că s-au făcut calcu­ mitetului Politic Executiv ţie prin aplicarea princi­
Dr fi cu­ ridicarea nivelului de trai a! C.C. al P.C.R. — con­ chide şi închide aproape togărilor prin care se pe­
ts 18 şl al oamenilor muncii. Care le şi s-a stabilit necesarul stituie un puternic stimu­ piilor noului mecanism e- con tin uu este corn pletat rindă zilnic mii de oameni,
iar cele va fi deci, în acest con­ lent pentru toţi lucrătorii conomico-flnanciar. In a- cu scîrţîitul uşii de la ca­ pentru asigurarea celoa’
ms 8 şi de consum al populaţiei cest fel vor creşte şi mai
imineata, text contribuţia comunei comunei la toate produse­ ogoarelor în creşterea pro­ bina telefonică instalată în mai bune condiţii de găz­
la ceaţă, I-Iărău în 1982 la auto- le, precum şi contribuţia ducţiei de cereale, legume, mult producţiile şi venitu­ colţul opus. Şi asta zi de duire a acestora, pentru
chiciură, aprovizionarea judeţului şi acesteia la aprovizionarea cartofi, plante tehnice şi rile unităţilor agricole de zi, cine ştie de cînd şi pină păstrarea ordinii şi cură­
e geroa- ce măsuri se iau pentru judeţului. Ca urmare, în livrarea unor cantităţi su­ pe raza comunei, câştigu­ cînd... întrebăm : persona­ ţeniei.
'int mo- rile cooperatorilor, precum
; şl est. ca unităţile agricole socia­ anul 1982 se vor produce plimentare de produse a- lul autogării nu e deran­
semnala liste şi gospodăriile popu­ şi livra la fondul de stat gricole la fondul de stat. şi contribuţia la fondul de jat deloc de asemenea as­ DOINA COJOCARU
de chi­ laţiei să producă şi să li­ de către unităţile agrico­ în ce priveşte producţia stat, la autoaprovizionarea pecte ° cu sDrijinul corespondenţilor
de ser- judeţului. ® ' i g.ii.-i din Orăstie voluntari MIRON TIC şi
' ak)» vreze la fondul de stat le socialiste — trei coope­ vegetală, măsurile stabili­
mai multe cereale, legume. rative agricole si un com- te vizează executarea tu­ N. ZAMFIR ne-a lăsat in ziua raidului IOAN HOMORODEANU