Page 77 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 77
tíá«iíca¡ ¿sí., ííhíí'.v.'-
D£ LSCTURÁ
în lumina Hotărlrll Comitetului Politie Executiv al C.C, ai P.C.R.
Stimulente pentru sporirea
producţiei agricole şi a livrărilor la fondul de sfat
îndemn ¡a muncă tepodăriile populaţiei îşi sporesc
pini de dăruire contribuţia la fondul de stat
Cooperativa agricolă de Locuitorii satelor comu şi Gheorghe Cojan, din
producţie din Ruşi cultivă nei noastre — ţărani coo Valea, care a predat trei
CONSILIU JUDEŢEAN suprafeţe mari de te peratori şi cu gospodărie tăuraşi în greutate totală
ren cu cereale şi predă în individuală — îşi aduc de 1 350 kg, realizînd ve
fiecare an cantităţi însem contribuţia la fondul de nituri cuprinse între 23 000
nate de produse la fondul stat, la buna aproviziona şi 36 000 lei fiecare. La li
do stat. în 1981, unitatea re a populaţiei de la ora vrarea laptelui se eviden
Anul XXXIII, nr. 7504 MIERCURI, 23 DECEMBRIE 1981 4 pagini — 30 bani noastră a livrat pe bază şe cu produse agroalimen- ţiază Aurel Hodor, din
de contract peste 150 tone lare, prin cantităţile de Sălciva, cu 1 800 litri, Ioan
cereale. Recenta hotărîre produse pe care le livrea Mureşan, din Godineşti, cu
a Comitetului Politic Exe ză pe bază de contract sau 2000 litri, Matei Popescu
Y cutiv al C.C. al P.C.R. — prin sistemul de achiziţii. şi Manble Crişan, din Săl
CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT ce face parte din ansam Anul acesta, de exemplu, civa, Roman Ciupei, din
măsuri
luate
blul
de
animale
au
Pojoga, cu cîte 800 litri
de
crescătorii
de
conducerea partidului şi predat la contract peste fiecare.
statului nostru pentru dez 160 tone de carne, 750 hl Anul acesta s-a cultivat
întreprinderea chimică Orâştie voltarea agriculturii — lapte de vacă şi 2 300 1 pentru prima oară şi sfe
constituie un stimulent pu lapte de oaie, iar prin sis clă de zahăr de către gos
De la Orăştie, tovarăşul de beneficii suplimentare — Destul de bine. Am ternic pentru unităţile a- temul de achiziţii au va podăriile ţăranilor coope
Gheorghe Vaier, directorul de 5,5 milioane lei. contractat integral produc gricole, pentru toţi cei ce lorificat 111 009 ouă, 1 170 ratori si pe unele terenuri
întreprinderii chimice ne — Ce factori au deter ţia destinată exportului şi muncesc pe ogoare. în con leg fasole, 800 kg seminţe ale locuitorilor din satele
comunică : minat obţinerea acestor în procent de 94 la sută formitate cu prevederile ci? dovleac, 6 470 kg car necooperativizate. în total
— Continuind seria re frumoase succese ? pe cea internă, am con acestei hotărîri, producăto tofi şi alte produse, între s-au produs şi livrat, prin
zultatelor bune pe care — în primul rind pregă tractat aproape în întregi rii de cereale, cartofi, fruc contractanţii fruntaşi se cooperativa comunală de
le-am obţinut de la înce tirea temeinică a produc te etc., vor primi pentru numără Matei Laz, din Săl-
putul anului, am reuşit să ţiei pe acest an încă din me materia primă de ba ceea cc vor livra la fon- civa, care a predat trei LEONTINA BORZA,
primar
ne îndeplinim înainte de toamna anului trecut, pre ză, o serie de alte mate tăuraşi în greutate totală NICOLAE MUNTEANU
BENONE IONESCU
termen prevederile de plan ocupările consecvente pen riale necesare în procesul inginer şef la C.A.P. Ruşi de peste 1 300 kg, Emil An-
pe acest an la principalii tru buna aprovizionare teh- de fabricaţie. Ritmurile driea, din Pojoga, care a deputat comuna Zam
indicatori. După estimările nico-materială pe tot par actuale de lucru sînt (Continuare in pag. a 3-a) livrat patru tăuraşi în (Continuare în pag. a 3-a)
noastre, pînă la 31 decem cursul anului, pentru orga la nivelul sarcinilor din greutate de peste 2000 kg
brie a.c., vom realiza su nizarea muncii pe secţii şi primul trimestru al a-
ateliere, respectarea rigu
plimentar o producţie netă nuluiî viitor, încît sperăm IN ZIARUL DE AZI;
de 14,5 milioane lei, şi o roasă a tehnologiilor de să demarăm cu bine din „Sînt oameni legaţi
producţie marfă de 16 mi fabricaţie, a disciplinei primele zile ale lui 1982. B MATERIALELE REFOLO-
lioane lei, vom livra în muncii, onorarea promptă Felicitări chimiştilor din
a contractelor către bene SIBILE * Recuperate
plus beneficiarilor din ţară ficiari şi, desigur, pricepe Orăştie pentru bunele re- , de glie, care şi-an făcut integral * Predate o-
160 tone de mase plasti rea, hărnicia şi abnegaţia zultate din acest an şi 1 perativ * Valorificate
ce, iar unor parteneri de oamenilor noştri. succese in cel de-al doi un rost temeinic“ superior
peste hotare produse în — Cum staţi cu pregăti lea an al cincinalului. H Cu ce se putea înno
valoare da 17 milioane lei, rea producţiei anului vii bila sufletul oamenilor
vom înregistra un volum tor 7 DUMITRU GHEONEA \ „Aici la noi, in Dobra, re lucrează in sat să aibă într-o zi calmă de iar
90 la sută din cadrele de domiciliul tot in sat. Pentru nă la căminul cultural
specialişti sînt localnici. mine, ca şi pentru oricine ■ Dialog cu cititorii
Unii, născuţi şi crescuţi pe lucrează In agricultură, nici
IV, Scăderea producţiei de oţel are cauze aceste meleaguri, alţii sta nu s-ar putea altfel. Cum a Viaţa literară hunedo-
reană
biliţi de mai multă sau mai aş putea coordona activita
puţină vreme in satele tea fermei legumicole intre a Reflector.
bine cunoscute. Se cere acţiune concretă genia Lazăr, primarul co două curse de autobuz sau
noastre" — ne-a spus Eu
de tren 7
munei, cind i-am împărtă — Nu se poate concepe
şi fermă pentru înlăturarea lor şit intenţia noastră de a ca un specialist să nu fie
afla ginduri, argumente, o-
prezent in unitate primul,
©
Este „rău cu rău“, dar Oameni şi destine pe care legea
Colectivul oţelărici Mart in nr. II parcurge în ultima mai rău este fără... fier şi chemarea profesiei ii determină m „COPIII ROMÂNIEI
vreme un drum surprinz ător de descendent în rea- vechi. Pentru că, am a- DORESC PACEA« îl fost
sub
Uzarea sarcinilor de plan. ÎVIai exact, de la un plus flat. oţelarii nu sînt scu să trăiască acolo unde muncesc genericul artistice care forma
ale
ţiile
Şcolii
de aproape 2 000 tone de oţel înregistrate la finele tiţi de asemenea surprize generale nr. 2 din Haţeg
a 11 luni, în numai două decade din decembrie s-a neplăcute. Alte 79 de ore pinii referitoare la Legea şi de unde să plece ulti au susţinut, duminică, loca la
de
din
cultură
Casa
ajuns la un minus de 8 200 tone. Cauzele sînt — echivalentul unei pro adoptată de Marea Adunare mul — completează ingi litate, un emoţionant spec
multiple, unele obiective, exterioare, altele de natu- ducţii de aproape 4 000 Naţională privind obligativi nerul Mircea livan. Şi apoi, tacol, care a răspuns cu
ră internă, ţinînd de orga nizarea muncii şi respec- tone de oţel — s-au pier tatea stabilirii activiştilor, in agricultură se munceşte generozitate titlului. (Lilia-
—
tarea disciplinei tehnologi ce. încercînd să le desci- dut în aşteptarea fierului cadrelor de conducere şi in campanii, ziua întreagă na Miliai Haţeg), subredacţia
„Pionierul“
6-
g
frăm am ajuns, mai iutii la... vechi. specialiştilor in localităţile şi cind e nevoie chiar şi BLIGAŢII ACHITATE. Lu
Dacă la aceste staţionări in care îşi desfăşoară ac noaptea. Azi, spre exemplu, crătorii fermei zootehnice a
şef
—
Hărău
mai adăugăm şi faptul că, tivitatea. după ce am participat la C.A.P. Ioan Popa —• de
fermă
au
INTERSECŢIA SE PIERDE TIMP, din lipsa cărămizii refrac La ferma de legume a programul de grajd, am fost reuşit, prinlr-o furajare
REPROŞURILOR SE PIERI) TONE tare, cuptorul nr. 7 a ie C.A.P., il intrerupem citeva prezent ta bucătăria fura corespunzătoare şi o bună
a
şit din reparaţia mijlocie minute din activitate pe in jeră unde am urmărit pre îngrijire onoreze animalelor,
să-şi
obligaţiile
Furnalîstii spun că n-au — La pregătirea fieru cu trei zile mai tirziu — ginerul Mihai Cazacincu, contractuale pe 198i la
oale de turnare, că aces lui vechi lucrurile încă nu care ne-a declarat: pararea hranei pentru ani producţia de lapte marfă :
tea staţionează mult la sint... pregătite. Se aşteap- pierzîndu-se o producţie — Din 1955, de cind am male, iar acum mă grăbesc 2000 hl. Aceasta creează
oţelărie. Iar oţelarii. în de 3 600 tone de oţel — terminat Facultatea de hor să repar un ventilator ce posibilitatea anului ca să pînă li la
se
sfîrşitul
găsim explicaţia minusu-
replică : „Aşteptăm si ticultura din Bucureşti şi am s-a defectat la moara de vreze suplimentar circa
două-treî ore după fontă Brigada de Brigada de reporteri: fost repartizat in această măcinat furaje. Programul 3000 1 lapte, h PRIN MUN
Locuito
PATRIOTICA.
(maistrul de schimb Aurel DORIN CORPADE, parte a ţării, m-am stabilit nostru de muncă este per- CA comunei Ilia s-au an
rii
Pasconi). Mai mult stăm reporteri în MIRCEA LEPĂDATU, aici, in Dobra, împreună cu gajat să realizeze Sn acest
noi după ei. Iar in acest LIVIU BRAICA soţia şi aici am rămas şi ESTERA ŞINA an. prin muncă patriotică,
edilitar-gospodăreşti
interval de timp. cuptoa C.S. Hunedoara azi. Consider că este cit se lucrări înfrumuseţare în va
de
şi
rele funcţionează în re poate de firesc ca cei ca- (Continuare in pag. a 3-a) loare de 2,5 milioane lei.
gim redus. (Continuare in pag. a 3-a) Acest angajament a fost
rca-
si
— De la începutul lunii tă cam demult intrarea în îndeplinit lucrări deoăsit, valoa
lizîndu-se
în
am pierdut 55 de ore de flux a presei de mare ca re de 2 850 000 lei. m O
producţie din cauza neli- NOUA UNITATE PRESTA
DE
în
vrării în grafic a fontei pacitate. Cele două prese TOARE centru SERVICTT. eo-
al
civic
noul
lichide. Exprimată în oţel, existente nu fac faţă so mun n i Sarmizeiretusa s-a
pierderea cântăreşte apro licitărilor. Din această desch«s, orin cri ia coo*'°-
ximativ 3 000 tone. Stocul cauză timpul de încărca rat'vei de eonsum. o
femei
mixtă,
de fontă din melanjoare re a cuptoarelor cu fier torie bărbaţi, n pentru ANGAJA
şi
nu face faţă cererii noas vechi aproape se dublează, MENT ONORAT. Mobili-
tre, cînd funcţionăm cu pentru că greutatea încăr zindu-se în cadrul actmnu
mici
—
toate cuptoarele — arăta căturii pe troacă este sub „Oameni devii clasei î fapte
R.
mari«,
inginerul Antonie Popa. media prevăzută. Sîntem de la Şcoala generală nr.
şef de atelier. obligaţi să suplimentăm 2 Hunedoara au raportat
— Mai rar stau furna- numărul cărucioarelor cu îndeplinirea şi depăşirea
de
liştii după noi — intervi fier vechi spre a ne putea angajamentului asumat muncă
patriotică
pentru
ne prim-topitorul Toan Bî- încadra în cotele prevăzu acest an la colectarea ma
zoc, de la cuptorul nr. 5. te de tehnologie — arăta terialelor refol-os’bile d : n
Numai cînd avem opriri textile şi a hîrt'oî. r* !x
COOPERATO
MIJLOCUL
accidentale la cuptoare. şeful secţiei O.S.M. II, in RILOR. Pionierii deta ,; a-
ginerul Alexandru Dra-
clasei a v-a
T)
Adevărul este însă că gota. !de montului Şcoala generală nr.
la
uneori furnali.ştii şi oţe- 8 Hunedoara au fost oas
larii se încurcă reciproc, Suplimentarea cărucioa peţii cooperatorilor de la
în detrimentul ritmicităţii relor cu încă o jumătate C.A.P. Buituri. Oaspeţii au
sectorul
zootehnic
vizitat
producţiei. Apoi, cei din de garnitură atrage după şi au purtat discuţii p°
oţelărie, se pare că nu sine o serie de dereglări tema muncii pe ogor cu
s-au acomodat încă sufi în flux şi manevre în plus mai mulţi cooperatori. (I.
Vlad. corespondent).
cient cu ideea necesităţii la transport, blocarea zo
creşterii ponderii fierului nelor limitrofe cuptorului
j
vechi în încărcătura şar care se încarcă, răcirea 1
jei, deci a micşorării can pronunţată a cuptorului întreprinderea „Vidra“ Orăştie, secţia velur. Maistrul lîlisabeta Cadaru discută cu * Sgfcüix 81-3; 1 f/â
tităţii de fontă lichidă în şi, pe alocuri, deteriorarea muncitoarele de la faza croit piei de ovine. Foto: VIRGII. OXOIU
sa rin de otel. zidăriei.
