Page 78 - Drumul_socialismului_1981_12

Pag. '£ DRUMUL SOCIALISMULUI MR

FOL© !TE

H’,00 Tel«
'© Recuperate integrai ® Predate operativ ® Valorificate superior 16,05 Tele*

17.00 Traj
Prin prisma eficienţei 17.10 Acix
Să fim gospodari ! Faţă de anul trecut, ac­ tr-o formă sau alta — ve­ condiţiile tehnice şi orga­ 17.40 Sini
noii
tivitatea I.J.R.V.M.R. Deva hiculează valori materiale nizatorice din acest an ar 18.00 Kev
— Agravarea crizei ener­ — Există condiţii pentru toria. Eforturilor noastre, ale este mai fructuoasă în a- să . privească permanent fi trebuit ca, la nivelul e- Ron
getice şi de materii prime ca judeţul nostru să-şi a- celor de la întreprinderile eest an. S-a muncit mai prin prisma eficienţei. Spu­ conomiei naţionale, să se
pe plan mondial înscrie şi ducă o contribuţie mai ma­ judeţene de profil, trebuie temeinic, colectivul de aici nem aceasta pentru că mai obţină : 7 milioane tone de 18.25 XjuIj
pentru ţara noastră ca o- re la înfăptuirea acestor să li se alăture mai hotărit a fost mai bine susţinut sînt destui oameni, unii oţel, 400 000 tone oţeluri peni
a gr i
biectiv major al dezvoltării sarcini extrem de impor­ preocupările cercetătorilor şi de unele unităţi con­ chiar cu responsabilităţi si aliate, 60 000 tone de cu­
sale economico-sociale va­ tante şi de mobilizatoare ? privind finalizarea unor tehno­ tractante, el însuşi a răs­ funcţii de răspundere, ca­ pru, 26 000 tone zinc, 25 000 18,50 10M
lorificarea resurselor mate­ — De bună seamă. Mai logii de valorificare în con­ puns mai operativ la soli­ re consideră problema e- tone de plumb, 900 000 to­ 19.00 Telt
riale refolosibile. Cum se ales dacă avem in vedere diţii eficiente, ale construc­ citările beneficiarilor. Ca eonomisirii şi bunei gospo­ ne de hîrtie şi cartoane,
acţionează, cum trebuie să torilor de maşini pentru urmare, s-a reuşit depăşi­ dăriri a valorilor materia­ 90 000 tone textile ctc. 19.25 Acti
se acţioneze In acest sens Interviu cu producerea şi punerea în rea planului total valoric le si financiare pe care N-avem nici un indiciu 19.40 Uni
in judeţul nostru ? IANCU AVRAM, funcţiune a unor utilaje şi cu peste 5 la sută şi a pla- statul le-a încredinţat spre dacă s-au obţinut sau nu
— intr-adevăr, este cunos­ directorul instalaţii de preluare, sor­ nului de materiale refolo­ administrare ca sarcină mi­ aceste Imense valori mate­ 20.10 Tele
•»Ma
cută consecvenţa cu care U.R.V.M.R. Deva tare şi valorificare a mate­ sibile metalice cu aproa­ noră, chiar facultativă. Şi riale, însă ar trebui ca a- colo
partidul şi statul nostru, to­ rialelor refolosibile. Pre­ pe 6 la sută. între princi­ nu este deloc aşa. Dacă eeste cifre să constituie fà ; }
varăşul Nicolae Ceauşescu că se găsesc încă abando­ ocupări susţinute trebuie să palele materiale refolosibi­ ne-am ghidi că o tonă de motive serioase de reflec­ ţie
personal urmăresc progra­ nate in cele mai diferite manifeste şi consiliile le importanta au fost pre­ gunoi menajer, de exem­ ţie pentru toţi cei care au 21,43 Tele
mul de recuperare şi valo­ locuri mari cantităţi de fier populare, organizaţiile ob­ luate pină acum circa plu, conţine peste 5 kg me­ sarcina, datoria de onoa­
rificare integrală, superioa­ vechi, hirtie uzată, resturi şteşti, alături de întreprin­ 52 000 tone oţel, aproape tal, 17 kg resturi textile, re de a recupera şi valo­ 22.10 Fob
ră a resurselor materiale textile şi de polietilenă. deri şi instituţii, pentru mai 3 900 tone fontă, peste 4 kg polietilenă uzată — rifica la niveluri de efi­
refolosibile — cerinţă vita­ Dealtfel, gama materialelor buna organizare a întregii l Î100 tone cărămizi refrac­ ca să amintim doar cîte- cienţă cit mai ridicată toa­
lă a progresului economic refolosibile este mult mai activităţi de recuperare şi tare. mai mult de 600 to­ va din materialele recupe­ te resursele materiale re­ SE
şi social al patriei. Acest largă, cuprinzînd, pe lingă predare a materialelor re­ ne anvelope reşapabile, rabile — şi dacă ne-am folosibile.
deziderat a fost subliniat cele amintite mai sus, şi folosibile. Pentru că a ter­ a'lte materiale refolosibile. strădui să le recuperăm,
din nou la începutul acestui feroaliaje, metale neferoa­ giversa reciclarea resurse­ Aşa se face că I.J.R.V.M.R. la cantităţile imense de ¿¿UCU)
an, relevîndu-se că pentru se, produse chimice. lor materiale refolosibile în­ Deva şi-a îndeplinit planul gunoi menajer din judeţ Sarcini dioprogi
unele sectoare, prin recu­ — Ce se impune pentru seamnă, în ultimă instanţă, anual cu 20 de zile mai s-ar obţine apreciabile noi 10,00 13u
Muzică
perarea şi refolosirea ma­ îmbunătăţirea activităţii in a recurge la importuri ne­ devreme, creîndu-şi premi­ valori de întrebuinţare. Nu mobilizatoare, ţările st
terialelor putem şi trebuie acest domeniu şi asigura­ justificate, la cheltuieli va­ sa ea pină la finele anului este, de asemenea, lipsit preţuri maţii
să asigurăm pină la 50 la rea economiei naţionale cu lutare iraţionale. Or, inte­ să depăşească planul valo­ de interes să amintim că Dlmbovi
ştiri
de
sută şi chiar peste 50 la cantităţi sporite de materii resul nostru • este să eco­ ric de colectare pe 1981 o tonă de fier vechi în­ avantajoase pionierii
sută din necesarul de ma­ prime din resurse materia­ nomisim valuta ţării. Şi cu 50 milioane lei, să în­ locuieşte o tonă de fontă, mierft R
terii prime. în ceea ce ne le refolosibile ? apoi, de ce să nu valorifi­ registreze economii de 2,5 care se obţine clin două Şi pentru I.J.R.V.M.R., letin de
moara
priveşte, ne-am organizat — în primul rind, ca toţi căm preţioasa mină de ma­ milioane lei la cheltuielile tone de minereu şi o tonă sarcinile anului 1982 sint 12,20 <
mai bine munca in acest cei care sintem implicaţi terii prime din preajma de circulaţie şi beneficii do cărbune cocsificabil. mobilizatoare, în conso­ 12,40
an, am acţionat mai insis­ in această acţiune de inte­ noastră ? Nu-i greu. Totul suplimentare în valoare de Să mai amintim eîteva nanţă firească cu exigen­ Androni
Romaşc«
tent, prin toate mijloacele res naţional — şi sintem este să fim gospodari ! peste 5 milioane lei. cifre estimative conturate ţele sporite de materii la 3 ;* 1
de care dispunem, şi am implicaţi toţi cei care mun­ Sînt cifre concludente, de statisticieni la începu­ prime şl resurse energe­ ţilor: 1
16,15 Si
obţinut o serie de rezul­ cim, de fapt toţi cetăţenii Interviu realizat de care trebuie să-i determi­ tul anului : prin reciclarea tice ale economiei naţio­ Jui — }
tate bune si foarte bune. patriei — să ne facem da­ Z. GAVRILĂ ne pe toţi cei care — în- resurselor secundare în nale. Pentru înfăptuirea 16,25 Ci
lor integrală şi in condiţii cc ; 16,<
de eficienţă tot mai ridi­ muzicii
cată, întreprinderea par­ 16,55 Sfî
Buletin
Hirtia uzată este o re­ OAMENI AI AIl'NCII, 1 curge un program com­ pini a p
zervă inepuizabilă, de ma­ CETĂŢENI ! 1 plex de dezvoltare şi re de
Cîntece
re importanţă pentru eco­ Să economisim ine- \ modernizare. La Petro­ ria Peti
nomie, recuperarea şi re­ talul — preţioasă raa- l şani şi Brad se vor orga­ 20,20 C
20,45 13
folosirea ei scutind de la lerie primă pe care o , niza două centre noi de acest
tăiere păduri întregi, ca­ obţinem cu muite chei- i recuperare; la dotarea Ceauşcs
re purifică aerul necesar tuieli, cu multă muncă ! \ tehnică din acest an, de comuni;
în
pace
pentru sute de mii de oa­ Fe această cale ne a- i peste 3 milioane lei, se na iţi
meni, conservindu-le pen­ ducem contribuţia la ' vor adăuga alte utilaje şi prograr
tru cerinţele crescinde ale creşterea producţiei de } Instalaţii de ridicat, de Consem
tr-o
viitorului. Ca şi pentru oţel a ţării, la dezvoi- l sortat şi transport, care muzical
tarea economiei naţio- , vor determina uşurarea stop m
na!e, în interesul nos- 1 continuă a muncii oameni­
tru, al tuturor ! ^ lor, creşterea productivi­
Hirtia rabdă, Economisiţi resturile J tăţii muncii, valorificarea tr
superioară a tot mai mul­
de polietilenă uzată ! l te resurse materiale refo­ ifl
însă nu uită... Ne aducem astfel con- ' losibile.
triIniţia la creşterea ţ Toţi cei care colectea­ D EV/
bazei de materii prime l ză şi predau materiale re­ (Patria)
alte materiale refolosibi­ a ţării, la reducerea im- ! folosibile la centrele şi HUNEI
Egipt
le, unităţile economice, portului de petrol, la subunităţile U.R.V.M.R. nautul
organizaţiile de U.T.C. şi dezvoltarea economiei Deva beneficiază de în­ inie de
ta) ; F
ale pionierilor au sarcini naţionale ! i semnate ciştiguri materia­ structo
de recuperare şi predare le. Decretul 465/1979 Socrul
către I.J.R.V.M.R. a în­ stipulează preţurile pentru hoţul
venturi
semnate cantităţi de hir­ toate categoriile de mate­ (Repub
tie. In întreprinderi şi in­ Responsabilităţi majore, In depozitul de fier riale refolosibile, care se cătoarc
stituţii există încă multe vechi al întreprinderii, plătesc imediat, in nume­ numele
citoresi
arhive vechi, neclasate, ultimele cantităţi de rar, la s u b u n i t ă ţ i l e gostea
iar in şcoli sînt atit de exigenţe sporite resturi metalice sosite I.J.R.V.M.R. Deva. Aceste eeafărv
multe surse de colectare de la unităţile contrac- preturi sint: de la
(Minen
a hirtiei, insă inerţia, in­ După cum se ştie. in De­ fierul vechi. feroaliajele, din contractul anual, iar tante-furnizoare sînt FIER Şl FONTĂ — 0,30 o idee
suficienta preocupare şi cretul Consiliului de Stat metalele neferoase, hirtia. altele, ca I.C.S.II., U.J.C.C., rînduite pe sorturi şi lei/kg; CUPRU — 4,50 lei; NINOA
Marea
responsabilitate faţă de privind recuperarea şi va­ resturile lemnoase, textile l.R.E. Deva, din nou calităţi, urmi nil să ia ALAMĂ — 0.90 lei; rose);
onorarea unor sarcini, de lorificarea resurselor ma­ şi din mase plastice, sticla r.F.E.T., să nu-şi onoreze BRONZ — 140 lei; ZINC din In
BRAD
achitarea unor obligaţii teriale refolosibile, utiliza­ ş.a.m.d. nu este nicide­ contractele la anvelope re­ calea beneficiarilor. — 1,90 lei; PLUMB — ua ro
civice fac ca la hirtie rea şi circulaţia ambalaje­ cum o sarcină minoră, fa­ şapabile. să accepte cu se­ 3 lei; ACUMULATORI Toate
lor, se statuează, intre cultativă. cum greşit mai Foto : VIRGIL ONOIU AUTO — 2,50 lei; HiRTIE
I.J.R.V.M.R. să înregistre­ ninătate plata unor pena­ — 0,60 lei; ALUMINIU rul); <
ze mari restanţe. Organi­ altele, că unităţile socialis­ consideră unii conducători lizări însumînd multe mi­ Şl TEXTILE — 1 leu. M iss
Pentru
zaţiile de tineret şi pio­ te, ministerele, celelalte or­ de întreprinderi, ci dimpo­ lioane de lei, ignorînd rită (1
nieri din judeţ au rămas gane centrale şi locale sînt trivă — o obligaţie majo­ faptul că statul nu cîştlgă BAI :
restanţiere faţă de con­ obligate să asigure utiliza­ ră. cu puternice reverbera­ nimic mutînd banii din- sie (Cr
ŢEG :
tract cu însemnate canti­ rea raţională şi eficientă a ţii asupra dezvoltării eco­ tr-un buzunar intr-altul, Este bine să ştim cia): i
tuturor materiilor prime şi
tăţi de hirtie, iar in rin- materialelor alocate prin nomiei naţionale, a eficien­ cînd se ştie bine că eco­ manţă
dul unităţilor economice şi plan, perfecţionarea tehno­ ţei activităţii productive. nomia naţională are ne­ a In cincinalul 1981- arbori maturi, care produc LAN :
(Casa
comerciale restanţiere se logiilor de fabricaţie, ast­ Se cade însă uşor în gre­ voie de materiale concre­ 1985, cantitatea de materii in fiecare oră oxigen pen­ RIA :
numără : I.M.M.R. şi l.l.L. fel incit să se obţină un şeala de a se admite plata te. Alţi conducători de u- prime şi materiale recupe­ tru 320 de oameni timp de le 1-1
Simeria, G. /. G. C. L., unor mari sume de bani nităţi nu plătesc nici pe­ rabile şi refolosibile va e- o oră şi purifică 24 000 mc Pentru
note «
U.l.C.C. şi I.C.S. Produse înalt grad de utilizare şi drept penalizări pentru ne- chivala cu economisirea de
valorificare a acestora, nalizările impuse, fiind de aer.
industriale Deva, I.C.S. creşterea calităţii produse­ onorarect contractelor de puşi în situaţia de a ajun­ materii prime noi in valoa­ o Cu o anvelopă reşa-
Alimentara şi I.G.C.L. Hu­ lor, reducerea maximă a recuperare şi predare a ge în faţa arbitrajelor de re de circa 120 milioane iei.
nedoara, I.S.C.I.P. Orăş- pierderilor, rebuturilor şi materialelor refolosibile. in stat. « La nivelul întregii ţă­ pată se poate parcurge, în
tie. I.C.S.A.A.P. şi I.G.C.L. cantităţilor de materiale loc să se acţioneze ferm Mal mult decît atît, se ri, materialele textile recu­ medie, cel puţin jumătate
Petroşani şi altele. care nu se mai pot utiliza şi responsabil ca acestea impune ca întreprinderile perabile şi refolosibile vor din distanţa parcursă cu Timj
Se spune că hirtia rab­ in procesele de producţie să reintre operativ în cir­ să manifeste interes pen­ trebui să înlocuiască, în una nouă. 23 tier
dă ceea ce scriem noi pe proprii. cuitul economic, scutind tru sortarea- calitativă a 1985, aproape 100 000 tone o O tonă de ulei rege­ va oo
ea, dar trebuie hirtia, du­ Este clar deci că între­ statul de eforturi financia­ materialelor refolosibile, zeascâ
neral
pă ce am folosit-o in prinderile au ca plan de re suplimentare, adesea uşurînd misiunea întreprin­ fibre textile noi. nerat economiseşte 3 tone noros.
s
multiplele noastre scopiiri, stat. atît îndeplinirea rit­ făcute pe bază de valută. derii beneficiare, asigurînd ® O tonă de bumbac de ţiţei care costă pe piaţa taţii cr
re,
s-o adunăm cu grijă şi mică şi la nivel calitativ Este inadmisibil ca unităţi eficienţă ridicată valorifi­ costă la import 1 900 dolari. externă 690 de dolari. transí •
s-o predăm la unităţile superior a producţiei ma­ economice puternice, cum cării resurselor secundare « Prin reutHizarea unei ® Dacă o tonă de res­ ploaie
specializate. Ne îndepli­ teriale proprii — de fapt sînt I.M.C., Î.F.E.T.. I.T.A., respective. O mai bună co­ tone de folii de polietilenă turi metalice se dă la fier derat
zentîni
nim şi o sarcină importan­ activitatea lor de bază —, I.L. Deva. I.M.M.R. Sime­ laborare intre I.J.R.V.M.R. economisim circa 7 tone de vechi se obţin 1000 lei. porarc
tă, ne facem şi o dato­ dar şi recuperarea, înre­ ria. I.M. Orăştie, I.M. Hu­ şi unităţile contractante ţiţei. Tempt
îl CUJ
rie de onoare, cîştigăm şi gistrarea şl livrarea către nedoara, I.P.C. Valea Jiu­ furnizoare se impune cu ® O tonă de cupru adu­ şi 0
ceva bani pe ea. unităţile specializate a ma­ lui. I.T.S.A.I.A.. şi altele stringenţă, în interesul am­ o Pentru fabricarea unei să din import costă 2 100 xime
terialelor refolosibile. A să nu predea cantităţi de belor părţi, al întregii so­ tone de hîrtie se taie 5 dolari. Local,
recupera pe toate căile sute de tone de fier vechi cietăţi. puner