Page 79 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 79
■7504 % MIERCURI, 23 DECEMBRIE 1981 Pag. 3
Cu ce se putea înnobila la abonaţi în zilele de du
Í.EVSZIUNE minică, la care D.JP.TIc.
msmmmsassa
răspunde : „Pe baza a-
o zi calmă de iarnă Sa osininul cultural probării Comitetului ju
deţean de partid (Secţia
coa lă Dacă pe timpul verii că în satul centru de comună, me, făcuse cald în club propagandă), consiliul oa
din
muncii
menilor
Di
minele culturale — aceste ci intr-un sat mai înde dar tot singur rămăsese.
■r<î a pronoexpres lăcaşuri ale înnobilării su părtat şi mai izolat. Nu Ziua înaintase bine în AVEŢI CUVIMTUl recţia judeţeană de poştă
Ii t a tea muzicală fletului omenesc prin actul vedem cum s-ar putea o- seară, era ora propice o ,,Ne-am mai adresat şi altădată redacţiei şi ne-aţî şi telecomunicaţii a ho-
tărit ca ziua liberă pen
culturii şi al cunoaşterii cupa zilnic de activitatea pentru activităţi, dar... De
.’aţele Ia cotele — răimîin, în mod explica căminului. Dar de activi ce este ameninţată aceas ajutat in rezolvarea unor probleme. Avem şi acum un ne tru toţi factorii poştali
lalitiiţi tate este nevoie zilnic. Nu tă instituţie de educaţie cu caz : din 4 noiembrie, de cînd s-au făcut unele reparaţii din judeţ să fie ziua le
bil, mai puţin vizitate, a- la centrala termică, noi - în apartamentele 43, 47, 51, 55 gală nelucrătoare prevă
•a Cînt&rii cum, iarna, ele ar trebui exagerăm afirmînd că joi alunecarea în anonimat ? şi 59 — nu moi avem căldură în baie. La asociaţia de zută de Codul muncii,
ni<‘i să polarizeze interesul pe uiiţele satului era for Cîndva aici a pulsat viaţă locatari de care aparţinem, n-r. 25, am anunţat, dar adică duminica, iar ziua
populaţiei săteşti, al tine fotă. Se discuta aprins. Nu artistică viguroasă, casa de timpul trece şi vedem câ nu se face nimic. Avem copii
mări tehnice rilor îndeosebi, Intr-un însă despre Înnobilarea cultură atrăgea la activi suplimentară liberă luna
« lucrătorii din mici şi nu putem sta aşa". (Nicolae Tănase, apari. 59, ră la care au dreptul se
ltuvă grad înalt. Şi sini comune sufletului prin actul cultu tăţi. Acum de ce nu mai bloc 18, cartier Bejan, Deva). acordă prin rotaţie în
în care acest lucru se in- rii şi al cunoaşterii. Consi reuşeşte s-o facă ? Iată o
le seri liul comunal pentru edu întrebare pe care trebuie • într-o notă publicată la o rubrică anterioară era zile de lucru diferite“.
timpiă. criticat modul defectuos de distribuire a abonamentelor
ma I Rondurile de faţă tre caţie politică şi cultură să si-o pună acum, şi nu de către factorul poştal Pădureanu Teodora de la oficiul a Pe marginea sesiză
buiau să fie o succintă socialistă ar trebui să pu mai tîrziu comitetul comu
ifcatea etxmoraică nă mai mult la suflet ac nal de partid. Bretea Română. Din constatările efectuate la faţa locu rii celor „Aproape patru
cronică a activităţii intr-o lui de către Direcţia judeţeană de poştă şi telecomuni zeci do abonaţi — nave
fiul femeilor zi a căminelor culturale tivitatea cuitural-educativă. Am vizat în ambele caţii s-a constatat că sesizarea este întemeiată, faţă de tişti pe ruta Haţeg —• O-
din Zam şi llia. Nu vor Dacă a rămas vremelnic cazuri comitetele de partid
îferoateca. Ciclul fără preşedintele său, co factorul poştal vinovat luîndu-se măsuri corespunzătoare haba — Bă ieşti — Pui
actori“ : „Din fi, şi nu din vina noastră. din localităţile în cauză de sancţionai®. — Baru — Petroşani“
ei pod“. Preraie- mitetul comunal de partid pentru că, după unele
ţarft. Coproduc- Am vizitat joi, 17 decem trebuie să asigure o mai semne, în munca consilii privind modul defectuos
ernaţ ioni» îă brie, aceste instituţii. N-am bună conducere a acestui lor pentru educaţie politi SESIZĂRI — SOLUTA al efectuării transportu
organism. lui pe acest traseu, între
ra al exagerat. Îhî-am vizitat că şi cultură socialistă sub 8 Cerce tind o sesizare transporta gunoi la dife prinderea de transporturi
La Iha am ajuns în ju ordonate acestora s-a stre
• boloşenean. doar ; pentru că a pătrun rul orei 18. Am intrat în curat o oarecare apatie. anonimă trimisă din Hu riţi cetăţeni şi i s-a în auto ne comunică : „Din
de mai adine în rosturile singura cameră luminată Sînt multe lucruri do lă nedoara. Inspectoratul cheiat proces-verbal de verificările efectuate de
lor n-a fost chip. La Zam, din toată casa de cultură murit pentru oamenii sa judeţean de interne a contravenţie în baza De noi, s-a constatat că au
mqwmm aflăm că activităţi la — clubul tineretului. Am telor acum. Cadrul cel constatat că o parte din cretului nr. 468/1977“. tobuzul în cauză a fost
®3$3smmsum intrat atraşi de cîteva a~ mai potrivit pentru a o neregulile sesizate se con suspendat din lipsă de
căminul cultural se or firmă. Astfel, „a fost i- ® O scrisoare anonimă anvelope. în prezent si
corduri de orgă. Din pă face este căminul cultural.
TI I : t,,00 R:\- ganizează doar în zilele de cate însă, înăuntru era un dentifieat tractoristul Va- din Haţeg ne sesiza fap tuaţia s-a remediat şi
il dimineţii ; vineri, simbătă şi dumini singur tîinăr — Marius Ma- Dar nu cu activitate spo licesc Francase, de la tul că factorii poştali din cursa în cauză a fost re
I.J.T.L, Hunedoara, care
> de Ktiii: 10,05 radică, ci antrenînd me i I.J.T.L, Hunedo; oraş nu distribuie ziarele pusă în circulaţie“.
»iară; 10,30 Din ca. Intr-adevăr, joi cămi ri.ş „Am avut o formaţie reu oameni pasionaţi, pu-
iste : 10,45 For- nul era închis.
i!e din judeţul de muzică uşoară, dar cit nîndu-le la lucru inventi
11,00 Buletin Directorul căminului, ca timp am satisfăcut eu sta vitatea şi pasiunea. Pe ur
1,05 Micro f; inul giul militar s-au împrăş mă vin oamenii la cămin,
11,35 Avanprc- re ţine şi locul secretaru tiat băieţii. Acum vreau chiar şi fără prea multe
erv.; 12,00 Bu- lui adjunct cu propaganda „Sini oameni legaţi
i; 12,05 Din co- să-i adun din nou în ju invitaţii. Viaţa literară
orului nostru ; (plecat la un curs de per rul muzicii“. Tînărul a-
mt ştiinţific ; fecţionare) — nu locuieşte cesta venise mai din vre ION CIOCLEI
ece de ştefan de glie, care şi-au făcui
i Constantin hunedireanâ
13.00 De la 1
Clubul invita-
Radiojumal ; Gospodăriile populofiei îşi sporesc $ In mim ¡iru l 50 al re un roşi temeinic“
cagul partidu- vistei literare „Tribuna“
>m de cintecc; contribuţia ¡a foraduS de slot semnalăm un ciclu de re
Inate economi- portaje din munca şi via (Urmate din pag. 1) chemări. Suferinţa animalu
ermanenţe ale ţa minerilor de la Petrila, lui, fătările, accidentele nu
tre româneşti; (Urmare din pag. 1) vat sfeclă de zahăr în a- le şi seminţe de dovleac semnat de Dumitru Dem
ncdicului; 17,00 cest an şi-au exprimat do atît pentru nevoile proprii lonaşcu. Semnificativ inti manent. Dacă n-aş locui survin la comandă, ci ne
ştiri; 17,05 O- consum, 98 tone sfeclă, rinţa de a dubla şi chiar de consum, cit şi pentru tulat, „Inscripţii în cărbu aici, in apropiere, cum aş aşteptat. De aceea profe
i; 17,30 Şlagă- ne“, ciclul propune citito rezolva problemele pe care sia aceasta înseamnă pre
utindeni; 17,45 pentru care s-au primit tripla suprafaţa, de a valorificarea prin achiziţii. rului o nouă viziune a c- le am atit ca inginer şef al zenţă la orice oră din
aiare cu Ma- 7 736 kg zahăr, care a şi munci cit mai bine pămîn- întreg ansamblul de mă fortului mineresc in con
,00 Orele serii; fost distribuit cultivatori tul pentru a obţine pro suri luate de conducerea diţiile modernizării tehno C.A.P. cit şi ca membru in noapte ori zi, indiferent
tul rapsozilor; logice precum şi implicaţii comitetul comunal de partid că-i zi de lucru ori sărbă
nouă pentru lor în raport cu cantitatea ducţii mari pe unitatea de de partid şi de stat pen le acesteia in conştiinţa şi in biroul comitetului de toare.
nt; 21,00 Cu de sfeclă predată. Astfel, suprafaţă. Iar cei care tru stimularea producători minerilor din Valea Jiului,
i frunte, spre Cornel Mari.ş, secretarul n-au cultivat s-au hotărît lor agricoli, primele ce se în aceeaşi revistă mai apa partid al cooperativei ? — Şi apoi, dacă ţi-e
in ţară, spre ca în anul viitor să pună acordă peste preţurile de re un interesant grupaj li ...Medicul veterinar Gheor- dragă meseria pentru care
;; 21,30 Coloa- organizaţiei de partid din ric al poeţilor liunedorcni
a patriei — Pogănesti, a primit 103 kg şi. ei sfeclă de zahăr. producţie şi celelalte a- Neculai Chirica, Valeriu ghe Bulinschi tocmai era te-ai pregătit, nu poţi con
uzicai ; 21,50 zahăr, Dumitru llanţ, din La noi în comună este vantaje, asigură o mobili Bârgău, Eugen Evu, loan gata de drum, pină la Ră- cepe să stai deoparte, să
22.00 O zi In- acelaşi sat, 120 kg, iar Lu- o bună tradiţie în cultiva zare activă a tuturor lo Evu, Mariana Pindaru şi duleşti, împreună cu colegul nu răspunzi solicitărilor —
23.00 Bijuterii loan Radu Igna.
23,30—5,00 Non creţia Crişan, deputat, rea fasolei şi dovlecilor, cuitorilor de la sate în ve mai tinăr, să facă un con completează loan Lăncrăn-
a
nocturn. loan Laz şi Buşan Ionică, prin porumb. Această tra derea creşterii producţiei naclul Sâmbăta trecută, ce trol la ferma zootehnică. jan. Locuiesc aici, in Dobra,
„Liviu
literar
Re-
toţi din Sălciva, Ionel IIo- diţie noi o stimulăm şi agricole vegetale .şi anima breanu“ din Orăştie a ini — Tovarăşe Bulinschi, cu soţia, care este profe
dor, deputat, din Pojoga, anual se cultivă în acest le şi a contribuţiei lor la ţiat o valoroasă acţiune sinteţi şeful circumscripţiei soară la şcoala generală din
au primit între 50 şi 8-1 kg fel o suprafaţă de peste fondul de stat, la buna a- cuitural-educativă legată de veterinare. Vă solicităm o- comună. Ne-am stabilit aici
zahăr. Cei care au culţi- 400 ha, obţinîndu-se faso provizionare a populaţiei. valorificarea obiceiurilor pinia referitoare la legea şi vom rămine aici atita
laice de iarnă. S-a prezen
tat cu acest prilej o colec privind obligativitatea ca vreme cit este nevoie de
ăreţul electric Irsdemn a munco plină de dăruire ţie de colinzi laice ale drelor de specialişti de a munca şi priceperea noas
insa (Arta); membrilor cenaclului — avea domiciliul in localita tră.
: Piodone în (Urmare din pag. 1) rioare şi să livrăm la fon Recenta hotărîre a Co Domnica Liveseu, Nicolae tea in care-şi desfăşoară ...Cu aceeaşi căldură
ra); Cssrao- dul de stat cantităţi spo mitetului Politic Executiv Adam şi Petru Baciu. In activitatea.
irgis(ul); îna- finalul acţiunii, Ion Homo- ne-au fost recomandaţi de
il nopţii (Ar- dul de stat, prime pentru rite de produse. Prin apli ăl C.C. al P.C.R. — pri rodean a citit un docu — Aş putea spune din către primarul comunei şi
ioptivă (Con- producţiile livrate la hec carea noilor prevederi re mită cu multă însufleţire mentat reportaj intitulat experienţa pe care am a- inginerii agronomi Tranda
PETROŞANI: tar, ceea ce stimulează şi satisfacţie de membri „Unde hotarele îşi dau mi
a); Ana şi feritoare la stimularea ce na", iar Ion Popa Stănl- cumulat-o de-a lungul ani fir Mihoc şi Romeo Corb,
mbrie); A- preocuparea pentru obţi lor ce livrează la fondul de cooperativei noastre — leşti a prezentat tui ciclu lor că este atit de nece din Răduleşti, Mircea Petri-
Mark Twain nerea unor recolte cit mai este un stimulent şi, în de poezii avind ca temă sar să locuieşti acolo unde şor din Lăpuşnic. Sînt oa
AJPENI: Tre- mari pe unitatea de supra stat produse agricole vom acelaşi timp, un îndemn lupta pentru pace.
Itural); în obţine însemnate venituri munceşti ca însuşi oxigenul menii satului, legaţi de glie,
rege (Mun- faţă. pentru o muncă responsa a Consemnăm in Alma ce întreţine viaţa. De 26 de
LCAN : Dra- în 1982 cooperativa agri băneşti suplimentare. A- bilă pe ogoare, pentru a nahul „Luceafărul 1982“ un ani cutreier (de cinci îm oameni ce şi-au întemeiat
ilătoare (Lu cest fapt ne va permite să face ca pămîntul să pro articol evocator al Hune aici cămine trainice; sînt
nea ; Plopii colă din Ruşi va produce investim fonduri suplimen doarei de azi, intitulat preună cu colegul meu, de fapt acei oameni care
ţinea satului grîu pe 110 ha, porumb pe ducă roade cit mai boga „Dimensiunea umană a medicul veterinar loan Lăn-
TR1LA : Am 100 ha şi orz pe 60 de ha. tare în dezvoltarea unită te. Vom răspunde acestui unui oraş“. au ştiut de la început ce
•Horesc); A- ţii noastre, să stimulăm îndemn printr-o activitate crănjan) satele comunelor vor, care-şi iubesc meseria
venturi in Acum ne preocupăm ca de MARCEL LAPTEŞ Dobra şi Bătrîna arondate
ii (Muneito- pe suprafeţele respective mai bine munca membrilor plină de dăruire, conştiin circumscripţiei noastre. Cu şi şi-au făcut un rost te
ANI : Schiţe să obţinem producţii supe- cooperatori. cioasă. nosc bine oamenii satelor meinic, s-au integrat sufle
(Retezatul);
dente (Slca- şi caut să răspund oricărei teşte în viata satelor.
JRABARZA :
mele (Mine-
•1 : idilă cu IV, Scăderea producţiei de oţel ere cauze bine cunoscute
a (Patria) ;
oară c.ăsâto- Í
GEOAGIU- şani, s-a g indii să-şi ro
e pe emi- (Urmare din pag. 1) program ? Din cauza tre să unească eforturile co teri in combinatul hune- tunjească veniturile vînzînd
ultură); HA- nurilor de turnare, a [lu lectivului, să amplifice dorcan. în cele patru epi cu suprapreţ ornamente
delict (Da- pentru pomul de iarnă. Dac
Ultima ro rilor acumulate de la în xului greoi, necoordonat realizările în producţie. soade ale serialului nostru
ieşte ; CA- ceputul lunii. în hala de pregătire“. Astfel, pe fiecare schimb am încercat să evidenţiem n-a apucat să-şi însuşească
ste dragoste Este o cauză, dar după a fost repartizat, pe lingă preocupările colectivelor decît 750 de lei, pentru că
txă); SIME- o Parazitism. îşi făcuse- f surprinsă... in toiul
Wo — serii- CALITATEA — cum recunoşteau cu sin cadrele tehnice existente, de muncă pentru realiza a ost
ţul): CLIA : UN EXAMEN CU... ceritate inginerul Antonie cîte un şef de atelier şi un rea sarcinilor economice, ră obiceiul să trăiască din acestei „activităţi“. Acum
; deste ce surpriză ti
ie de banc- RESTANŢIERI Popa şi alţi interlocutori, maistru principal, pentru hotărîrea siderurgiştilor de ce pică. Nici vorbă să se se g n
principala responsabilitate a acţiona cu competenţă a-şi realiza planul şi an apuce de muncă şi să cîş- pregăteşte... Moş Geriilă.
Pinăcînd blumingul avea pentru calitatea oţelului şi promptitudine. gajamentele asumate în tige cinstit. Fapt pentru ca
lingouri reci în depozit, revine celor din faţa cup De acum înainte, bătă întrecerea socialistă, dar I re au fost „invitaţi" in fa In gară. Ca orice că
~- i — --------- v- iu luii o.w. u'veu ubupiu tui .
laminatorii mai treceau cu toarelor. lia se dă pentru reduce şi unele neajunsuri care ţa instanţei de judecată şi lător, S.O. avea asupra lui
tstmrnsss vederea şarjele în afară rea duratei de şarjare, împiedică desfăşurarea nor condamnaţi pentru parazi- geamantan atunci cînd a {
un
de program. Acum insă, ŞI TOTUŞI, SE POATE ! concomitent cu creşterea mală a activităţii de pro tism la cîte şase luni în venit în Staţia C.F.R. Că-
ibil pentru orice şarjă în afară de pro greutăţii medii a şarjei, ducţie. Pentru ca lanţul chisoare, cu executarea pe an pentru a se urca în
181: Vremea ...Se poate, pentru câ prin standardizarea încăr oţelului să fie trainic, toţi depsei în penitenciar. Se tren. Dar în timp ce aştep- I
i se incăl- gram, elaborată la oţelă-
veni în ge rie, creează perturbări in revirimentul producţiei se căturii de fier vechi, res ,cei implicaţi în realizarea numesc Sabin Dobrovici, ta trenul, geamantanul s-a
menii va fi fluxul pe liniile de lami aflu tot în mina oţelariior, pectarea riguroasă a teh lui trebuie să-şi aducă, în Matei Petrescu şi l-osii Mol- făcut nevăzut. Cauza ? îi
lea precipi- nare. Deoarece la oţelărie chiar ei aducând în dis nologiei de elaborare şi în aceste ultime zile din an, dovan, toţi trei găsiţi de fusese furat de Constantin
de ninsoa-
;at, se vor şirul şarjelor în afara de cuţiile purtate argumente treţinerea mai bună a cup o contribuţie maximă. Mi organele de din Vişan, din comun-a Cluper-
lapoviţă şi program n-a fost încă stă concrete ale acţiunilor ce toarelor. Sînt lucruri pe nerii Văii Jiului să-şi plă Petrila. cen-i, judeţul Gorj. Dar nici
i sui ia me- vilit, ne interesăm ce e- vor duce pînă la sfîrşitul care oţelarii le ştiu şi le tească datoriile cocsarilor, hoţul n-a mai prins trenul.
;est, pre- o Ornamente scumpe. A fost oprit de organele
ificărl tem- lemente dijmuiesc calita anului la recuperarea res fac, deoarece sînt hotărîţi iar în toate secţiile amin
iO km /oră. tea. tanţelor, la realizarea pla să recupereze rămînerile tite, măsurile vizînd mai Marla Popa, lucrătoare la de miliţie pentru a da ce
minime vor Gheorgho Bărbuş, mais nului fizic. în urmă, să-şi îndeplineas buna organizare a muncii Librăria nr. 33 din Petro- va... explicaţii.
e minus 5 Analizînd recent situa că planul anual. să se împletească strîns
cele ma tru oţelar caută justifică Rubrică realizată cu sprijinul
ţi !) grade, rile rabaturilor de la ca ţia creată în oţelărie, co ~k cu cele menite să ducă la Inspectoratului judeţean de interne
pentru de litate prin ., ogrăzile veci- mitetul de partid a stabi Aici se încheie investi creşterea '">'•< m ii produc
ţii. i nilor: „Şarje în afară de lit măsuri ferme, menite gaţiile brigăzii de repor- ţiei