Page 82 - Drumul_socialismului_1981_12

fag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI

9,00 Teleşco
10.25 Mat in (M
„A.venti
Sawycr
11.05 întîlnir
11,15 Roman
goste
ciul 1
12.35 Consuli
nul înv
C.S. Hunedoara — strun- litico-u
găria de cilindri : 1G,05 Tclcşcti
17.05 Report;
— Este anevoios dru­ 17.25 Viaţa
mul noului. Dar odată a- 18.35 Desene
19.00 Telejur
j un şi la capătul lui ră- 19.25 Sludioi
20.10 Origine
mîn în memorie satisfac­
rial şt
Mai intii a fost asimila­ buit la reducerea consumu­ ţiile, iar acestea sînt “cu 21.00 Floare?
21,45 Telcjui
rea oţelului cord metalic. lui de aluminiu pe şarjă cu atit mai mari, cu cit 22.10 Muzică
După aceea căutarea şi gă­ aproximativ 100 kilograme. poartă semnătura colec­
sirea unor metode care să Dizolvarea completă a a- tivului — afirmă maistrul ■F-sass»
conducă la îmbunătăţirea cestui metal a asigurat o
comportării lui în procesul compoziţie chimică con­ Francisc Moro şi şeful de
de producţie. Una dintre stantă la oţel, o puritate echipă Gheorghe Tămîr- BUCURE!?
acestea o reprezintă pre- deosebită. Apoi, prin pro­ zan, în timp ce pe strung d io program
dezoxidarea controlată cu cedeul respectiv, cordul prinde contur un nou Radiojurnal
aluminiu. Dorind să o şi metalic se comportă mult sei ; Curie
caracterizăm, ne folosim de mai bine la laminare. Creş­ produs. Buletin de
dem ascult
Buletin de
Foto: ViRGIL ONOIU buna rad
autori de
CoS. Hunedoara 10,35 Retro
muzicale
1
tin de ştiri
ini eră Radi
IV '.Trităte; 1
ştiri; 12,(
folclorului
afirmaţia directorului Cen­ te cu aproape 3 la sută Cintece d
trului de cercetări şi pro­ scoaterea de metal in fa­ 13,00 De li
iectări metalurgice Hune­ za de ţaglă (prin evitarea Atelierele centrale de tît de des s-a experimen­ Wilhelm. Despre ce este lipseau de multe ori pie­ Club unive
sele de schimb. La toate
doara, ing. Ştefan Cornea : polizării) şi se reduc cu reparaţii ale autobazei tat un nou sistem — vorba ? Pentru mecaniza­ acestea se adaugă şi con­ diojumal ;
organizare
„Este o tehnologie pe cit 65 la sută respingerile prin I.C.S. Hunedoara deser­ arcuri cu 16 sau 32 de foi. rea lucrărilor de construc­ sumul mare de benzină. 16,40 Mei-
de simplă pe atit de efi­ declasare. Timpul afectat vesc întregul pare de ma­ Pentru a pune punct aces­ 16,55 Sfatul
cientă“. pregătirii calupurilor» cit şi şini al întreprinderii. Vo­ tor neajunsuri, cei trei Buletin dc
limbii ro
Era nevoie de ea pentru efortul fizic al ofelarilor lumul de muncă este foar­ I.C.S. Hunedoara specialişti au trecut la în­ apăr şi te
că, aşa cum ne spunea e- sînt mult reduse. te mare, ţinînd cont că locuirea motoarelor iniţiale — progran
conomistul Toma Safta, unul Mai putem vorbi şi de alte fiecare maşină are nevoie eu motoare termice Diesel Orele serii
Cîntarea R
dintre membrii colectivului avantaje. De această dată de revizii şi reparaţii. Un Radiocenacl
alt volum, de asemenea Efectele s-au văzut mu ţii la liniile C.F., între­ provenite de la unele uti­
de cercetători (din care au in legătură cu procurarea într-o ori
mare, este cel al pieselor numai la maşini, ci şi la prinderea a fost dotată eu laje cu uzură morală a- muzicale;
făcut parte şl Nicolae Gă- aluminiului. Noile blocuri de
de schimb. De aici, un po­ consumul de oţeluri spe­ şase grupuri electrogene. vansată. Un asemenea stop muzic
vănescu, Szekely Imre, Ml- 50 kg şi nu de 15 kg sînt
sibil neajuns: cînd nu ciale, care s-a redus cu Grupurile respective sînt grup este deja experimen­
hai Riza şi Sudai Domo- obţinute prin prelucrarea tat la Şantierul I construc­
koş), vechea metodă nu zgurilor de la Fabrica de există un subansamblu sau mult. activate de motoare ter­ ţii, lotul C.F., cu rezultate
dădea rezultate. Bucăţile produse refractare Baru. un reper, maşina este o- Pentru a substitui unele mice cu ciclu de funcţio­ foarte bune.
de aluminiu se legau cu o Costurile ocazionate de a- bligată să tragă pe dreap­ piese mai greu de procu­ nare în doi timpi, cu fia­
ta, să aştepte. rat' atit de pe piaţa inter­ DORIN CORPADE
DEVA ;
, sirmă (cum putea oţelarul) cest procedeu sint in jur Colectivul de muncă al bilitate redusă, cărora le tria); Cosi
de calupurile de fontă, se de 6000 lei pe tonă, faţă acestor ateliere este însă nă cit şi din' import, la HUNEDOA
, introduceau în troaca de de 17 000 lei pe tonă, cind preocupat în permanenţă autobasculantele de 16 to­ Egipt (1
încărcare, iar prin greuta­ se utiliza aluminiu de Sla­ de creşterea indicilor de ne s-a trecut la recondiţio- Umano (Si
narea axelor portante şi la
tea proprie ajungeau în sare ţandi
tina. In plus, şuruburile de utilizare a autovehicule­ înlocuirea rulmenţilor cu ţii secol
structorul)
bala de metal. Ar fi fost fixare pe troacă sînt luate lor, caută continUţU soluţii lagăre alunecătoare. La Echipajul
bine dacă ajungeau toate, din fierul vechi, pe care care să ducă lâ creşterea capitolul asimilări mai (Unirea) ;
dar de multe ori se ardea secţia de pregătire Simeria duratei de exploatare a poate fi trecut în nomen­ Noiembrie)
sîrma, se desfăceau legătu­ îl trimite la Hunedoara, iar maşinilor, la scurtarea du­ clatorul de „producţie“ o Carpaţi (I
Al
PENI:
rile, iar aluminiul rămînea cilindrii refractari pentru ratei reparaţiilor, la îm­ altă piesă de schimb : ar­ bunica (Cu
în zgura lichidă sau era protejarea şuruburilor sînt bunătăţirea unor parametri borele interaxial. Cămăşi­ îmi amintesc şl acum de de intervenţie, urmărind Trecătoare
' scos din baia metalică din ai motoarelor. le uzate de la motoarele primele subansamble re­ îmbunătăţirea parametrilor LONEA :
dintre cei cu unele imper­ călătoare
cauza densităţii scăzute. Se fecţiuni de fabricaţie şi nu în rîndurile ce urmează autocamioanelor „Tatra“ condiţionate : lanţurile site­ tehnici al subansamblulul. TP 1 !. **. •: i
irosea, fără să aibă efecte pot fi folosiţi la utilajele prezentăm aceste preocu­ şi-au găsit şl ele o între­ lor rotative ale blocului nr. De curînd, un asemenea co- ;
prea mari asupra topiturii. de turnare. pări în ideea că şi alte buinţare : prin recondiţio- 1. Am pornit de la repere lectiv s-a întrunit şi a ela­ vighetoare
URICANI:
Acum blocurile de alu­ Această .nouă tehnologie unităţi de profil din jude­ nare pot fi folosite la mo­ simple, dar cu timpul lu­ borat o tehnologie nouă de reţia (Ret
miniu sînt fixate printr-un se extinde la alte mărci de ţul nostru ar putea pre­ toarele autobasculantelor crurile s-au amplificat, a- recondiţionam a rotoarelor Confidenţe
GURABAI
sistem de cinci şuruburi (un oţel şi la alte oţelării din lua această experienţă. „Raba“ de 215 C.P. Toate jungîndu-se la nivelul de de la pompele de circu­ le mele <
dispozitiv de fixare) pe C.S. Hunedoara. După Este cunoscut faptul că acestea dau rezultate bu­ astăzi, cind recondiţionăm laţie (procurate din Import) TIE : Dra
arbori de moară, corpuri şl care pînă in acest an,
fundul trocii de încărcare. O.S.M. II, unde s-a utilizat multe dintre autobasculan­ ne în exploatare. Firesc, directoare şl arbori pentru la un anumit grad de uzu­ toare (
pentru că toată lumea de
(Flacăra);
Se introduc în cuptor şi se prima dată, acum e la rind tele de 16 tone ale între-' aici urmăreşte eficienţa. pompele de circulaţie, ră, erau... bune de aruncat. Centrala
menţin in baia de metal O.E. II, cu oţelurile pentru prinderii lucrează în con­ Vorbind despre ea. cel mai şnecuri, cuplaje cardanice, Execuţia efectivă pentru (Casa de
pînă la topirea lor comple­ şuruburi şi alte ansamble diţii grele — la halda de la îndemînă exemplu, poa­ corpuri de lagăre, tambur! toate tipurile de reparaţii ŢEG : Du
cia);
BRţ
tă. Acest procedeu a con­ şi subansamble din indus­ i zgură şi balastiere — ca­ te şi de ultimă oră la de benzi, mai nou rotoare este încredinţată formaţiilor mantă de
timp
relativ
re
după
un
dus la rezolvarea în tota­ tria constructoare de ma­ scurt. îşi pun amprenta A.C.R... este o realizare a pentru pompe, alte piese. specializate pe diferite a- LAN : Tc
dc
(Casa
litate a predezoxldării oţe­ şini. Şi aici rezultatele vor asupra stării autovehicu­ trei oameni destoinici, me­ După statistica noastră — gregate şi grupuri de pie­ Hanovra
lului cord metalic, cu re­ fi pe măsura aşteptărilor. lelor. în primul rînd asu­ canici pricepuţi — mais­ MERIA :
zultate remarcabile. pra sistemului de suspen­ trul Constantin Diaeonescu, riile I-II ui
Pentru
In primul rind a contri- C. DORIN sie. Pentru a nu mai avea Erou al Muncii Socialiste, C.T.ID. Mintia note (Lur
maşini cu arcuri rupte a- Ştefan Borza şi Giresch întoarcere
rul).
peste 350 de repere, de se. Spre exemplu : pentru
mare complexitate şi tehni­ piesele de la morile de
citate, care vorbesc de la cărbune răspunderea revi­ I P»
sine despre experienţa pe ne echipelor conduse de
care am dobindit-o la acest Octavlan Silaghl şi Ion Mar- Rezultat
, capitol. ton, pentru cele de la par­ 23 decei
De fapt, recondlţlonările tea de rotative — lui A- Extr. I
în acest an cooperativa feetuat în perioada opti­ Pe baza experienţei do- cu îngrăşăminte complexe. şi asimilările de noi piese drian luga, iar pentru tur­ 41, 42.
Extr. a
agricolă din Sîntandrei a mă. avînd echipată maşi­ bîndite. pregătim baze te­ în lumina prevederilor nu mal sînt o noutate pen­ bine şi Instalaţiile hidroelec­ 9, 16, 4.
avut cultivată cu sfeclă de na cu opt secţii reglată meinice recoltei anului vii­ hotărîrii. vom colabora tru nimeni. Ele se aplică pe trice — muncitorului spe­ Fond dc
zahăr o suprafaţă de 40 de pe distanţa 45—70 cm în tor. stimulaţi fiind şi de strîns eu beneficiarul pro­ o scară largă, cu rezultate cialist loan Florea. Ici.
hectare. Producţia medie vederea întreţinerii meca­ aplicarea Hotărîrii Comi­ ducţiei — fabrica din Lu­ din ce in ce mai bune, în Acţionindu-se astfel, an
la hectar realizată şi livra­ nice a culturii. Imediat tetului Politic Executiv al duş — care ne va asigu­ toate întreprinderile. în de an s-au redus importu­
tă a depăşit 36 000 kg. ceea după semănat ~ultura s-a C.C. al P.C.Ft. privind sti­ ra şi sămînţa necesară din prezent, la Mintia, această rile de piese, a sporit a-
ce în condiţiile aplicării tăvălugit. După răsărirea mularea producătorilor a- soiul Braşov. activitate este hotărîtoare portul propriu în asigurarea
prevederilor noilor măsuri plantelor s-a trecut la pri- gricoli. prin acordarea de Mecanizatorii Gheorghe pentru buna funcţionare a reperelor necesare inter­ Timpul
de stimulare a producăto­ Vintilă si Marin Ştefan centralei termoelectrice. Pu­ venţiilor. De la începutul 24 decern
rilor agricoli, ar fi însem­ s-au specializat în efectua­ tem spune, fără teama de a anuiui curent, spre exem­ în genera
nat realizarea unor veni­ rea lucrărilor de semănat, greşi, că aici n-a fost ne­ plu, acest aport este evi­ rul mai
turi băneşti suplimentare C.A '•"SI întreţinere şi dislocat, Con­ voie de decrete pentru a denţiat de următoarele rea­ cădea pr
sub form
de aproape 300 000 lei. Ce impk. ' ia activitatea de lizări : s-au executat piese vită şi n
lia !or
tehnologie s-a aplicşt pen­ vinşi fiind c’S în ah'ul vii­ reparaţii, recondiţî6iT? ?• pe schimb in valoare de sufla mo
rI
ficări ter
tru sporirea recoltei tor vór obţine însemnate asimilări. Eă se practică peste 10,7 milioane lei, re- vest. Ter.
hectar si cum se vor asi­ venituri suplimentare prin încă de la punerea în func­ conditionărî fia L7 ţnilioa- me vor
gura producţii superioare rri'a praşilă mecanică cul­ prime peste preţurile de sporirea producţiei de sfe­ ţiune a primului' grup ener­ n‘e lei şl s-au asirlteat 36 minus 2
:
7
în anul viitor tivatorul avînd montate si contractare. în raport de clă de zahăr ce va f livra­ getic. în ultima vreme însă de noi repere, reducîndu»se cele mîix
tirade, ti
în anul 1981 cultura a discuri dé protecţie. A ur­ cantitatea de produse li­ tă de pe fiecare hectar, activitatea amintită a evo­ Importurile cu circa 2.6 mi­ depunere
fost amplasată după ce­ mat o prasilş ryfa'huaiă a- vrate la fondul de stat de cooperatorii şi mecanizato­ luat şi s-a perfecţionat, lioane lei. Toate aceste rea­ ceată.
Timpul
reale păioase. Terenul s-a sigurîhdu-se la această lu­ pe fiecare hectar. Pe în­ rii din Sîntan'dreî vor ac­ două fiind astăzi elemente­ lizări se regăsesc însă mai 25 şi 26
!
arat în toamnă, iar îna nte crare rfencitqrea stabituă treaga sbprafată s-au e- ţiona cu hotărîre pentru a le sale decisive : organiza­ semnificativ în cei peste Vreme îi
de semănat =-an anlîont de 90 000—'1"0" Hanţe fe riu'at arături de toamnă, pune deplin în valoare re­ rea şi execuţia proprlu-zisă. 180000 MWh energie elec­ cu cerul
cădea nt
în medie cîte 600 kg în­ la hectar, ti a anaritia bii- iar pe 22 de hectare am zervele existente pentru De fiecare r&Daratle im­ trică produşi suplimentar Ta mu:
grăşăminte comnipro- la rtafeultor s-a mai înt»fw- acTlcăt cîte 50—60 tone realizarea unor randamen­ portantă răspunde un co­ de către C.T.E. Mintia de neral înc
hectar. Pentru '>nmhat=rea Pît înnp o rnp- gunoi de graid la hectar. te superioare la unitatea lectiv format din şeful de la începutul anului. mult ae<
ninsori
a
buruienilor s-a fă uit erbî- panicii 4t un' De asem?n°a. oe 15 hecta­ de suprafaţă. secţie, maistrul principal şi va sufla
eldarea pe întreaga suor.a- Di r 9 al i 7 p * cil re s-a fâriit fertilizarea cu cîţiva muncitori Specialişti, ALEXANDRU RAŢIU pînă la
din ser
fată folosind cîte 5 kg miilea'■•o iar "ţţ-e 7nn kg superfoofat la IOAN IGNA împreună studiază şi concu­ maistru principal, (Meteoro
dual sî 1 kg v?nzar ia î^-ărcatlll bn-.-ij. Po rpctul suorafe- Inaîner sef ră la stabilirea tehnolonlel C.T.E, Mintia Liana Ţ
hectar. Semănatul s-a e- s-au_făcut manual. ţei vom realiza fertilizarea la C.A.P. Sîntandrei