Page 85 - Drumul_socialismului_1981_12

SALA »-<-

Ceremonia conferirii tovarăşei

Elena Ceauşescu a Diplomei de membru

fitul ar al Academiei Europene de Sfiinfe,

Arfe şi Litere şi membru al Comitetului de

Onoare a Academiei şi a Insignei

aur a Academiei
d.e
wimMSMMmmmmsmmmmMMmm T o v a r ă ş e i academi­ Ştiinţe, Arte şi Litere şi în cadrul ceremoniei a
RUtARJUDETEAíN cian doctor inginer Elena membru al Comitetului de luat cuvîntut tovarăşa
Onoare al Academiei, pre­
Ceauşescu, prim v Ic op r nu­
ELENA CEAUŞESCU.
mirii.stru al Guvernului Re­ cum şi Insigna de aur a în încheierea solemni­
publicii Socialiste Româ­ Academiei. tăţii, t o v a r ă ş a Elena
Anul XXXIII, nr. 7506 VINEW, 25 DECEMBRIE 1981 4 pagini — 30 bani nia, preşedintele Consiliu­ însemnele acestui pres­ Ceauşescu s-a întreţinut,
lui Naţional pentru Ştiin­ tigios forum ştiinţific şi
ţă şl Tehnologie, i-au fost cultural european au fost intr-o atmosferă de caldă
înmînate, joi, în cadrul înmînate de profesor Ray- prietenie cu preşedintele
unei ceremonii. Diploma mond Daudel, preşedintele Academiei Europene de
1 jlf^p mm Mii MEO I - Ü 1 ! UIMI de membru titular al A- Academiei Europene de Ştiinţe, Arte şl Litere,
eademiei Europene de
Ştiinţe, Arte şi Litere.
prof. Raymond Daudel.
IfïïfM ft : 1 m m ¡ \ \ m w IN Z I A R U L D E A Z I :

© în lumina Hotărîrii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.Il.:
Din aceste zile realizăm Stimulente pentru sporirea producţiei agricole şi a livrărilor la fondul
de stat © Autoconducere, autoaprovizionare teritorială $ Televiziune,
productivitatea prevăzută pentru 1982 Radio, Cinema, Vremea ® Mai mult sprijin asociaţiilor de locatari în
îndeplinirea sarcinilor ce le revin © Cei mai buni sportivi Îutnedoreni ai
anului 1981 © La intervenţia ziarului © Carnet cultural ® Premiera Tea­
— La adunarea generală realizat şi depăşit prevede­
a reprezentanţilor oameni­ Convorbire eu ing. rile de producţie. Luna no­ trului de estradă Deva: „Melodii la rampa de... lansare“
lor muncii de la Combina­ KOVACS EMERIC iembrie am Sncheiat-o cu o
tul minier Valea Jiului, directorul I. M. Paroşeni depăşire de 4 723 tone căr­
din luna octombrie a.c., bune, iar pînă la 21 de­ Colectivele de agitatori în acţiune
vorbind despre neajunsu­ cembrie am extras peste
rile manifestate în Umile plan 5 203 tone cărbune.
din vară, cină planul n-a văzută. A fost nevoie de Desigur, obţinerea aces­ Permanent înarmaţi eu
fost realizai, aţi propus multă muncă şi ţin să tor rezultate se datoreşte
măsuri concrete pentru subliniez ardoarea mineri- înfăptuirii unor măsuri teh-
redresarea producţiei de nico-organizatorice, muncii cunoştinţele necesare
cărbune şi. i'-aţi angajat, pline de dăruire a mineri­
în numele colectivului La Întreprinderea lor. în primul rînd, con­
dumneavoastră de muncă minieră Paroşeni siliul oamenilor muncii a în ansamblul muncii po­ Pe panouri confecţionate
că începind din luna no­ acţionat zi de zi, schimb litice do masă pe care o special in acest scop şi in­
iembrie planul va fi reali­ de schimb, pentru perfec­ desfăşoară organizaţiile de stalate la locuri accesibile
zat ritmic, zi de zi. Care ţionarea organizării mun­ partid din Combinatul si­ sint prezentate : grafice
este situaţia acum, după lor din brigăzile conduse cii în sectoarele producti­ derurgic Hunedoara, mun­ privind dinamica produc­
două luni ? de Titu Teacenco, Fazakaş ve şi intrarea în procesul ca do la om la om, prin ţiei, extrase din holărîri
— Intr-adevăr, din iulie Francisc şi Meszaros Ga- tehnologic a noi capacităţi colectivele de agitatori-, de partid şi legi ale sta­
pînă în octombrie am avut vrilă care lucrau după me­ de producţie. Organizarea ocupă un loc impor­ tului, angajamentele pe
multe oscilaţii în reali­ toda clasică, deci numai unor echipe din rîndurile tant. O forţă care ac­ care şi le-a asumat colec­
zarea producţiei de căr­ cu braţele, în faţa păşirii celor mai buni mineri pen­ ţionează asupra conştiinţe­ tivul, iniţiative muncito­
bune. A fost o perioadă combinelor. A fost o ade­ tru străpungerea cit mai lor prin cea mai firească reşti ce urmează să fie ge­
mai grea pentru cele două vărată luptă cu rocile pen­ repede a microfoliilor şi dintre căi — cea a comu­ neralizate şi alte materia­
sectoare productive. După tru a Ieşi din această si­ foliilor geominiere grele, nicării de la om la om : le documentare, toate
cum se ştie, mina noastră tuaţie grea. plasarea raţională a pos­ 615 asemenea colective ac­ grupate la „Colţul agita­
este una dintre cele mai — înseamnă că s-a ieşit turilor în abataje, intra­ ţionează în combinat. înar­ torului“.
mecanizate unităţi din in­ din impas, că acum se rea în producţie a două marea . lor temeinică cu
dustria carboniferă a ţării. realizează ritmic planul la noi complexe de susţinere cunoaşterea de care au ne­ Colectivele de agitatori
Din cauza unor mari in­ cărbune ? C.S. Hune do a.ra, strung fi­ au putut astfel să acţio­
tercalaţii de piatră şl ste­ — Da, de la sfirşitul Convorbire consemnată de ri a do cilindri. Liicătuşul voie nu este o problemă neze în deplină cunoştinţă
ril, complexele mecanizate lunii octombrie am înce­ SABIN CERBU Ana Hulbăr execuţii gra­ simplă şi comitetele de de cauză în direcţia creş­
nu realizează nici pe de­ put să ne redresăm, iar varea seriilor pc cilindri partid, comitetul coordo­ terii calitative a producţiei,
de laminor.
parte productivitatea pre- din noiembrie, zi de zi am (Continuare in pag. o 2-a) nator pe combinat ii a- economisirii energiei, car­
cordă mare atenţie, în fie­ buranţilor şi lubrifianţilor,
care lună birourile organi­
a altor materii prime şi
zaţiilor de bază îi instru­
CU PLANUL iesc pe agitatori, făcîn- materiale şi îndeosebi a
MUNCA- du-le cunoscute priorităţile cocsului. Prin asemenea e-
forturi
colective
stimulate
ANUAL din luna următoare. A- şi pe calea muncii de la
ceasta este, ca să zicem
ÎNDEPLINIT Oamenii îşi definesc exigenţele şi existenţa aşa, instruirea de rutină. om la om s-a reuşit îm­
pro­
calităţii
bunătăţirea
Dar, intr-o altă treaptă a ducţiei pentru export, s-au
STAŢIA C'.F.Il. „Mal intil aş vrea să dau nu ne dau probleme. Lu- bă re ţi ceferiştii, căci aşa-şl ! muncii de la om la om, produs peste plan . circa
SIMERIA-CĂLĂTORI citeva amănunte despre co- crăm In acord global şl ciş- spun cei care repară vagoa- ţ secretarii de partid men­ 6 500 tone de cocs, au fost
ţin eu ei un contact per­
lectivul nostru, ne spune din tlgăm bine. In medie 2 400 ne-ceferişti, ei mai degrabă î recuperate şi refolosite
Mobilizîndu-se exem­ capul locului maistrul Ion lei pe lună. Sintem mulţu- muncesc, iar intre ei se in- ) manent. Nici nu ai’ putea peste 16 000 tone fier vechi,
plar în muncă, lucrătorii Pîrva, şeful secţiei vagoane- miţi. Muncim cinstit, vrem ţeleg din gesturi şi din pri- ţ să fie altfel deoarece ac­ 1 483 tone cărămizi refrac­
staţiei Simeria au reu­ marfă din cadrul I.M.M.R. să trăim cinstit, in linişte şi viri. Nu trebuie să-şl spună i tivitatea, viaţa vin mereu tare, 5 800 tone fontă ve­
şit să obţină po îot Simeria. Sintem 415 mese- pace“. prea mult unul altuia ce au cu aspecte inedite, de care che, 27 tone metale nefe­
parcursul anului rezul­ riaşi, care reparăm, aşa cum de făcut. Asta o ştie bine trebuie să se ţină seama, roase, au fost recondiţio­
tate bune în ee priveş­ se deduce din titulatura sec­ lată că interlocutorul ne-a fiecare. Si o face bine fie­ Trimestrial, la nivelul co­ nate 26 tone piese de
te traficul de călători ţiei, vagoane de marfă pen­ scris aproape tot reportajul. care. Totuşi le aflăm glo­ mitetului de partid coor­ schimb, economisite 26 to­
şl de mărfuri. Acest tru calea ferată. In medie Ce-ar mai fi de adăugat ? durile citorva. 1 donator se organizează, cu ne uleiuri. După cum se
lucru a dus în final la cam 300 pe lună. Atit e pla­ Să vedem oamenii la mun­ — Păi ce-aş putea spune \ responsabilii acestor colec­
expedierea peste plan nul. Dar noi facem, de re­ că, să discutăm cu ei. Mais­ eu despre mine ? — ne răs- tive, schimburi de expe­ observă, din aceste reuşite
a 29 000 tone de măr­ gulă, ceva mal multe. Nu trul Anghel Bec/ea, secreta­ punde cu o întrebare şeful i rienţă. Nu o dată în ale activităţii de ansamblu
furi, reducerea cu 18 rul comitetului de partid al de echipă lăcătuşi Andrei ' cursul acestor schimburi agitatorii n-au acţionat a-
la sută a timpului de avem fluctuaţie mare. In ge­ sectorului vagoane-marfă, Rusu. Şi eu şl soţia lucrăm de experienţă se relevă căi supra oamenilor fără o
ne conduce prin ateliere,
staţionare a vagoanelor neral, oamenii sint stabili prin halele imense de repa­ de aproape 30 de ani la ţ noi de a pătrunde mai bi­ ţintă. Au făcut-o pe o
în tranzit şi cu 2 la su­ la munca lor, la casele lor. raţii. Ne dă explicaţii amă­ I.M.M.R., ne-am făcut intot- , ne către inima oamenilor. serie de direcţii desprinse
ta a celui de încăroare- Chiar dacă nu locuiesc toţi nunţite, competente, despre deauna datoria, ducem a- * Birourile si comitetele din priorităţile politicii
descărcare. în aceeaşi in Simeria, ci şi la Cristur, sarcinile de plan şi despre mîndoi acasă cam 6000 lei ţ de partid de la uzina coc- noastre economice. Şi au
perioadă, indicele trans­ Pricaz, Mintia ş.a.m.d. A- rezultatele obţinute, vorbeşte pe lună, ne-am cumpărat un ^ sochimică. secţiile I şi II putut să acţioneze astfel
portului de călători a proape majoritatea au absol­ cu plăcere despre hărnicia furnale, mecanică I, repa­ tocmai datorită atenţiei
fost îmbunătăţit cu 1,99 vit şcoli profesionale sau oamenilor, despre cei aflaţi DUMITRU GHEONEA ţ raţii siderurgice, oţelăriile deosebite oare se acordă
l i c e u l
de
specialitate
la sută. (Ioan Jura, co­ mereu în prima linie — comu- ---------------------------------------- S.M. I şl II, alimentare înarmării lor cu cunoaşte­
respondent). ,,M.M.RCunosc bine me­ O.S.M. şi altele pun la rea necesară.
seria, îşi văd de treabă, niştii. Nu sint insă prea vor- (Continuare în oag o 2-a) dispoziţia agitatorilor un
ÎNTREPRINDEREA material ilustrativ bogat. ION CIOCLEI
..AVICOLA“ DEVA
Colectivul oamenilor (I. HOMORODEAN, cores­ tcrală, a tinerel generaţii —
muncii de la întreprin­ pondent), a UN NOU CĂ­ sarcină de bază a organi­
zaţiilor
h
mo­
tineret“,
derea Avicola“ Deva MIN CULTURA!,. avea Simbătă dernizări de ÎN ZOOTEHNIE.
loc
(lupă-amiază,
va
raportează îndeplinirea la Ţobca Inaugurarea nou­ In acest an la fermele zoo­
sarcinilor de plan şi a lui cămin cultural din sat, tehnice din Consiliul unic
5B CONCURS. — Zilele tre­
angajamentelor asumate cute s-a desfăşurat la Orăş- la a cărui înălţare au parti­ agroindustrial Erad s-a rea­
pe acest an. Desfăşu- tie etapa orăşenească a con­ cipat numeroşi locuitori ai lizat un amplu program do
rînd o activitate rodni­ cursului propagandei vizua­ comunei Baia de Crlş. Inau­ modernizare, valoarea lucră­
că, eficientă, acest har­ le. Pe locul I s-au clasat gurarea va prilejui manifes­ rilor efectuate rldicîndu-se
In
cadrul
nic colectiv a realizat întreprinderile „Chimica“ şi tări politlco-educative şi cul- la 1 milioane lei. modernizare,
acţiunilor
de
suplimentar o produc­ „Mecanica“, pe locul II — tural-artistice la care îşi vor
ţie globală în valoare „Vidra“, iar locul III nu a da concursul formaţiile ar­ cele mai multe obiective s-au
de 7 milioane lei, o fost acordat. Cu acest pri­ tistice ale căminelor cultu­ înfăptuit la C.A.P. Rrad, Ţe-
bea si Risra.
„DECADA
producţie marfă de 15 lej, s-au făcut proiecţii vi- rale din zonă. «g POLITICO-
ACŢIUNILOR
de
propagandă
milioane, lei şi o pro­ 7.jad numea întreprinderile o- EDITO ATIVE PENTRU COPII
vizuală
in
ducţie netă de 2 mi­ raşulul, precum şl activita­ ŞI TINERET“ din Valea .Ţiu­
lioane lei, înscriindu-şi I.P.L. Deva, secţia mobilă Haţeg, atelierul do timplă- tea cineclubului şi cercului lui prilejuieşte astăzi, la
Zinuea
Toth
Şlcfuitoarelo
de
peliculei
Ana
in cont 3 milioane lei rie. două muncitoare fruntaşe lac pricepute în şi munca eo Udi- o foto din oraş. Pe marginea Petroşani, simpozionul „Erfu-
lă,
şi
beneficii. depun. Foto: VIRGIL .ONOIU lor, an avut loc dezbateri. carctt revoluţionară, multila-