Page 86 - Drumul_socialismului_1981_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

fn lumina Hotărîfii Comitetului Politic Executiv al CX ai P.C.R. l Realizăm
Oamenii îşi definesc i productivitatea ITELEV

Stimulente pentru sporirea pentru 1982
exigenţele >i existenţa ! 16.00 Telex
16,05 Teleşcoală
(Urmare din pag. I) 16,30 Emisiune
germană
producţiei agricole şi a livrărilor la fondul de stat (Urmare din pag. 1) noştri să nu ştie ce-i sufe- | şi tăiere mecanizată a căr­ 18,25 Tragerea
»
rinţa“.
/ apartament frumos în Sime- Oamenii au ginduri curate. | bunelui în stratul 13, care 18.35 La volan
pentru
ria, ne-am măritat fata şi a- Ei vor pace, vor libertate. J au fost încredinţate comu­ auto
Puternic mijloc de cointeresare în vem o nepoţică, avem traiul Vor ca munca să la fie se- | niştilor Meszaroş Gavrîlă 18,50 1001 de i
19.00 Telejurnal
liniştit,
îmbelşugat, nină, copiii să-nveţe-n fu* *
şi Titu Teacenco — mineri
nostru
făurit prin muncă, nu ne mai mină, să fie pe pămînt pace > destoinici, eu o bogată ex­ 19,20 Actualitate
19.35 Memoria
folosirea intensivă a nămîntului trebuie decit pace şi înţe­ deplină. Anghel Bedea şi I perienţă în mecanizare, au lor: unita
legere între oameni. Cam Ion Pirva ne-au spus că aşâ ' condus la obţinerea unor tate, proţ
manenţe
astea-s munca şi viaţa noas­ gindesc, muncesc şi trăiesc | productivităţi de adevărat poporului
Hotărîrea Comitetului peste preţurile de contrac­ pe bază de contract can­ record : 29 tone cărbune
Film art
Politic Executiv al C.C. al tare constituie un impor­ tităţi însemnate de grîiu, tră şi gindul nostru curat. toţi oamenii din colectivul « pe post. în acelaşi timp, 20.00 seara, Ir ii
for. Că lăcătuşul Octavian |
Aproape la fel se expri­
P.C.R. privind aplicarea tant mijloc de întărire a porumb şi fructe. Mai a- mă şi şeful de echipă Cor­ Puiuţ are casă şi gospodă-1 productivitatea medie pe ţie a Cai
de noi măsuri de stimula­ nutogestiunii economice, mintesc şi faptul că obţi­ nel Furca, din cadrul ate­ rie frumoasă la Mintia, şeful * complexe este zilnic do Unu
re a producătorilor agri­ de obţinere a unor veni­ nerea unor producţii ri­ lierului cutie. Şi el lucrează de echipă timplari Liviu O- I 16—18 tone pe post, cu 2—4 21.35 Dezbateri
coli care livrează cereale, turi suplimentare pentru dicate in sectorul vegetal de 20 de ani la I.M.M.R., iar laru şi-a construit, de ase- J tone mai mare decit cea 22.00 Telejurnal
plante tehnice, cartofi, le­ C.A.P., cooperatori şi pen­ ne-a creat condiţii să rea­ soţia la „încălţăminte“, la menea, o casă, iar vopsito- i planificată. De fapt, creş­ 22,15 Şlagăre c
gume, fructe şi struguri tru mecanizatori, organiza­ lizăm însemnate cantităţi Hunedoara, au gospodăria rul Viorel Trifu şi-a cumpă- I terea productivităţii muncii
la fondul de stat, de fu­ ţia de partid şi consiliul de produse secundare ne­ lor trainică la Cristur, unde, rat de curind maşină, că lă- J pe fiecare post în abataj,
raje sau de seminţe a gă­ de conducere se preocupă cesare sectorului zooteh­ pe lingă retribuţia de peste cătuşii Petru Avram şi Ion | folosirea la capacitate a i?ADI<
sit un larg ecou în rîndu- cu întreaga răspundere de nic, care a îndeplinit pla­ 5000 lei pe lună, işi produc Blaj, sudorul Marin Bălu, ' mecanizării sînt căi sigure
rile membrilor cooperati­ valorificarea deplină a po­ nul anual de livrare a necesarul de alimente, incit mulţi alţi meseriaşi din sec- I de a răspunde prin fapte
vei agricole din Haţeg, cît tenţialului agricol, de fo­ producţiei de lapte — nu mai dau fuga cu sacoşa ţie se evidenţiază lună de , imperativului de a da pa­ BUCUREŞTI
şi al mecanizatorilor, care losirea intensivă a pămîn- 3000 hi. la piaţă, au viaţa lor tihni­ lună prin hărnicie şi reali- I triei cantităţi mai mari de dioprogramul
H
văd în aceste măsuri încă tului. în acest sens, pro­ tă. „Acum ne ingîndurează zări in producţie, că şl-au J cărbune. Radiojurnal; Curierul
sei;
pria experienţă ne-a do­ în condiţiile aplicării — Anul viitor colectivul
o dovadă a preocupării măsurilor de stimulare a veştile astea cu înarmarea făcut din muncă un mod de t minei Paroşeni are sarcini Buletin de şt
ascultat«
permanente a conducerii vedit că dispunem de re­ producătorilor agricoli, în şi cu războiul. îi spun feti­ viaţă, prin care adaugă zi I sporite. Sînteţi pregătiţi dem de ştir
Buletin
zerve pentru a spori pro­
partidului, personal a se­ anul 1982 unitatea noastră ţei mele, care este in clasa de zi sporuri de frumuseţe J pentru a le înfăptui întoc­ folcloric; 10,30
cretarului său general, to­ ducţia agricolă la hectar, şi de împliniri la propria | viaţa; 10,50 Mi
precum şi livrările la fon­ va beneficia de aprecia­ a Vll-a, că n-o să fie răz­ mai ? 11.00 Buletin t
varăşul Nicolae Ceauşescu, dul de stat. Concludent bile venituri suplimentare, boi, că glasul raţiunii, lupta existenţă, la dezvoltarea ge- >• — în 1982, l.M. Faroşeni Avanpremieră
pentru transpunerea în este şi faptul că în acest preocuparea noastră de pentru pace or să invingă. nerală a naţiunii. Numai să j are prevăzut să realizeze 11,35 'blicitaf
viaţă a obiectivelor stabi­ c ă p e t e n i e consti tuind-o De aceea şi noi, românii, ca fie linişte şl pace pe pă- , cu 60 000 tone cărbune letin _.o ştiri;-
:
rea României;
lite de Congresul al XII- an am realizat o produc­ mint, pentru că munca şi | energetic şi cocsificabil 1 la 3 ; 15,00 5
ţie marfă de peste 3 400 respectarea cu rigurozita­ toate popoarele lumii, tre­ viaţa işi cer binemeritatul *
16.00
lea al partidului, a sarci­ kg orz la hectar. De ase­ te a tehnologiilor care ne buie să milităm împotriva drept la muncă şi la viaţă, j mai mult decit în acest an. Coordonate Radio jl
eco
nilor ce decurg din înfăp­ menea, la legume s-au asigură creşterea produc­ bombelor cu neutroni, a u- Şi nimănui niciodată nu tre- I Odată cu măsurile tehnico- Şlagărul româi
tuirea noii revoluţii agra­ predat în plus aproape 200 nui flagel mondial. Pentru buie să-i fie îngăduit să ' organizatorice pe care preţii săi; 16,5
ţiei la hectar la toate cul­
re. tone, ceea ce reprezintă o turile. ca munca să ne fie răsplă­ ignore acest drept de nepre- | le-am luat, încă clin toam­ dicului ; 17,00
ştiri; 17,15 Re^
Înţelegînd faptul că a- producţie marfă cu două tită cu pîine, pentru ca fiii ţuit al omenirii. * na aceasta, din luna de­ lor; 18,00 Orei
patri
eordarea unor însemnate tone mai mare la hectar MARIOARA BIRIŞ, cembrie, realizăm produc- Pentru folcloric
prevăzute
pentru
tivităţile
ment
prime pe tona de produse docît cea planificată. în contabil şef primul trimestru al anului nale cu adres
livrate la fondul de stat acelaşi timp. s-au livrat Ia C.A.P. Haţeg viitor. Vreau să subliniez Ceauşescu in
în
că întregul nostru colectiv comunism lume;
în
pace
F
Recolte superioare de pe de muncă, harnicii mineri nia de — azi, progi
mîine
de
conduse
brigăzile
din
Consemn
Meszaroş Gavrilă, Titu Tea­ 21,50 într-o oră;
zi
Francise,
fiecare hectar cenco, Fazakaş şi alţii, rii muzicale
Nicolae
Andraşic
Non stop muz
TIMIŞOARA:
sînt puternic mobilizaţi maţiile zilei;
în anul 1981, Cooperati­ din agricultură, de a fo­ semăna în primăvară. Vom pentru a răspunde înflăcâ- tatea în indus
va agricolă din Lăpuşnic losi eficient baza tehnico- acorda maximă atenţie e- ratei chemări adresate mi­ ţiile — preoc»
Bilanţ
a obţinut producţii medii materială. Noile reglemen­ feetuării unor lucrări de nerilor de tovarăşul Nicolae tară. Grupul de ţ
la
la hectar de 3 300 kg la tări urmăresc cointeresarea bună calitate, respectînd Ceauşescu la recenta Ple­ I.C.I.M. Braşov
patriei,
grîu, 2 882 kg la porumb producătorilor în vederea normele de densitate sta­ nară comună a C.C. al le de mai m»
construi
şi 13 500 kg la cartofi. Din sporirii producţiilor obţi­ P C.R. şi a Consiliului Su­ di al“ Lugoj;
recoltele obţinute s-au li­ bilite pentru fiecare cul­ prem al Dezvoltării Econo­ Iul de folclor
nute la hectar, şi în pre­ tură. Măsurile luate şi mico-Sociale, pentru a da tu Răduţu“ —
vrat la fondul de stat 152 darea Ia fondul de stat a cele ce le luăm în con­ patriei cantităţi sporite de 18,45 Forum cc
tone grîu, 90 tone porumb unor cantităţi cit mai cărbune. în acelaşi timp, ciclarea mate
şi 311 tone cartofi, înre- tinuare .sint subordonate portantă surs;
mari de produse agricole, obţinerii în anul viitor a va creşte dotarea tehnică mii — Arad;
gistrîndu-se venituri în în acest scop, insămînţă- cu încă două combine de pentru case.
valoare de circa 700 000 rile de toamnă s-au făcut unor producţii superioare înaintare, care vor intra 19,30—20,00 Int.
lei. de grîu, porumb şi cartofi, curind în producţie şi cu tele: Calitatea
în bune condiţiuni. Am în aceste condiţii vom li­ valoarea arii si
Recenta hotărîre a Co­ fertilizat cu gunoi de vra la stat cantităţi spo­ două complexe mecanizate loriului teatrn
..Studiu
mitetului Politic Executiv grajd 25 ha din suprafa­ pentru exploatarea stratu­ lele sf • lir 2“- I
lui 5, cu două felii. Din
al C.C. al P.C.R. privind ţa ce va fi semănată cu rite de produse şi vom acest strat vom extrage căr­
stimularea celor ce pro­ porumb şi plantată cu realiza venituri suplimen­ bune cocsificabil. Un mo­
duc şi livrează la fondul cartofi. în aceste zile tare de peste 120 000 iei. tiv în plus să ne mobili­ I C I N É Î
şi
mi­
grijă
cu
şi
de stat produse agricole, transportăm in continua­ PETRIŞOR MIRCEA gală. Finisarea blănurilor înseamnă face călcare deosebită îndeminarc zăm toate eforturile in
operaţie
Această
o
cu
constituie un puternic în­ re îngrăşăminte naturale inginer şef şi muncitoarea IVIaria Dănciulescu, de la „Vidra“ Orăstie. vederea realizării planului
demn pentru toţi lucrătorii pe suprafeţele ce Ie vom la C.A.P. Lăpuşnic Foto: VIIÎGIL ONOIU ritmic din prima zi de pro­ DEVA : Ca
ducţie a anului viitor. tria); Cosmon
HUNEDOARA
Egi pt (Flac
Umano (Sider
sare ţandăra
AUTOCOWUCI1IE, AUTOAPROVmONARE TERITORIALĂ ţii secolului
structorul);
Echipajul
Ana
(Unirea); —
Brutăriile săteşti şi-au ţii pentru obţinerea plinii Noiembrie) ; C
dovedit, de-a lungul ani­ BrytâriiSe săteşti faţâ în faţa necesare oamenilor mun­ Coratroctanfü de animale îşi Carpaţi Alo (Repu
PENI:
ale
lor, utilitatea şi eficienţa. cii. Ele nu devin însă bunica (Cullui
Nu ne gîndim num,ai la ey cerinţele locuitorilor realităţi decit în măsura ©sioreosâ sarcinile asudate o poveste c
faptul că, astfel, s-a mai în care factorii de deci­ (Muncitoresc) ;
făcut un pas în direcţia se de Ilarie Bulzan, Du­ Veţel (responsabil Teofil Pe lîngă strădania de a carne de bovină. Trecătoarea
apropierii satului de oraş, mitru Scrădeamu, loan Nan), calitatea plin ii lasă zie, organele locale de obţine producţii tot mai In rîndul celor mai LONEA : Draj
(Mii
călătoare
ci şi la timpul pe care Mercurean, loan Resiga şi de dorit, nu există sufi­ partid şi de stat ştiu să bune la culturile de cîmp, vrednici crescători de a- TRILA : Am <
membrii cooperatori, oa­ Titus Popa. Şi, pe bună cientă preocupare faţă de se preocupe şi le valorifi­ locuitorii comunei Rapoltu nimale din comună se si­ cit or esc); ANI
menii muncii din comune dreptate. Pe mesele sute­ aprovizionarea ritmică, din că. Este apoi cazul să se Mare se dovedesc a fi, in tuează şi Ion Şelar, din vighetoarea (fl
A
l-au cîştigat în favoarea lor de familii din localită­ care cauză sint nenumă­ aplice prevederile legale acelaşi timp, pricepuţi şi satul Rapolţel, care în a- UKICANI : nord 1
Marea
celorlalte preocupări. Con­ ţile amintite, zi de zi se rate sesizări la organele referitoare la modul de harnici crescători de ani­ cest an a predat pe bază tul) ; BRAD :
comitent eu introducerea găseşte o pîine rumenă, judeţene, la conducerea procurare a plinii de că­ male, asigurînd livrarea la de contract trei viţei în­ nă (Steaua rc
energiei electrice, a apei pufoasă şi proaspătă, măr­ U.J.C.C. etc. tre ceilalţi oameni care fondul de stat a unor can­ grăşaţi, greutatea medie TIE : Dragoste
tităţi
de
produse,
sporite
potabile, cu extinderea turie de necontestat a des­ Am întîlnit şi cazuri nu sînt membri coopera­ respectiv de carne şi lap­ de sacrificare fiind de toare (Patri
(Flacăra);
GE
serviciilor către populaţie, toiniciei şi priceperii ce­ cînd unele brutării au stat tori. De asemenea, în ve­ peste 450 kg. Bune exem­ Strada Hanov
cu complexele comerciale, te înţelegînd importantele ple de urmat oferă şi alţi
lor care ştiu să preţuiască cu lacătul pe uşă din lipsă derea înlăturării oricărei sarcini ce le revin privind crescători de animale, cum cultură); HAT
B
cu drumurile asfaltate rodul pămîntului. Aseme­ de combustibil, pe care forme de risipă, este tim­ transpunerea în fapt a sînt Trai an Paştiu, din Ra- ta (Dacia); vul
toarea
de
etc., ne aflăm în faţa unui nea exemple am întîlnlt şi U.J.C.C. trebuia să-l adu­ pul să se diversifice gama principiilor autocon duce­ polt (care a predat un vi­ Scrpico — ser
alt element de civilizaţie la Rîu de Mori, la Romos că de la depozitul PECO produselor de panificaţie, rii şi autoaprovizionării te­ ţel în greutate de 540 kg), sa de cultură)
prezent în judeţul nostru. şi în alte localităţi rurale în ideea de a nu se fa­ ritoriale, gospodăriile popu­ Doina Meda şi Romulus novra (11 I'
Este un bun cîştigat pe din Arad dar n-a reuşit laţiei din această comună Manea, din satul Boiu. Din RIA : Iancu
cui (Mureşul) ;
ale judeţului, fapt ce ne din lipsă de mijloace de brica numai pîine de 1—2
care, acum, in lumina le­ determină să afirmăm că kg. Iată o parte din su­ au livrat, pînă la începu­ gospodăria proprie Doina cana mercena
gii autoaprovizionării. fac­ transport. Sînt, intr-ade­ tul lunii decembrie a.c., în Meda a livrat două bovine na); GHELAR
rea fiului (Mi
torii de răspundere au acolo unde există preocu­ văr. lipsuri în privinţa gestiile pe care ni le-a in­ baza contractelor încheiate adulte şi trei viţei, cîntă-
pare din partea celor che­ transportului dar, cînd e spirat ancheta noastră şi
datoria de a-1 valori Eica cu statul, mai mult de 53 rind în total mai mult de
din plin. Dealtfel. în linii maţi să se ocupe de a- vorba de pîine pentru oa­ concluziile desprinse din tone carne de bovină şi a- 2 300 kg.
eastă problemă, cerinţe­ menii muncii...?! S-armai discuţia cu loan Oniţă. proape 5 tone carne de Aceste exemple atestă
mari. aşa se şi petrec lu­ putea aminti şi faptul că şeful biroului producţie- că potenţialul zootehnic al SSwáSESW:
crurile, fapt constatat şi le cetăţenilor sînt pe de­ porc, onorîndu-şi astfel în-
plin satisfăcute. Ce păcat la unele brutării săteşti prestări din cadrul U.J.C.C., tr-o proporţie însemnată comunei nu este nici pe
Timpul prol
de noi, recent, cu prilejul că pe acest fond in gene­ (excepţie fac cele din Do­ sugestii şl propuneri a că­ răspunderile ce şi le-au a- departe valorificat la ni­ 25 decembrie
urnei anchete întreprinse sumat. velul condiţiilor existente închisă şi în
ral pozitiv am întîlnlt şi bra, Ilia, Geoagiu, Sarmi- ror aplicare ar contribui
prin cîteva unităţi de acest situaţii în care „aluatul“ zegetusa) nu se manifestă din plin Ia perfecţionarea Cu un aport de seamă şl al cerinţelor actuale. în dă. Cerul va
acoperit şi vo
gen. La Dobra, Sarmize- neglijenţelor se ..dospeşte“ suficientă preocupare pen­ activităţii în acest dome­ la obţinerea acestor rezul­ special în cadrul gospodă­ cipitaţii localf
getusa. Geoagiu. Ilia şi cu „drojdia“ lipsei de răs­ tru diversificarea produse­ niu, deosebit de important tate se regăsesc şi cetăţenii riilor populaţiei din satele de ploaie şi 1
Zam. bunăoară, locuitorii pundere. La unele brută­ lor de panificaţie, potrivit pentru aplicarea în fieca­ din satul Boiu, unde exis­ Foit şi Bobîlna, în care tul va sufla
sud-vest. T
au numai cuvinte de lau­ tă o bună tradiţie în pri­ există însemnate rezerve minime vor fi
rii cum sînt cele din Pui sarcinilor şi indicaţiilor re localitate a principiilor vinţa creşterii animalelor. ce pot şi trebuie să fie
dă faţă de oportunitatea (responsabil Ilisie Ungur) date în acest sens. autoaprovizionării. Producătorii agricoli din mai bine fructificate. tre minus 3 şi
cele maxime
şi calitatea serviciilor co­ şi Muneeî. brutărie apar­ Peste tot in mediul ru­ acest sat au predat. în I. HOMORODEANU grade. Ceaţă 1
lectivelor de brutari condu­ ţinătoare cooperativei din ral au fost create condi­ VASILE PÂŢAN total, mai mult de 24 tone corespondent