Page 89 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 89
m^TíT^zV^
smA
integrare, exigenţă, răspundere în conducerea
activităţii economice de către organizaţiile de partid
& oopoep şi aplică soluţii eficiente
peotra îmbunătăţirea calităţii cărbunelui
Cerinţa de a imprima centului de recuperare a — precizează subinginerul
muncii de partid un spirit cărbunelui cocsificabil şi Elena Drăgan, secretar ad
de răspundere şi fermita energetic. junct cu probleme organi
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. te în conducerea produc Implicat cu răspundere zatorice în comitetul de
ţiei la secţia Coroeşti a în problematica majoră a partid.
Şl AL CONSILIULUI I.P.C.V.J. se realizează unităţii, coordonînd-o cu în acelaşi fel s-au pus
prin competenţă şi impli competenţă şi exigenţă, co parţial în funcţiune turbo-
care permanentă şi efi mitetul de partid a acţio suflantele de 6000 mc/oră,
cientă în problemele im nat şi acţionează în con s-a reparat şi repus în
Anul XXXIII, nr. 7507 SIMBÂTA, 26 DECEMBRIE 1981 4 pagini — 30 bani portante, de esenţă, ale a- sens cu cerinţele îmbună funcţiune reţeaua termică
cesteia. Şi cum preparaţia tăţirii calităţii, dînd răs în atelierul de preparare
de la Coroeşti — care punsuri concrete unor pro şi eliminarea încălzirii lo
preia cărbunele brut de la bleme complexe. în secţie cale, s-a extins recondiţio-
CU PLANUL trei întreprinderi miniere s-ta trecut la producerea narea pieselor uzate pen
(Vulcan, Paroşeni şi Ani- sortimentului de cărbune tru a fi refolosite, s-au
noasa) — se confruntă cu mixt cu putere calorică creat posibilităţi de colec
REMIZAŢI IMIGRAI ANUAL sarcini complexe în pre medie, ceea ce a permis tare a uleiului de la toate
lucrarea acestei producţii, reducerea substanţială a utilajele (s-au recuperat
ÎNDEPLINIT rolul organizaţiei de partid pierderilor în sterilul eva cca. 400 1), s-au asigurat
C.S. Hunedoara în coordonarea activităţii cuat la haldă. Pe de altă condiţii igienico-sanitare
I.M. LUFENI economice sporeşte şi mai parte s-a trecut la moder la noile obiective de in
mult. Problema numărul nizarea tehnologiilor şi vestiţii.
Destoinicul colectiv al
„Poarta“ de intrare a minereurilor minerilor de la Lupeni unu ce stă în faţa comi procedeelor de spălare şi Măsurile întreprinse pen
tetului de partid este îm
şi-a îndeplinit planul bunătăţirea calităţii căr flotare — cu reale rezul tru creşterea calităţii căr
reducerea
tate
în
pierde
bunelui au făcut să se asi
să rămînă larg deschisă! la producţia de cărbune bunelui. Aceasta presupu rilor de cărbune in mate gure fiecare schimb cu a-
pe
prim
al
acest
an
cincinalului calităţii şi ne, în primul rtnd, îmbu rialul fin. sisfenţă tehnică (adjuncţii
Iama a venit. Princi tudine. Iată ce ne-a rela eficienţei. Aşa cum nătăţirea indicatorilor de — Nu a fost lună din şefului de secţie lucrează
pala „poartă“ de intrare tat şeful secţiei, ing. loan s-au angajat în faţa preparare, care exprimă acest an în care comitetul pe schimburi pentru urmă
în combinat a minereuri Moraru. conducerii partidului, sintetic eficienţa valorifi de partid să nu analizeze rirea competentă a calită
lor de fier omogenizate şi — Am executat o serie a tovarăşului Nicolae cării complete şi supe o problemă economică de ţii ca şi cadrele cu munci
a cocsului — secţia pregă de reparaţii la utilajele Ceauşescu, secretarul rioare a cărbunelui. Aşa stringentă actualitate, ur
tirea materiilor prime — de mare capacitate şi com general al partidului, ei dar, comitetul de partid a mată, bineînţeles, de mă LUCIA LICIU
trebuie să rămînă la fel plexitate din cadrul gos au extras în plus faţă întreprins măsuri care să suri de a căror realizare
de larg deschisă ca şi pe podăriei de materii prime: de sarcinile de plan conducă la creşterea pro- ne ocupăm cu răspundere (Continuare în pag. a 3-a)
timpul verii. Furnalele şi culbutoarele pentru vagoa 37 000 tone de cărbune
aglomeratoarele nu pot şi ne, maşinile de terasament cocsificabil, O contri
nu au voie să-şi reducă ce deservesc depozitele buţie de seamă la ob
din capacitate din cauza „neorganizate“, iar cu for ţinerea prestigiosului Realizărl ale Oameni şi îapte
unor neajunsuri — opriri ţe proprii, maşinile de scos rezultat şi-au adus-o I.G.C.L. Hunedoara
sau staţionări de utilaje. din omogenizare. Toate minerii din sectoarele
Asemenea situaţii au fost funcţionează bine. Cu V, I, II şi III. Ei sînt Sectorul A.C.T. din (îiiitr-o comună
în anii trecuţi, avînd in mult înainte de răcirea hotărîţi ca în zilele ca cadrul I.G.C.L. Hune
fluenţe negative asupra timpului am făcut o serie re au mai rămas pină doara a reuşit, datorită • Acţiuni inedite, inte pentru construirea cămi
ritmicităţii producţiei. de reparaţii şi unele com la finele anului să spo bunei organizări a mun resante. La Consiliul nului cultural din locali
în acest an, după cum pletări, s-a revizuit insta rească zestrea de căr cii să-şi realizeze şi popular comunal stăm tate.
s-au desfăşurat pregătiri laţia de radianţi din tune bune extrasă suplimen să-şi depăşească sarci de vorbă cu Aurel Stă-
le pentru anotimpul rece, lurile de dezgheţ, după ca tar. nile de plan la princi ncscu, secretar adjunct Tot prin muncă patrio
se pare că în ceea ce pri re au urmat probele şi am palii indicatori. Astfel, cu probleme de propa tică, în satul Izvoarele
veşte principalele maşini TIPOGRAFIA DEVA la capitolul apă distri gandă care ne informea s-au reparat 3 km de
din secţie acestea vor DORIN CORPADE Colectivele de tipo buită planul a fost de drumuri, au fost termi
funcţiona normal. Acest grafi din judeţul nos păşit cu 400 000 mc, la ză : Sub semnul adeziu nate lucrările de moder
iniţiativa
optimism a devenit certi- (Continuare în pag. a 3-a) tru se numără printre termoficare cu 20 000 nii depline a la tovarăşului nizare a magazinului ali
de
pace
cele care şi-au îndepli Gcal, la întreţinere i- Nicolae Ceauşescu, a mentar si de reparare a
nit planul pe 1981 îna mobile cu 400 000 lei. României socialiste, sub căminului cultural.
inte de termen. Mobili- iar la biogaz cu 70 000 genericul „Partidul — o La C.A.P. Cinciş se
zîndu-se exemplar în mc. S-au recondiţionat Ceauşescu — Pace“, oa lucrează la introducerea
muncă, realizîndu-şi rit prin surse proprii cinci menii muncii de la sec apei în grajd, betonarca
mic sarcinile în produc aparate de contra cu ţia I.P.E.G., lucrătorii din acestuia şi construcţia
ţie, muncitorii tipografi rent, au fost confecţio comerţ şi cooperatorii unor padocuri pentru vi
au reuşit să-şi îndepli nate pe baza unor con din satul Izvoarele au ţei. Acţiuni de moderni
nească şi să-şi depă cepţii proprii dispoziti audiat conferinţa „Apă zare în cadrul C.A.P. se
şească planul şi anga ve pentru ridicarea ma rarea păcii — datorie mai fac la Teliuc şi Iz
jamentele asumate în în terialelor la terasamen- morală, un angajament voarele.
trecerea socialistă. Ast tele blocurilor, s-au re solemn şi total“. © Depăşiri de plan.
fel, prevederile la pro condiţionat 80 robineţi © La căminul cultural Secţia instalaţii — con
ducţia marfă au fost vane şi fuse robineţi din satul Izvoarele, în strucţii — fond locativ a
depăşite cu 400 000 lei. vane. De asemenea, au cadrul etapei de masă a I.G.C.L. Hunedoara, cu
La indicatorii de efi fost modernizate Insta Festivalului n a ţ i o n a l sediul în Teliuc — după
cienţă economică au laţiile de apă ale fer „Cintarea României“ a cum remarca Tiberiu
fost, de asemenea, înre mei- zootehnice a C.A.P. avut loc- spectacolul Lupu, şeful acesteia —
gistrate rezultate bune, Hăşdat. „Flori pentru România“ şi-a depăşit de la înce
cheltuielile totale Ia La toate aceste succe Şi-au dat concursul so putul anului pînă în pre
1000 lei producţie mar se s-au remarcat prin liştii şi taraful de muzică zent sarcina de plan la
fă fiind mai mici cu tre alţii comuniştii lo- populară din Teliuc. zi cu 30 000 lei, iar Ia
19,9 Iei, cele materiale sif Gherman, Petru Ciu- • în faţa Consiliului oficiul P.T.T.R. s-a înre
cu 21,4 lei, iar benefi maş, Vasile Dumitraş.
C.S. Hunedoara, strungăria de cilindri. Strungarul Dio popular al comunei şi-a gistrat o depăşire a sar
nisio Major, un bun muncitor, care execută strunjirea ci ciile obţinute suplimen Petre Mircea, Tvănici făcut apariţia o reuşită cinilor la principalii in
lindrilor pentru laminorul de sirmă nr. 2. tar ridicîndu-se la Fănei, Mocanu Teodor. gazetă de stradă : „Gos dicatori cu 10 000 lei.
Foto: VIRGIL ONOIU 800 000 lei. podarul“. • Necazul unui veteri
• Cetăţenii comunei nar... — medicul Emil
Teliuc au efectuat numai
Brigada de reporteri în fermeie zootehnice în ultimul trimestru al corespondent
IOAN VLAD
acestui an 1000 zile de
Organizarea muncii în zootehnie se cunoaşte muncă patriotică drept -------------------------------------- ———
contribuţie v o 1 u n t a r ă (Continuare în pag. a 3-a)
după cum începe programul de grajd
re a vacilor. Este un e- ra Dot, iar Mioara Hănci-
în cursul dimineţii de ieri, un colectiv format din xemplu care demonstrea lă, ajutoarea sa a între
membri ai Biroului Comitetului judeţean de partid, ză că la ferma de la Şoi- cut-o. Ieri, trecuse de 8,30
cadre do conducere din agricultura judeţului, zia muş se poate şi trebuie să şi dînsele nu-şi făcuseră
rişti s-au deplasat în ferme zootehnice din judeţ pen se obţină mai mult lapte. apariţia la program. Iri
tru a controla modul în care se desfăşoară progra Economista fermei de mie Remus, de la trans
mul de grajd, cum sînt îngrijite si furajate anima aici. Ardelean Valeria, ca port furaje, vine cînd
lele. Ială, pe scurt, constatările făcute. re în mod obligatoriu tre vrea şi face ce vrea el.
buie să asiste la muls, să Furajele sînt prost gospo
preia laptele de la fieca dărite şi se dau în hrană
C.A.P. ŞOIMUŞ de la 356 1 în 1 decem re îngrijitor şi să-l pre netocate şi neprepara
brie, ia 306—312 în 20 de dea. a lipsit de la pro te, ci numai îmbiba
Activitatea în grajduri cembrie. deşi numărul va gram. De ce ? — o să ne te de ploaie şi ză
se desfăşoară conform pro cilor în lactaţie creşte. spună cei care o nlătesc. padă. Silozul a fost des
gramului. îngrijitorii E- Aici mămîncă 434 de vaci C.A.P. BÎRSĂU chis de-a lungul, nu la un
remia Dany, Maria Maier, şi juninci şi se mulg doar capăt. Şi apa pătrunde în
Aron Irimie şi-toţi ceilalţi 115, adică cam una la trei. Furaje puţine. risipă el în voie şi-l degradează.
sînt la datorie. La anima Alexandru Bardy, de la mare, indisciplină. Conse Şi e mult siloz degradat.
Vinovaţii de proasta gos
le se dă borhot, siloz, paie, brigada Bălata, mulge 11 cinţa: animale prost hră podărire a furajelor. de
nite şi îngrijite, lapte cu
fin, sfeclă şi coceni. Fura vaci şi obţine 70 litri, cu ţîrîita — 60 1 de la 50 degradarea lor trebuie as
jele grosiere se dau însă un procent de grăsime de vaci care se mulg. Lovas pru sancţionaţi. Tocătoa-
în hrană netocate şi ne peste 3,5 la sută. El a rea Gheorghe, care are în ..gri rea şi instalaţia de muls
preparate. Borhotul este lizat în 11 luni 31 000 1 lap jă“ viţelele de reproduc nu funcţionează. Aici este
aşezat în grămezi pe lin te, revenind peste 7,7 1/va- ţie, n-a mai venit de trei o cooperatoare plătită să
gă grajduri, finul şi pa că. Care-i explicaţia ? Una zile pe la program. Tot preia, să predea laptele şi
iele la fel şl de sus plouă singură: conştiinciozitatea de trei zile n-a mai sem să spele bidoanele. La pro- I.P.L. Deva — secţia mo bilă Haţeg, atelierul c
peste ele şi le spală, Pro şi răspunderea în muncă, nat condica de prezenţă plărie. Tlmplarul mecanic Gb eorghe Păuccanu este
ducţia de lapte a scăzut hrănlrea şi buna îngriji nici contabila şefă Marioa- (Confinuare In oo«j » ?-ol mwntat de nădejde-
