Page 91 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 91
507 * SÎMBÂTĂ, 26 DECEMBRIE 1961 Ktg. $
„Poarta"' de intrare a minereurilor
W8.WSS&
\um
să rămină larg deschisă!
•tari
leilor
« „PACE COPIILOR LU Sorin Cercea, Camelia Fu- (Urmare cf!n pag. f) Dacă aceste necazuri sînt — Intervenţiile vor fi cuie de siguranţă. Şi apoi,
* „Bună MII“ a fost genericul spec toş, Eugen Costa, Radu ,.pe afară“, avem altele prompte ca si pînă acum. eînd se încarcă minereul
tacolului pe care pionierii Chirilă, Silviu Ciumaş, An pus lu punct instalaţiile pe la locurile de muncă: Nu se pun probleme. Im în vagoane să se aibă în
-şcoală drei Chlrmigiu, Laura Dor- de semnalizare.
«ale ale şi şoimii patriei din clase G.S.M.C. „Vulcan“ Bucu plus, dacă ne străduim să vedere şi să ni se trimită
nara (III) le I—IV de la Liceul pe deanu, Flavlus Groza, Rodi- — Deoi, o iarnă fără reşti nu ne-a terminat o preîntim.pinăim unele de numai minereu, nu si me
dagogic Deva l-au închinat ca Celea şi-au unit glasuri probleme ! instalaţie de încălzire pen ranjamente, sau avarii, cu tal. Deci vagoanele să fie
săptă-
celei de-a XXXIV-a aniver le cu ale tuturor copiilor — Mersul vremii nu-1 tru grupurile sociale si a- siguranţă ele vor fi mai curăţate. Ne sosesc de fie
sări a Republicii. Un spec ţării in dorinţa lor de a putem opri, cu toate că de telicrele de producţie. Dosi puţine. Fiindcă am adus care dată fel şi fel de o~
tacol de la suflet la suflet creşte şl a se forma în cli venirea acestui anotimp au început lucrările la ca vorba de preîntâmpinare, bieote metalice de diferite
anii im-
al cărui mesaj de pace a matul cald al păcii. Monta nu ne prea bucurăm. Sîn- zane în luna iulie, primul aici mai putem fi ajutaţi dimensiuni şi greutăţi care
lia fost transmis emoţionant jul literar-muzical „Steaguri tem încă descoperiţi cu o cazan este executat în de către atelierele care odată intrate pe fluxul
„Orient- prin sinceritatea şi talen albe In inimile noastre“ serie de piese de schimb proporţie de 80 la sută, al nostru pot provoca unele
lisodul i tul interpreţilor. Repertoriul (clasele III—IV) a încheiat pentru utilaje mai mici — execută reparaţiile vagoa
ilogice treilea — 40 la sută ; iar nelor de marfă, de cei avarii. Trebuie să se ia a-
formaţiei corale a ciclului manifestarea de pace a co importante şi acestea a- la al doilea nu sînt ataca care se preocupă de în ceste măsuri pentru că
primar — in care solista piilor. tunei eînd ne referim la o te lucrările. Deci trebuie cărcarea vagoanelor eu manevrăm, nici mai nvult
Diana Bauman a cucerit pu activitate bine organizată să se intensifice ritmul de minereu în Baza de apro nici mai puţin, decât 6000
blicul — montajul literar- a ŞTAFETA „PORUMBE pe timp de iarnă în depo lucru pentru că în aceas vizionare Galaţi. dc vagoane într-o lună.
muzical al clasei a ll-a A LUL PĂCII“ se desfăşoară, zite. în primul rînd avem tă perioadă, şi nu la vară, Dacă aceste probleme
„lată chipul ţării mele“, astăzi, în cadrul fazei pe un deficit de acumulatori avem nevoie de încălzire. — Care este legătura ? vor fi în totalitate soluţio
brigada artistică (clasa a localităţi. In centrele de co de tip 12 VX180 A, iar în — Vagoanele de marfă nate, putem afirma că
IIl-a A), dansul fulgilor de mună, la oraşe şi in mu al doilea rînd, degeaba a- — Cum «înteţi pregătiţi eu podele dc lemn eînd
8.00 Ra- nea (clasa a IV-a A), dan nicipii unităţile de pionieri vem utilaje pe inventar pentru a interveni la une ies din reparaţie nu au vom avea o iarnă fără...
iiniineţii ; sul tematic ..Florile priete transmit mesaje de pace, dacă nu ne putem folosi le deranjamente pe timp prinse in şuruburi scându probleme, că ne vom pu
ista prc- de iarnă? Sînt totuşi con rile. Prin culbutare aces tea desfăşura activitatea
elod iilor ; niei“ (III — B. II — A), se inminează albumul-ştafe- de ele. Cazul buldozerelor.
Audienta dansul popular (III A) şi tă (in filele căruia se află Două funcţionează, două diţii mai dificile — insta tea se desprind. Tot prin conform programelor de
t de ştiri; cel modem (IV B), fiecare creaţii literare şi de artă stau pe... dreapta. Nu a- laţiile, utilajele de cele culbutare cad penele de p r o d u c ţ i e , răspunzând
iră radio; vem şuruburi pentru şe mai multe ori se găsesc la saboţli de l'rină. Nici prompt cererilor aglome-
jtiri; li,05 moment din spectacol a ex plastică cu tema luptei pen
,35 Avan- primat bucuria copilăriei fe tru pace) şi se stabilesc nile. Circa 3000 de bucăţi. sub cerul liber? ele nu sint fixate prin ratorişlilor şi furnaliştilor.
rV.; 12,00 ricite călăuzite de partid, delegaţiile care vor repre
12,03 Pu
ii comoa- iar prin poeziile „Pace“, zenta localităţile la faza ju
itru; V ,,Zburaţi porumbei“, „Culo deţeană a ştafetei „Porum Programul unităţilor
ativc 1081; rile libertăţii“, ,,Republică, belul păcii“, ce va avea
3 ; 15,00
,00 Kadio- măreaţă vatră", ,,Lecţie de loc in primele zile ale nou comerciale in perioada
concert istorie“, „Drapelul“ elevii lui an.
,30 Tineri
ică popu- 28 decembrie 1981 —
de ştiri;
melodii ;
20.00 La 3 ianuarie 1982
;e“; 20,30 Oameni şi fapte
20,40 Ka-
0 Radio- Pentru asigurarea unei
de dans;
1 muzical dintr-o comună bune aprovizionări a popu
perioada
sărbă
laţiei
in
torilor de iarnă. Direcţia
(Urmate din pag. 1} cătorului auto in cauză.
CSESSS2H o Dăruire muncii. La comercială judeţeană a
Luca de la Dispensarul dispensarul medical u- stabilit, pentru unităţile
veterinar Cinciş era su man de întreprindere s-a sale, un program special
părat. Procentul de na înregistrat în ziua vizitei de funcţionare, după cum
mii (I’a- talitate în zootehnie, la noastre cel de al 8000-lea urmează :
,1 (Ai'ta); nivel de comună, ar pu © In zilele de 28, 29 fji
:edone in tea Ii îmbunătăţit dacă consult medical din acest 30 decembrie, toate maga
; Mondo an, iar la serviciul sto zinele alimentare si ne
stul); îmi s-ar efectua tratamente matologic al 1600-lea.
a); Pira- le de combatere a steri alimentare vor funcţiona
; (Con- Prin grija medicului Sil cu un program prelungit
ROŞANI : lităţii, Nu are însă me via Tot, la secţia auto A cu o oră şi jumătate —
iriilo I-II dicamentele necesare. în a I.M.H. au început
liotuî (7 acest an, baza de apro cursurile de igienă şi îmbunătăţirea calităţii cărbunelui două ore ;
•Iul din o în ziua de 31 decem
i); LU- vizionare cu produse prim ajutor urmate de brie, unităţile comerciale
ază strâ- zooveterinare, filiala 17 300 cursanţi. Anul acesta vor fi deschise pînă la ora
Aproape medicul Tiberiu Trif a (Urmare din pag. î) eeastă apropiere dă cele
dragoste Deva — n-a repartizat 18 ; unităţile de alimenta
VULCAN; dispensarului din Cinciş împlinit 27 de ani de ac mai bune roade. Oamenii De la gară ţie publică unde se orga
teafărul) ; nici o fiolă de Serigon tivitate neîntreruptă în de răspundere de la ate- trebuie să înţeleagă sar nizează revelioane vor
sa mea comuna Teliuc. Lierul de preparare). cinile, rosturile creşterii la primărie
I) ; ANI- sau de Gonacor. — De la noi se obţine calităţii cărbunelui, de ce funcţiona între orele 18 şi
(Muncito- ® Satul Cinciş e aşezat « Prin autodotare. Sub Pentru a ajunge din co 6 dimineaţa ;
Avontuvi tîn a r u l u i cărbune pentru cocs, semi- trebuie să scoatem tot ce © în ziua de 1 ianuarie
I (Re. "-A- pe o culme de deal şi îndrumarea cocs şl cărbune energetic. este cărbune din cărbune mună in gara llia, trebuie
e de lar- drumul pînă aici are li maistru instructor Aurel Aşadar aportul atelierului să străbaţi strada Tudor 1982, magazinele comer
; ORAŞ- nele serpentine. Dar în Braharu, elevii şcolii ge le brut şi să evacuăm la Vladimirescu, pe o porţiu ciale vor fi închise. Uni
nea călfi- ziua prezenţei noastre la nerale din Teliuc au fi de preparare este deosebit haldă numai sterilul, cu tăţile de alimentaţia pu
Cuscrii nalizat şi dat în folosin în activitatea secţiei — cenuşă de 78—80 la sută. ne de mai bine de jumăta blică vor avea program
3ro-BAI ; Cinciş, sub pretext de opinează maistrul Gh. Cos- Şi aş putea spune că spă te de kilometru. Dacă ai
(Casa de „drum impracticabil“, un ţă prin autodotare un tea, secretarul organizaţiei lătorii de la maşinile de vrea să numeri paşii pe normal, cu excepţia celor
: Anehe- reuşit cabinet de desen. care au organizat revelio
:i ; Vină- şofer de la secţia de Astfel, au fost executate de bază nr. 1 — prepara zeţaj de 10—80 mm — lungimea acestei străzi, nul. Acestea se vor deschi
CALAN : transporturi a l.J.T.L. re. Pe fiecare schimb este unde există cea mai mare n-ar fi greu; dar dacă ai
I-II (Ca- Hunedoara pe nume mese rabatabile, scaune, cantitate de steril în căr de numai la ora 18.
SIME- p l a n ş e ce însumează repartizat un membru al vrea să numeri gropile de © în ziua de 2 ianuarie
u haidu- Saicu Petru a refuzat ca 12 000 lei. biroului organizaţiei, ceea bunele bru-t — sînt pre pe ei — zău că ar fi im 1982, vor fi deschise uni
IA : Cap- tegorie, la ora 21,15, să o în aşteptare. Şefa u- ce înseamnă răspundere şi ocupaţi cu toată răspun posibil. Sint poiţiuni intre tăţile care desfac pîine,
r (Lumi-
urce drumul spre sat iă- nităţii nr. 25 a I.C.S.M.I, competenţă. Un alt mod derea de aceste probleme. clădirea dispensarului li lapte, legumo-fructe, tu
sînd oamenii pe jos la Hunedoara ne-a declarat de a ne implica în reali O reală şi competentă man, ocolul silvic şi gară, tungeriile şi sifoneriile,
podul Iuba. Cei care tre că unitatea nu este apro zarea sarcinilor economi implicare a organizaţiei de unde strada e de-a drep între orele 6,30—10,00.
buiau să intre în servi vizionată „cam de mult“ ce este coordonarea acti partid în conducerea acti tul ciuruită. Un „of" mare ® în ziua de 3 ianuarie
ciu la ora 23 au fost ne cu sobe de gătit şi de în vităţii celor patru grupe vităţii economice, care se 1982, unităţile comerciale
ai localnicilor, navetiştilor
voiţi să parcurgă pe jos călzit, cu găleţi, vase e- sindicale şi trei organizaţii soldează cu îndeplinirea şi celor ce vin in comună. vor funcţiona după ora
crii din o mare distanţă datorită mailate şi alte produse ale U.T.C. — modalitate cu rezultate meritorii a Oare pină eînd ? (T. Miron, rul normal al unei zile de
;l : unei comodităţi a condu căutate de cumpărători. prin care ne apropiem sarcinilor şi angajamente corespondent). duminică.
mai mult dc oameni si a- lor asumate.
12, 19, 70.
de peşti“, restaurantul „Per
la“ din Vulcan şi cabana
pietre
dovedit
7. 67, H. deşii a şi de abnegaţia proprii s-au culturii naţionale de şi hotar I ’ „Lunca Florii“. Totodată,
oamenilor
aceste
pe.
uni-
ale
organizat
06. versale“. I revelionul este unităţi de ali şi
de.
celelalte
locuri dintre Dunăre şi Car-
: 1 11» 115 % paţi, idei novatoare care Prof. IOAN BLAJ mentaţie publică din loca
S o In zilele de 28 şi 29 de lităţile Văii Jiului. © S-au
în
folosinţă
î cembrie, in localităţile mu dat cu 30 de blocul nr.
loc 3,
apartamente,
smsssBssi % Călăreţul electric | nicipiului Petroşani are Petrila şl blocurile 37
manifestare din
impresionantă
o
\ CATINCA IMUSCAN : : idei pentru eternitate fenomenul confruntării din- S culturală — Festivalul obi şi 39, tot cu cîte 30 apar
* Sidney Pollack este <tin ceiurilor laice de iarnă, des tamente din cel mai nou
nou prezent cu un film de tre vechea lume a Far ' făşurat sub genericul „Co cartier al Vulcanului, a O
Prin cartea sa „Idei pen- piu, Gabriel Racz, Alexan excepţie. Ca şi memorabila Wcst-ului şi lumea nouă, * linda ţării pentru mineri) nouă prietenă a gospodine
t pentru , iru eternitate“, Catinca dru Rădulescu, Ioan I. Russu peliculă „Şi caii se imptişcă, contaminată de îngroparea Văii Jiului“. La cea de a lor din oraşul Vulcan. Aşa
: Vreme Muscan pune la îndemina slut bine cunoscute în lite nu-i aşa „Călăreţul eîec- principiilor etice. Nu intim- ' doua ediţie vor fi prezenţi poate fi numită unitatea nr.
şi în ră ( cititorului avid de noutate ratura do specialitate, iar trie“ se impune atenţiei plător June Fonda interpre- J colindători şi formaţii din 20 „Gospodina“, deschisă re
ul va £i „ o scamă de fapte certe, în- prin cartea Catincăi Muscan prinlr-o poezie stranie. Pol tează o ziaristă implicată în mai multe judeţe ale ţării, cent in cartierul Corocşli.
precipi- miimmeheate sub ideea ge ele pătrund şi bl rîndurilc lack a găsit în povestirea destinul lui Sonny Steele, * în cadrul manifestărilor or încă din prunele zile, da
orină de i neroasa a servirii cu abne- largi ale Iubitorilor de lite lui Shelley Burlon o exce o ziaristă care işi exercită ) ganizate cu prilejul Festiva torită gamei variate şi bo
r trans- « gupe a crezului ştiinţific pus ratură beletristică. lentă „materie primă» pen profesiunea in condiţiile de j lului obiceiurilor laice de gate de preparate, unitatea
şi nin- în slujba cunoaşterii. A- tru a vorbi despre coşmaru după afacerea Water-gate. * iarnă, la Petroşani a avut şi-a atras o clientelă nume
ufla îne I ceasta este ideea care in Cartea „Idei pentru eterni rile care bîntuic conştiinţa Punerea in paralel a celor „ loe sesiunea dc comunicări roasă. © La I.U.M. Petro
cări de » totalitate dă unitate cărţii tate“ csle rodul unei munci Americii contemporane. Sub două personaje simplifică I ştiinţifice eu tema: „Păstra şani a fost constituit cena
t vest. tenace şi îndelungate, con pretextul unui subiect eco întîlnirea în planul esenţial * rea şi valorificarea tradiţii clul literar „Luceafărul“, ca
discuţii
in
şi
îime vor pentru că faptele silit luate cretizată prin marile persona logic, Sidney Pollack exa dintre doi oameni conştienţi , lor folclorice şi obiceiurilor urmare a creşterii număru
cu
terviuri
minus 4 ( din diverse domenii de acti- minează simptomologia pro de pericolul iminent pe ca laice din Valea Jiului“, or lui de creatori. Prima întîl-
le rnnxi- * vitale, preponderente fiind lităţi, apoi prinlr-o minu cesului do trezire a mora re îl reprezintă pentru per- . ganizate sub egida Consi nire va avea Ioc luni, in
de. Con- I cele de natură medicală. ţioasă elaborare a textului lităţii unei ţări, care în sonalitatea umană abandona- , liului municipal de educaţie sala de şedinţe a întreprin
ursul di- , La prima citire a cărţii definitiv, căci nu este uşor goana după profit şi-a re rea cavalerismului. politică şi cultură socialistă. derii. ® în fiecare după-
înlă. este greu să-ţi dai seama să găseşti cele mai potrivite negat idealurile, pierzînd Naraţiunea pe care ne-o , © Mii de mineri şi alţi oa amiază, la Casa de cultură
t pentru I unde este pragul dintre li- cuvinte cu care să caracte astfel legătura cu rădăcini propune Sidney Pollack este > meni ai muncii, tineri şi din Petroşani, în cadrul so
ie 1981 : ,, teratură şi informarea ştiin- rizezi idei, atitudini şl fapte le, cu trecutul. impresionantă. Antiteza din- | virstnici din Valea Jiului vor rilor distractive pentru ti
ua să se ţifică, pentru că acestea se alo marilor oameni ajunşi Revolta solitară a Iui tre bine. şi rău, lirismul po- , petrece revelionul 1982 în u- neret. se organizează seri do
t fi mai 5 îmbină eu măiestrie, reliefînd Sonny Steele, campionul de vestirii izvorăsc de la sine. > nităţile de alimentaţie publi dans sub genericul „Disco
ocal va pe trepte superioare ale cu Totul in acest film stă sub I
» cu putere personalităţi ale noaşterii. Catinca Muscan a rodeo ai Statelor Unite arc că şi cantine. Pentru mineri, teca vacanţei". © Tinăra c-
| ştiinţei româneşti a căror trecut cu curaj şi răspunde o învestitură simbolică. Re semnul firescului. Evoluţia ' I.A.C.C.V.J. organizează pe cliipă „Hidromin“ Petroşani
ea se va 5 faimă a trecut graniţele ţă- întoarcerea Ia natură din lu lui Robert Redford este o 1 trecerea de la cumpăna din va participa, in perioada 9—12
ul va fi * rii şi s-au impus definitiv re peste o barieră grea şi mea insalubră a show-busi- revelaţie. Un mare actor îşi < tre ani in 12 cantine ale u- ianuarie 1982, la concursul
ninsori ne-a dat o carte care con măsoară forţele cu un rol * nilăţilor miniere, la care vor
va pre- în patrimoniul universal. stituie un sincer omagiu a- nessului, în compania unui pe măsura talentului, intr-un j participa pesle î 300 de oa de calificare pentru campio
de 70— Nume ca : Mihai Băccscu, dus celor care, aşa după cal pur-slnge, este o reedi film impresionant. meni ai muncii. Pentru ti natul republican de ce tenis pe
va
se
seniori,
echipe
la
rd. (Me- Constantin Arseni, Octavian tare insolită a conceptului * neret, revelionul este orga
•iu; Ale- { Fodor, Octav Onicescu, Dio- cum afirmă autoarea, „au lui Rousseau. Semnificaţiile AL. COVACI I nizat la Casa de cultură din desfăşura la Tg. Mureş.
o). * nisie Pippidi, ştefan Proco- înscris in eternitate, cu mo- gestului trimit indubitabil la CONSTANTIN IOVĂNESCU
Petroşani şi motelul „Valea
t M XXAOT r J