Page 93 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 93
SAi& oc tÇCTif
In lumina preocupărilor pentru înfăptuirea noii revoluţii agrare
Acţiuni susţinute pentru a spori producţie
ia hectar şi livrările ia fondul de stat
Recolte superioare de pe toate suprafeţele cultiva e
Ţăranii cooperatori şi Folosind judicios baza cest sens putem aminti că
mecanizatorii din Cristur tchnico-materiaiă a coope semănăturile de toamnă
clau o apreciere deosebită rativei noastre agricole, în pe cele 200 hectare ocupa
noilor măsuri stabilite de acest an am obţinut recol te cu grîu şi orz au o bu
Comitetul Politic Executiv te de peste 3000 kg ce nă vegetaţie, fiind fertili
al C.C. al P.C.R. pentru reale la hectar, ceea ce zată întreaga suprafaţă.
stimularea producătorilor ne-a dat posibilitatea să Acum urmărim starea cul
agricoli care livrează ce onorăm în bune condiţii turilor, intervenind opera
reale, plante tehnice, car sarcinile de livrare la fon tiv unde este cazul pentru
Anul XXXIII, nr. 7508 DUMINICA, 27 DECEMBRIE 1981 4 pagini — 30 bani tofi, legume şi alte produ dul de stat a produselor înlăturarea băltirilor.
se la fondul de stat. Acor contractate. Experienţa O atinţie deosebită acor
darea de prime peste pre proprie ne-a demonstrat dăm si culturilor care vor
ţurile de bază, în raport că este pe deplin posibil fi însămînţate în primăva
1 de cantitatea de produse să obţinem şi să predăm, ra viitoare. Pe lingă efec
) Din cronica întrecerii socialiste ş vegetale care este livrată în medie, cîte 2—2,5 tone tuarea ogoarelor de toam
nă, pentru cultura porum
\ la fondul de stat, de fura sau chiar mai mult do pe bului s-au făcut fertilizări
je
fiecare
reprezintă
hectar
cu
cultivat
sămînţă
sau
OŢEL PESTE
chimice
Gu olanul anual PREVEDERI un mijloc important de porumb, grîu sau orz. în cu îngrăşăminte cîmp 500
a
cointeresare
pe 40 de hectare şi avem
acest an, spre exemplu, de
unităţilor
transportate
în
a
pentru
fost ocupat cu orz am li
pune
ducătorilor
Solicitările beneficiari agricole şi a tuturor pro pe fiecare hectar care a tone . gunoi de grajd, care
lor metalului hunedorean deplin în valoare potenţia vrat la fondul do stat va fi aplicat la cultura
I.C.R.M. DEVA lul agricol, de a dezvolta peste 2 200 kg boabe. Can cartofilor şi sfeclei. Acţiu
sînt în creştere. Siderur-
intensiv producţia agrico tităţi sporite de produse nea de fertilizare cu în
Colectivul de oameni ne lei. La baza rezul giştii din C.S.H. sînt mo lă, asigurînd jşe această au fost predate şi la cele grăşăminte organice va
ai muncii «le la întreprin tatelor amintite stă, în bilizaţi pentru a răspun calc realizarea sarcinilor lalte culturi. continua pa întreaga pe
derea comerţului cu ri principal, buna organiza de cu promptitudine ne ce decurg din înfăptuirea Important de relevat rioadă de iarnă, cunoscînd
dicata metalo-chimice a re a activităţii, operativi voilor economiei naţio noii revoluţii agrare. Fi este faptul că, inţelegind că de pe fiecare hectar
judeţului Hunedoara se tatea în preluarea şi li nale. In aceste zile de reşte, noile măsuri au în semnificaţia noilor măsuri fertilizat cu gunoi de grajd
înscrie în rîndul colecti vrarea mărfurilor, care sfîrşit de an ei livrează vedere o corelare mal ju de stimulare, cooperatorii se obţin sporuri însemna-
velor fruntaşe, care şi-au au dus la creşterea pro importante cantităţi de dicioasă între costuri, pre şi mecanizatorii se pre
realizai mai devreme ductivităţii muncii cu 5 metal: 3 000 tone lami ţurile de producţie şi pre ocupă cu răspundere do LUCIAN ALBU
inginer şef
sarcinile de plan pe a- la sută faţă do anul pre ţul cu amănuntul, precum pregătirea unor condiţii
nul 1081. Prin îndeplini cedent. Printre cei care nate din oţel aliat pen şi cu creşterea retribuţiei care să ne garanteze obţi al C.A.P. Cristur
rea cu 0 zile mai devre şi-au adus o contribuţie tru constructorii de ma si a veniturilor realizate de nerea de rezultate supe (Continuare in oaq o 2-o!
me a planului de livrări, deosebită la obţinerea şini ai Braşovului, 500 populaţie. rioare în anul 19B2. în a
lucrătorii de la I.C.R.M. frumoaselor realizări se tone oţel pentru rulmenţi
Deva au posibilitatea să numără oamenii muncii şi 700 tone oţel carbon
desfacă suplimentar pen de la depozitele de măr destinai producerii orga
tru populaţie, pînă la furi chimice, jucării, e- nelor de ansamblare. Pe
sfîrşitul anului, mărfuri lectrotehnice - electronice, lîngă preocupările în ve
in valoare de 18 milioa auto-moto şi papetărie.
\ derea realizării planului
\ COOPERATIVA DE CONSUM ORĂŞTIE fizic şi sortimental, în
\ După cum ne anunţă consum din Orăştie a des combinat se dă o adevă
bătălie
rată
pro
pentru
\ tovarăşul Ioan Boleta, făcut produse alimentare movarea noului. Astfel,
preşedintele Cooperativei şi mărfuri industriale în siderurgiştii, la bilanţul
de consum Orăştie, în valoare de peste 312 mi anului, mai pot adăuga
ziua do 26 decembrie lioane lei. Pînă la sfîr- 5 noi tehnologii de lucru,
a.c. unitatea şi-a înde şituI anului se va reali 11 noi mărci de oţel a-
plinit prevederile do za o depăşire a planu similnte cît şi cele opt
plan pe anul 198!. Acor- lui de desfacere cu peste tipodimensiuni «le lami
dindu-se o deosebită a- 5 milioane lei.
nate. Toate acestea pen
tenţie bunei aprovizio Printre unităţile cu
nări a unităţilor comer cele mai bune rezultate tru a veni în întîmpina-
ciale, lărgindu-se gama în acest an se numără rea cerinţelor ramurilor
produselor puse la dispo magazinul „Palia“, cofe de vîrf din economie —
ziţia populaţiei şi pro tăriile „Palia“ şi „Cen tehnică nucleară, aero
movării formelor moder tral“, unităţile de ali nautică — şi pentru pro
ne «le deservire a popu mentaţie publică „Dacia“ ducţia de rulmenţi grei, C.S. Hunedoara — strungăria de cilindri. Comuniştii Petru Bularga şi Ion Mada,
laţiei, Cooperativa «le şi „Mioriţa“. cord mclulic ele. scuiicri, executa operaţiunea de lipire a plăcuţelor de car buri metalice pe suporţil cuţi
LJ J telor de strung. Foto: VIRGXL ONOIU
0 AVUŢIE EE TREBUIE REINTRODUSA' A
Topliţa îi primeşte cu braţele deschise pe
cei ce vor să se stabilească aici
Eforturi susţinute pentru realizarea
Din cauza vremii nefavo ne spunea Ana Vlăiconi, se ma de profesor, la o şcoa cadrul Festivalului naţional
planului şi diversificarea producţiei rabile —■ ningea cu fulgi cretarul comitetului comunal lă din Hunedoara, dar a „Cintarea României“. ,,So
mari ce au aşternut pe şo de partid, primarul localită simţit că — fiu de ţăran fi ţul meu se simte foarte bine
sea un strat pufos — auto in Topliţa — ne spunea O-
Pînă în urmă cu cîţiva rea mai bună a activităţii. ţii — lucrează mulţi specia ind — locul lui este în me
ani, principala grijă a lu Accentul l-am pus pe fo buzul de Hunedoara intirzia. lişti — cadre medicale, în diul rural. Aşa a ajuns la livia Enache — şl l-am auzit
Călătorii aflaţi în staţia din
crătorilor de la Atelierele losirea cu randament ma comuna Topliţa îşi cam pier văţători, profesori etc. — şcoala din Topliţa unde a adeseori zicînd că aici are
condiţii foarte bune de îm
din Vaţa de Jos ale I.M. xim a utilajelor din dota duseră răbdarea. Două fe plinire, din toate punctele
Barza era să extragă cele re, prin prelungirea dura mei stăteau mai la o parte de vedere".
două resurse naturale afla tei de funcţionare a aces bosumflate, probabil le în Oameni şi destine pe care legea In rlndul celor legaţi prin
te în zonă — calcita şl tora si eliminarea stagnă gheţaseră picioarele şi ba şi chemarea profesiei îi determină mii de fire şi in mod defi
bentonita — pe care, după rilor în producţie, datora teau un tact mărunt in stra nitiv de Topliţa se numără
o prelucrare sumară, le te executării unor repara tul moale de nea. Se uitau să trăiască acolo unde muncesc şi învăţătoarea Rodica Boc-
livrau beneficiarilor din ţii de calitate. Organizarea mereu la ceasul de pe mi şiţan, profesorii Adam Cra-
judeţ. Iată însă că impe activităţii în flux continuu, nă şi cind una, cind alta. şoveanu şi Alexandru Du
rativul valorificării supe respectarea tehnologiei de zicea, cu privirea aţintită în ce s-au legat cu trup şi suflet muncit şi munceşte cu pa duia, Victoria Popa din sa
rioare, cu maximă eficien exploatare a zăcămîntului partea din care urma să de localitatea unde îşi des siune pentru formarea şi e- tul Hăşdău, Elena Cătescu
ţă a materiilor prime şi de calcită, întărirea disci vină autobuzul: ,,Nu mal făşoară activitate a. Adică ducarea tinerelor generaţii. din Dăbica şi mulţi alţii. In
materialelor, a tuturor re plinei în muncă (în acest vine odată, că nu mai pot muncesc şi trăiesc in co Azi este directorul şcolii acelaşi timp. in Topliţa mun
surselor utile — evidenţiat an, de exemplu, n-am în de frig Erau navetiste mună, avind aici case, gos generale şi, totodată, unul cesc şi oameni care nu-şi
cu claritate în documente registrat în colectiv nici o din Hunedoara ce munceau, podării bine puse la punct. dintre animatorii activităţii au domiciliul aici şi care.
le partidului şi statului absenţă nemotivată) au una la dispensarul comunal, Unul dintre oamenii de culturale, meritul său nefiind deci, fac in fiecare zi na-
nostru — a fost bine în dus la obţinerea unor re cealaltă la şcoala din To- care ne vorbea interlocutoa deloc de neglijat in obţine TRAIAN BONDOR
ţeles si de acest harnic zultat«' frumoase în pro pliţa. rea noastră este Gheorghe rea de către artiştii amatori
colectiv. ducţie, colectivul nostru Enache. A fost repartizat, ai comunei a unor premii in
— în ultimul an subli reuşind să-şi depăşească — In comuna Topliţa — imediat ce şi-a luat diplo concursurile organizate în (Continuare în pag. o 2-a)
niază loan Incău, şeful a- sarcinile la toţi indicato
telierului — preocupările rii. Astfel, în perioada
" ^ " ” *>
noastre s-au concentrat în trecută din acest an, pro nur r mw y mrnmm * jtmtw y «mir r ww r Tn1l,r 0 1 n r
două direcţii principale: ducţia marfă şi cea globa pondent). ta UNITATE NOUA In acest fel nu s-au chel- j)
exploatarea intensivă, dar lă a fost realizată în pro ÎN PAGINA A III-A DE î n c ă l ţ ă m i n t e . tuit fonduri deeît pentru *
Deva
deschis
în acelaşi timp raţională, cent de 129,9 la sută. S-au I.C.S.M.I. Andrei a Mureşanu pe procurarea materialelor, con- ’
strada
un
obiectivelor
a zăcămintelor de calcita obţinut economii de 112,8 nou magazin de încălţăminte strucţia realizîndu-se cu aminti- 8
te
forţe
şi bentonllă, pentru a pu lei la 1000 lei producţie RITMURI pentru bărbaţi. S-a descon proprii. H ÎNTÎLNIRE PE
astfel
q
SIMPOZION.
tea livra ritmic economiei marfă. în ce priveşte pro * «lenţa — năzuinţă de veacuri „indcpcn- gestionat „Romarta“ spaţiul ma ACEEAŞI SCENA. Ieri după- §
'
din
ve
gazinului
naţionale o cantitate cît ducţia fizică, prevederile HUNEDORENE I a poporului roman“ a fost cinătate, care a rămas pro amiază, în cadrul „Dialogu- »
mal însemnată de asemenea au fost depăşite cu 1000 J tema simpozionului organi- filat numai pe încălţăminte lui haţegan“, şi-au dat intil- |
pe scena Casei «le cui- Ij
nire
PRIN
„Lu
materii prime şi diversifi tone la bentonită activată i zat mina“ la din cinematograful cadrul pentru femei. q Perso tură din Haţeg, formaţiile '
in
PROPRII.
FORŢE
ilia,
carea producţiei, prin pre şi cu aproape 900 tone la Q „ manifestărilor „Festivalului nalul muncitor şl tehnico- artistice ale întreprinderii de |
lucrarea acestor resurse în calcită măcinată. , filmului la sate“. La reuşita inglnerese al Ocolului silvic berc şi Secţiei de mobilă, *
cadrul unităţii noastre şi — îneepînd cu acest an | simpozionului au colaborat Ilia, unindu-şl eforturile, a
prin
Verghelia
obţinerea unor produse — Intervine Pera Bulz, MOZAIC s I profesorii Idriceanu şi Partenio, reuşit sa construiască sediu
noul
Rodica
patriotică
Lucian
muncă
noi, cu valoare mal mare. secretarul organizaţiei de ] Lcuccan. Filme documenta- al ocolului, o sală de şedin
Ştiind deci ce avem de MIRCEA LEPĂDATU DUMINICAL „ re au întregit simpozionul. ţe, trei apartamente şi di
făcut, ne-am îndreptat e- | (Aurellan MihiUlescu, cores- ferite anexe gospodăreşti.
forturile pentru organ iza - (Continuare fn pag s 2-a5
