Page 95 - Drumul_socialismului_1981_12

DUMINICA, 27 DECEMBRIE 1981 I\ig. 3

M-ai întrebai
U é dăreaseă, în opt pagini. Avea căutare da­
Ce e războiul Un nou tezaur monetar dacic torită rubricilor ce stirneau interesul ci­
m-ai întrebat titoarelor.
şi nu ţi-am răspuns o „Lancea" (1935, 1938, 1939), organ
era inutil să-ţi spun că politic social şi de informaţii, apărut la
»ME»®KEW nu am destule cuvinte Deva şi reluat la Brad vinde a devenit
„foaia moţilor de pe Criş şi din Munţii
să pot descrie această Apuseni“. S-a vrut „un opaiţ într-o pus­
iroare. tietate de întuneric“ şi a reuşit, prin arti­
cole, să lupte pentru demnitate, împotri­
î obiceiurilor laice de Iarnă Dar ce e pacea va speculei, pledînd pentru urbanizarea
m-ai întrebat unor localităţi. A fost tăios, deschis, în
drepturilor
lupta
cucerirea
pentru
mo­
(ediţia a Xfl-a) chiar în clipa in care ţilor.
•in porumbel sclipitor LUCIA LICIU
Fd.sti- Colinzile din vatra hu- mon um un tal ităţi i depă­ de alb
laice nedoreană se pot grupa şeşte cadrul obişnuit în se oprise din zbor Piramida lui Keops... imbătrîneşte
scenă în citeva cicluri, dintre care e văzut omul : „Da pe ţeava unui tun
,at de caro cele mai răspîndi- să-mi vie cum să-mi părăsit Piramida lui Keops — una din cele 7 ini­
Iernii — „îmbătrîneşte“ iremediabil,
rlutori, te vorbesc despre înde­ vie,/Să nu facă să nu vie,/ mii 11 * arheologii egipteni. Construită cu patru
afirma
lte o- letnicirile oamenilor sau Da să-mi vie sus pe astupind-o. milenii şi jumătate în urmă, piramida a fost
săr- despre frumuseţea fizică cer,/Cu mina ţinind supusă, în ultimii ani, unei adevărate ofensive
provocate
oriile
(.,Cer- şi morală a flăcăului şi de lună,/Cu alta-m- RAHELA BARCAN a poluării împrejurimi. de In întreprind ani au indus­
fost
ultimii
triale
din
ucură- fetei de la ţară. Printre pletind cunună,/ Da-n adoptate, de aceea măsuri de salvare a pira­
iluturi colinzile din repertoriul cunună ce-mpletea ?/ Tot midei. Programul de restaurare a ei prevede
l mul­ cetelor de colindători se cu stele, mărunţele/Şi cu înlocuirea citorva sute de blocuri din piatră
total
ul ă tor i includ citeva variante lo­ dalbe lucefere/Şi cu luna din cele 2,3 milioane cite cuprinde fi în tăiate
Blocurile
din
construcţia.
vor
piatră
1
•e ofe- cal' ale neasemuitei ca lumina/şi soarele cu dintr-o carieră aflată la o distanţă de 45 km
ir tra­ „Mioriţe“ (Ohaba-Ponor, rază le. sud de Giseh. Ele vor fi de patru ori mai
„uşoare“
decît
că ele Uensuş, Riu de Mori, Faza judeţeană a festi­ Pasta literară rind fiecare 2,5 tone. cele originale — acestea cîntă-
,r
te .' Brad ş.a.) : „Pe-un crăcuţ valului reuneşte, astăzi,
citate.«, de munte/Merg oile-n la Hunedoara douăspre­
îumen- frunte, Cu trei ciobănei-/ zece formaţii de colindă­ Xoan Zahan — Hune­ Au reapărut licheni pe arborii
olinzile Fraţii-s ei tustrei/Fratele tor!, care vor închina co­ doara. Nu împărtăşim
1 crea- cel mare./El s-a hotărît/ linda lor siderurgiştilor pesimismul dumneavoas­ din Londra
nre, un Ca el să-I omoare/La şi constructorilor de pe tră exprimat in versuri.
britanici
Biologii
e a dat apus de soare/Pe frate această vatră de foc ne­ Cu un plus de clarifi­ reapariţia lichenilor au constatat cu satisfacţie
pe
clin
arborii
Londra.
iţea sa- mai mic,/Că e mai voi­ stins. La Deva, tot astăzi, care în ceea ce priveşte După cum se ştie, lichenii sînt foarte sensibili
e exis- nic. /Ş-are oi mai multe/ fiii colindătorilor ce vor sensul cuvintelor înglo­ faţă de poluare şi vulnerabili Sn special la
din
bioxidul
sulf.
10 enti- Multe şi cornute“. Cete­ etala Ia Hunedoara neste­ bate în metafore, aţi La sfirşitul lunii noiembrie 1981 cu prile­ ridicat de de poluare Astfel, atmosferei, cauza gradului
In
a
perioada
lor de colindători le slnt matele folclorului nostru putea ajunge la poezie.
legănat solicitate de către gazde vor confirma certitudinea Nu însă în nota celor jul efectuării unor lucrări de fundaţie in ca­ 1880—1970 pe o rază de ÎS km de centrul Lon­
11 eopi- şi alte colinzi (A griului, comunicării spirituale in­ trei producţii pe care drul gospodăriei cetăţeanului Ciolea Ghera- drei au dispărut 129 de specii de licheni. poluării atmosferei,
a
Măsurile
combatere
de
bucurii A fetei, A gazdei). Fru­ tre generaţii. Luni şi ni le-aţi trimis. Acestea sim din satul Alun, comuna Boşorod, copiii întreprinse in ultimii 20 de ani au dat re­
univers acestuia Ion şi Adrian au descoperit in ma­ zultate, concentraţia de bioxid de sulf redu-
museţea versului în co­ marţi, ..Colinda ţării" va nu sînt publicabile. clndu-se cu 200 mg pe metru cub. între efec­
:U-1 ve- linda junelui în care in­ poposi în Valea Jiului. Ion Tăgârţă — Sime- lul şanţului, la 0,40 m adincime, un tezaur tele pozitive ale acestei evoluţii s-a numărat
păşit in tervine elementul cosmic, ria. Vreţi să spuneţi monetar de argint dacic. Cu sprijinul inimosu­ şi reapariţia lichenilor pe arborii din parcurile
ca element de sprijin n! MINEL EODEA ceva generos în „Lumi­ lui primar al comunei Boşorod, leronim Gre- Londrei.
na istoriei“ dar lăsaţi cu, tezaurul a intrat in patrimoniul Muzeului
loc prea multor confu­ judeţean Deva, imbogăţindu-i valoroasa co­
zii. Ziceţi dumneavoas­ lecţie numismatică. Cele 277 de monede ale Creşte numărul căutătorilor
tră : „Din arborele fă­ tezaurului se păstrau intr-o pungă de piele
ră anotimpuri/Al istoriei care, datorită umidităţii, s-a deteriorat. Piese­ de petrol
acestui neam de soi“. le componente ale tezaurului sint denari re­ Odată cu creşterea preţului petrolului, căută­
Arborele istoriei noas­ publicani romani care se datează in secolele torii de petrol şi gaze naturale din Statele
numeroşi
mult
mai
tre, chiar dacă-1 folo­ II—I i.e.n. în ce priveşte valoarea ponderală Unite au de devenit Astfel, anul trecut, au decît
căutătorii
aur.
fost
siţi metaforic, a cunos­ a monedelor din tezaurul de la Piatra Roşie, forate 4 34G sonde în 33 de state ale federa­
cut multe ierni geroase ea se menţine, cu mici diferenţe, in jurul ţiei. Acest număr este de patru ori mai marc
înainte de a ajunge la greutăţii normede de 3,9 gr a denari Iar re­ decît cu 10 ani în urmă, scrie revista america­
nă „US News and World Report“.
primăvara de azi. Mai publicani romani.
încercaţi, mai exersaţi. Organizarea superioară a geto-dacilor, ca­
Poezia se naşte greu. re în sec. I i.e.n. se constituie intr-un puternic D A R U R I
stat centralizat condus de către Burebista, avea
nevoie de o monedă unitară valabilă pentru ORIZONTAL : 1) Luna cadourilor ; 2) Se în­
cheie cu „Luna cadourilor“ (pl.) — Dar a... dat
întreaga Dacie. Cum in acest timp influenţa inapoi ! — Primele daruri ! ; 3) „Dar... nuntă“,
romană era din ce in ce mai mare, iar dena- piesă corală de Radu Paladi — Autorul melo­
Laureată a celei de-a rul, moneda Republicii romane, pătrunsese diei de muzică uşoară „Darul copiilor“ (Mar­
in-a ediţii a Festivalului cel) ; 4) In cască ! — înscrise la teză ! — De­
naţional „Cîntarea Româ­ masiv în Dacia, acesta s-a generalizat, răs- cembrie... cu daruri; 5) Primit in dar... la sti-
niei“, formaţia de la Fe- punzind nevoii de monedă unică a statului nă — Prenumele compozitoarei căreia ii apar­
regi (Cerbăl) este astăzi centralizat dac. în acelaşi timp cu circulaţia ţine corul „Darurile noastre“ (Odăgcscu) ; 6)
invitata de onoare la a monedelor de provenienţă romană, statul A asculta — întrecere !; 7) Dar omagial ; 8)
—
ce
primesc
XllI-a ediţie a Festivalu­ centralizat dac înlocuieşte emisiunile vechi Atributul ; celor Cadou fac... şi soacră — daruri apar­
9)
Ii
Operă
pentru...
lui datinilor şi obiceiurilor locale cu altele noi, după modelul monedei ţine poemul simfonic „Nuntă cu dar“ (Mihail);
laice de iarnă de la Si- romane. Cele aproximativ 30 000 de monede 10) Zile din negura vremii — Un dar, dar ex­
ghetu Mnrmaţiei. de bronz şi argint .cunoscute de pe teritoriul cepţional ; 11) Primeşte daruri de la el — Nu­
me
sub
circulat,
slavă,
în
a
redactare
care
Daciei relevă o înfloritoare cultură materială cartea populară „Floarea darurilor“.
şl un intens schimb comercial. VERTICAL : 1) Dă de două ori ! — Cadouri
Marele
de
;
nostru
Importanţa acestei descoperiri monetare legate care noul an lăsat 2) lucrarea „Darul compozi­
tor,
trandafi­
ne-a
Premiere la Teatrul sie stat creşte prin faptul că ea, credem că nu în- rului“ ____ A face cadou ; 3) Primele şi ultime­ sau se
timplător, a apărut la aproximativ 400 m est
!
ce
se
primeşte
Ceea
:ă —gînd viu al păcii de cetatea de la Piatra Roşie, fortificaţie ce oferă in dar (pi-); 4) Munte Sn Sardinia ; _ 5)
—
le
cadouri
apăra drumul de acces din Valea Şiretului, pe „Darul cel...“, volum de versuri de M. Beniuc
intui ţării să se-aştearnă apa Luncanilor, spre metropola statului dac — In A face muncă de teren — Mircea Luccscu;
sînt
darurile
pe
lor
strinse
le
6)
care
jurul
; de ploi roditoare in vară lalea Jiului — Sarmizegetusa Regia. Existenţa in cadrul împarte Moş Gcrilă — Oraş in Iran ; 7) Miez
! ninsori, nil veşnică iarnă tezaurului a aproximativ 200 de tipuri diferite de fragă ! — Dăruiţi de natură., laponilor —
viaţa n-ar mai şti să răsară. de monede ne îndreptăţeşte să considerăm Midiei ; 8) Figuri venerabile — Prinz ; 9) Un
pentru
în actuala stagiune, tea­ că cu succes pe intreg că tezaurizarea acestuia a avut loc pe par­ dar cu suprem pentru menţinerea cei şi harnici —
adevărat
frumos
apărarea
For
nele Itepublicii-visele noastre trul petroşănean a scos la parcursul stagiunii. cursul unei lungi perioade de timp. Ascun­ păcii (abr.) ; 10) Un firicel de floare albastra
irind contur sub soare... lumina rampei trei pre­ „Al treilea nu se poate“, derea acestei comori de către posesorul ei, in dar ! ! — „Darniţa“; 11) Dar... mai popular
;a rătăcind printre astre miere. După debutul de comedia dramaturgului ar putea fi legată de perioada de frămintări — A primi daruri.
DICŢIONAR ; DNI, SIFCA, ATIilB.
i cu moartea în pîntec ne doare. succes cu „Paracliserul“ bulgar Ivan Martinov, Ar­ ce a urmat încetării din viaţă a regelui Bure- OLIVIU ROŞCA
de Marin Sorescu, în regia tist al Poporului, se pare
rului, prevestind de furtună lui Radu Dinulescu, colec­ că este piesa pe care spec­ bista. împrejurarea că monedele au fost date cercul rebusist
ria cu însîngerate coperţi. tivul dramatic a pus în tatorii Văii Jiului şi-au la iveală in apropierea unei cetăţi dacice „Dacia" Hunedoara
ele vieţii nu-i sortit să apună scenă două noi piese, la dorit-o demult. Filonul sa­ constituie un indiciu în plus că ele formau
trasăm harta păcii-ntre părţi. fel de izbutite : „Arca bu­ tiric ce o străbate — şi proprietatea unei persoane legată de această
nei speranţe“ de Ion D. prin care autorul luptă fortificaţie sau de aşezarea existentă în
ANDREI CAUCAR Sît-bu, şi „Al treilea nu se necruţător împotriva mal­ jurul ei.
poate“, de Ivan Martinov. formaţiilor de caracter, a- iOAN ANDRITOIU
Originar din Petrila, vînd mereu trează con­ iOAN GROZA
I.D. Sîrbu înscrie „Arca ştiinţa de apărător al in­
bunei speranţe“ intr-un dividualităţii personalităţii
ia lupta pentru pace orizont grav de cultură, umane — găseşte un larg Oin istoria presei
dîndu-i, totodată, accente ecou. La acesta reuşesc şi hinedorene (XIV)
etutindeni voi doritori de pace, pamfletare. Pentru' ei, lu­ distribuţia — Mircea Pâni-
* dulce a tunului ce tace mea este un proces dra­ şoară, Rosmarin Delica, Din cele peste 30 de publicaţii apărute
.ti dreptate şi adevăr sublim matic cumpănit între în­ Violeta Ţurcanu. Paula în deceniul patru multe se detaşează prin
aţi ai păcii, cu toţi să ne unim. ceputuri şi contemporanei­ Râpcanu, Zizi Ilieş, Nico- idealurile nobile pentru care au militat.
o „Zarandul“ (1933—1941), ziar inde­
nităţii exemplul nostru viu tate. în regia şi scenogra­ lae Gherghe, Corvin Alexe. pendent, cultural, economic şl de infor­
ă crească oricare-al lumii fiu fia lui Bogdan Ulmu. cu Valeria Sitaru, Anca Le- maţii din Valea Crişului Alb (Brad) care
dispară din casa planetară o distribuţie aleasă — Flo­ dunca — (revenită la tea­ şi-a propus să stea cu faţa spre sate. să
■»tciune ce-am moştenit din fiară. sprijine pe cei umiliţi şi mici. uitaţi de
rin Plaur, Ştefania Donca, trul petroşănean pentru
puternicii zilei. A mibtat pentru întro­
Mihai Clita, Felix Anton această piesă de la Naţio­
ă în strînsă armonie narea cinstei, legalităţii, dreptului st li­
în pace nu morţi în bătălie Rizea, Adrian Zavloschi, nalul craiovean), Paulina bertăţii. REZOLVAREA CAREULUI AI’ÂRUT
. voi oameni distrugeţi duşmănia Mirela Cioabu, Valentin Codreanu, Francisca Io- o „Strămoşul Decebai“, organ =ăotămî- ÎN ZIARUL NR. 7 502:
trăiască în lume omenia! Vlătăreanu — „Arca bu­ naşcu. Ion Ianăş, Chirîlă nal politic-cultural din judeţul T Hu-odoa- 1) înfriguraţi : 2) Noiane — Elan : 3) Mus lire
ra care s-a vrut ..atrtvonn' d i ' " ' -'’’.i-
3
nei speranţe "' a pornit în Enachi- — si regia lui Ma­ • n Ar — Am — Paner; 5) Rif — Opace
1
!
MIHAI STANA, gwr i si vor pn*m > -7 Roşi — Acum ; 7) Ueis — Casate,
laminator C S. Hunedoara lat" nvînd la bord un e- rin Şomn 1 «"tMiografia ţ(. I '. ţ; • • ‘ I
ohipaj capabil s-o oondu- Elenei Buzdugan. tă lunară de cultură şi educaţie guspo