Page 97 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 97
WoSie reglementări privind sistemul de achiziţii şf contractări
Puternice stimulente pentru sporirea producţiei
agricole şi livrarea de produse
reptáis şi animale la fondul de stat
Evidenţiind preocuparea şi animale, în scopul în şi asigură, în acelaşi timp,
permanentă a conducerii făptuirii principiilor auto- rentabilitatea tuturor pro
Partidului Comunist Ro conducerii şi autoaprovi- duselor agricole.
mân, personal a secretaru zionării teritoriale, au gă Calculele efectuate de
lui general, t o v a r ă ş u l sit un larg ecou în rîndul monstrează că o serie de
Nieolae Ceauşescu, pentru lucrătorilor ogoarelor hu- cooperative agricole cum
înfăptuirea neabătută a nedorene, al tuturor locui sînt cela din Rapoltu Ma
programului de dezvoltare torilor satelor care îşi ma re, Şoimuş, Silvas, Haţeg,
şi modernizare a agricul nifestă recunoştinţa pentru Deva, Sîntandrei şi altele
turii, în concordanţă cu grija pe care partidul o vor obţine — în condiţiile
hotărîrile Congresului al poartă ridicării nivelului realizării unor producţii
Anul XXXIII, nr. 7 509 MARJI, 29 DECEMBRIE 1981 4 pogini — 30 bani XlI-lea al Partidului Co de viaţă al oamenilor la nivelul celor din acest
munist Român şl cu obiec muncii din agricultură şt an, cît şi a livrărilor da
tivele stabilite pentru rea întregului nostru popor, produse vegetale şi ani
lizarea noii revoluţii agra cît şi hotărîrea de a valo male —, venituri suplimen
re, prevederile recentelor rifica deplin potenţialul a- taro ce depăşesc 300 000—
Isi prezenţa tevarăşuks isolai Ceauşescu decrete ale Consiliului de gricol al fiecărei localităţi. C00 000 lei. Asemenea re
Stat privind contractările Esenţa măsurilor de spo zultate este posibil să ob
şi achiziţiile de de produse rire a cointeresării produ ţină toate unităţile agrico
asigură
folosirea
le
care
vegetale,
k fost inaugurat c e! î lO-S ! doilea male, păsări şi produse a- cătorilor agricoli constă cu randament maxim şi
ani
agricole
a
do
mărirea
preţurilor
în
puterni
bazei
nimale
reprezintă
tehnlco-maleriale
achiziţii
ce stimulente pentru toţi contractare şi de păsări şi reuşesc să livreze cantităţi
pentru
animale,
transes al metroului buoyresîeaiî producătorii agricoli în ve lapte, cît şi în acordarea, sporite de produse la fon
dul de stat. Importante su
derea
sporirii
producţiei
pe lîngă preţurile de ba
agricole şi a livrărilor la
din
zona
producătorilor
fondul de stat. Noile re ză, a unor prime de pro me vor reven i, desigur,
ducţie în bani, care se di
în prezenţa tovarăşului mă industrială, locuitori ai trul Capitalei şi, în con glementări, care sînt me ferenţiază în raport de necooperativizată.
Nieolae Ceauşescu, secre cartierului. Ei au dat ex tinuare, cu o altă zonă de nite să asigure perfecţio produs sau de animal, Decretul privind con
tar general al Partidului presie şi cu acest prilej mare interes economic narea şi întărirea rolului venitul suplimentar cres- tractările şi achiziţiile de
Comunist Român, pre sentimentelor de dragoste „Semănătoarea". sistemului de contractări cînd progresiv, după can animale, păsuri şi produ
şedintele Republicii Socia şi stimă faţă de partid, fa Prin intrarea în exploa şi achiziţii privind cointe se animale prevede creşte
liste România, luni a fost ţă de secretarul său gene tare a celui de-al doilea resarea producătorilor, a- titatea de produse predată rea, începînd de la 1 ia
inaugurat cel de-al doilea ral, adresîndu-i din inimă tronson al metroului, în de pe fiecare hectar, după
tronson al primei magis t o v a r ă ş u l u i Nieolae lungime de i) 235 metri, cu şezarea mai temeinică pe animalele sau produsele nuarie 1982, cu 26 pînă la
trale a metroului bucureş- Ceauşescu vii mulţumiri staţiile Mihai Bravu, Dris- principii economice a animaliere livrate. Veni aproape 36 Jn sută a pre
tean. pentru grija permanentă ce tor, Leontin Sălăjan, Ti schimbului de produse in turile suplimentare care ţurilor de contractare şi
achiziţii pentru animale.
Secretarul general al o poartă oamenilor mun tan, Muncii şi Republicii, tre oraş şi sat precum şi vor fi realizate, începînd
partidului, preşedintele Re cii, întregului popor, îm se va asigura creşterea nu asigurarea fondului de cu anul 1982, acoperă
publicii, a fost însoţit de bunătăţirii permanente a mărului călătorilor de la stat cu produse vegetale cheltuielile de producţie (Continuore în pag. a 4-a)
tovarăşul 11 ie Verdeţ, de condiţiilor lor de muncă circa 50 000 la peste 200 000
alţi tovarăşi din conduce şi viaţă. Mulţi dintre ci, zilnic, cu posibilităţi de
rea de partid şi de stat. tineri şi vîrstnici, s-au a- sporire a traficului pe mă
sura
dotării
metroului
cu
Vizita noului tronson al propiat cu emoţie şi afec noi vagoane de către între ! CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINII
metroului a început la ţiune de conducătorul par prinderea de specialitate ____ ________________t
staţia amplasată în ime tidului şi statului nostru, din Arad. Avantajele ce le
diata vecinătate a marilor oferindu-i flori, urîndu-i conferă calea subterană — Industria municipiului Deva !. M. Uricani \
întreprinderi industriale sănătate, ani mulţi de via ritmicitatea circulaţiei,
bueurestene „Republica“ şi ţă .şi muncă rodnică în punctualitatea la destina Cu realizările zilei de ieri, colectivele de oameni După ce, cu câteva zi- i
„23 August“. fruntea partidului şi a ţării. ţie, indiferent de anotimp ai muncii din industria municipiului Deva au înde le în urmă, colectivul ^
Sosirea t o v a r ă ş u 1 u i T o v a r ă ş u l Nieolae — permit ca traseul de la plinit prevederile de pian pe anul 1981 — dovadă a sectorului I al I.M. U- 1
Nieolae Ceauşescu, a celor Ceauşescu a răspuns cu „Republica“ la „Semănă spiritului de dăruire şi angajare patriotică ale oame ricani a raportat îndop!!- /
lalţi tovarăşi din conduce toarea“, ce însumează 17,5 nilor muncii, a hotărîrii de a materializa neabătut nirea prevederilor de ţ
rea de partid şi de stat, a prietenie acestor calde ma km, să fie parcurs în mai obiectivele celui de al XlI-lea Congres al partidului, Plan anuale, a venit rîn- l
fost salutată cu deosebită nifestări de dragoste şi puţin de 30 de minute. de a-şi aduce mai din plin contribuţia Ia dezvoltarea dul sectorului II. Cu spo- 1
preţuire.
căldură şi entuziasm, cu rul de producţie înregis- ?
Noua arteră subterană a- Constructorii au invitat economico-socială a patriei socialiste. trat de cele două sectoa- ţ
puternice şi îndelungi a- sigură o legătură directă pe t o v a r ă ş u l Nieolae Organizarea temeinică a muncii şi utilizarea ra
plauze de constructorii Ceauşescu, pe ceilalţi to ţională a dotării tehnice, grija permanentă pentru re (4 312 tone sectorul I 1
metroului, la care s-au a- a marii platforme indus varăşi din conducerea par gospodărirea chibzuită a materialelor şi mijloacelor şi 6 313 tone sectorul II), /
dăugat numeroşi muncitori, triale „23 August“ — „Re tidului şi statului să efec financiaro, pentru ridicarea continuă a productivită întreprinderea minieră )
ingineri şi tehnicieni de publica“ si a celui mai ma Uricani şi-a îndeplinit i
la „23 August“, „Republi re cartier bucureştean tueze o călătorie pe noul ţii, calităţii şi eficienţei întregii activităţi — iată fac Planul pe anul 1081 la 1
torii determinanţi ai acestui frumos succes, pe care
ca“, Întreprinderea de ma- Titan-Balta Albă, care nu tronson al metroului. oamenii muncii din municipiul Deva îl dedică celei extracţia de cărbune coc- >
şini-unelte, de la alte uni mără în prezent aproape de a 34-a aniversări a proclamării Republicii. sificabil. Cele mai mari ţ
tăţi de pe marea platfor- 500 000 de locuitori, cu ccn- (Continuare in pag. a 4-oj contribuţii la acest fru- k
Pînă ia sfîrşitul anului, industria municipiului De mos succes le-au înregis- 1
va va realiza suplimentar prevederilor de plan a- trat brigăzile conduse de 1
nuale o producţie marfă în valoare de 30 milioane Constantin Sorescu, Au- l
lei, o producţie netă de 18 milioane lei, economiile rel Soşoi, Iosif Roşea, i
la costurile de producţie însumînd 11 milioane lei şi Gheorghe l’etcr — de Ia 1
un volum suplimentar de beneficii de peste 3 mi sectorul I, Ilie Amoruri- ţ
lioane lei. ţei (şeful comnlexu!ui ţ
Cale mai mari contribuţii la rezultatele amintite mare), Victor Mczam- ’
le înregistrează colectivele de la I.P.I.C.C.F., între brovschi, Dumitru Hor- \
prinderea de morarii şi panificaţie, Ţesătoria de mă noiu, Gheorghe Scorpie — t
tase, Tipografia şi mina Deva. de la sectorul II,
( 7 77; ; a
Petroşani. Ansamblu de A Xll-a ediţie a obiceiurilor laice de iarnă
locuinţe Sn cartierul Livc-
sseni.
„5i la ani cînd u-enim,
Foto î VIRGIL ONOIU
Aucutaşi să ne q,ăsim! 1
Arta populară, cu rădă
Li I.V. Ofilea şi ilisoiDflna la locu oe ffliioe cini multimilenare in cultu portului şi cintecului, care
a străbătut arterele princi
ra şi tezaurul nostru naţio
pale ale oraşului, festivalul
sini obli?atii legale, oare trebuie resoeclale cu strictele! nal, căreia Festivalul ,,Cin- a fost o largă etalare de
imagini artistice, pe cit de
tarea României“ i-a redes
coperit frumuseţile educati
variate şi originale — de
ve, şi-a relevat, duminică, la sat la sat — pe atit de
Simbătă după-a miază am — Avem necazuri. O a- examen „al întrajutorării ta de la poarta 3, de pe încă o dată, valorile. Cin- unitare prin mesajul trans
urmărit pe parcursul unui varie la gurile de vînt ale şi responsabilităţii munci noua platformă, la datorie tări străvechi ale satului mis. Au venit cetele de
schimb pe noua platformă furnalului — ne spune in toreşti“. a rămas doar... o sobă românesc, aduse de colin dubaşi şi colindători de la
siderurgică a I.V. Călan ginerul Marinescu. Ne bine încinsă. L-am căutat, dători din 12 aşezări hune- Stince^ti-Ohaba — pe ca-
cu cită responsabilitate, grăbim să o înlăturăm cît Indisciplina începe dar n-am reuşit să-l ve
ordine şi disciplină mun mai rapid. Pentru aceasta de la... poarfă dem la faţă pe paznicul dorene, ne-au transmis fio re-i vom revedea, in aces
rul cald al dragostei de
citorească se acţionează am solicitat sprijinul celor Pompiliu Vasilescu. te zile, şi pe micul ecran,
pentru realizarea sarcini de la C.S. Hunedoara. Au Am intrat pe poarta nr. neam, de pămintul străbun ca şl pe cele de la Dealu
lor economice ale zilei răspuns prompt. Ca dova 1, larg deschisă, a I.V. Că Absenţe nemotivate şi de rodnicia Iul, ne-au u- Mare, Almaş-Sălişte — să
rat, In prag de An nou, să
respective. dă. sînt aici. muncind din lan, fără să ne întrebe ni şi prezenţe... absente nătate şi belşug, Indemnin- ne îndemne la hărnicie pen
N-avea
sănătate.
tru a noastră rodnicie. 50
La furnalul 3 —• greu. maiştrii Dumitru Co- meni de deoarece portarul Leontin Zaharla, Maria du-ne la hărnicie, la muncă de oameni, tineri şi virst-
cine,
şi
Rezmcveş,
Teodor
din
un examen împreună cu furnalistii Petru Pogan îşi părăsise Vasiu, Otilia Nnsta, de la spornică in linişte şi pace. nici, au coborit din Dealu
al conştiinţei Pavel Adrăşesc. Mihai Co postul. La înapoiere însă sectorul II exploatare al Sutele de spectatori — si- Mare cu urări şi-un ,,co
muncitoreşti mun, Teodor Breazu şi stăteau ciopor „la căldurică“ aglom era torului, Marin derurgişti, mineri, construc lac de griu de vară ca să
Vasile Pop — de la secţia trei paznici. Doi dintre ei Icur, Aurel Alexandru, de tori, copii şi vîrstnici — au
F u r n a l u l nr. 3, ora I furnale din C.S.H. Ne — Ioan Şendrescu şi Au fie pace-n ţară“ cu care
exploatare,
18,30. în jurul acestuia se 6înt de mare ajutor cu rel Cimporescu — cu iz la sectorul I Haidu. Gclu participat ore in şir la ma şeful dubei — Nicodin
Sorin
Petru
aflau mal mulţi oameni, de cramă în glas. încer rele spectacol din faţa Ca Ivan —, neîntrecut In vor-
ca de obicei. Alături de experienţa şi hărnicia lor. cau să se justifice că toc Cimporescu şi Adrian Un- sei de cultură din Hune nicie, transmitea mulţimii
cei din schimbul III erau Se lucra intens, fără nici mai fac schimbul de tură gureanu de la maşina de doara — locul de desfă mesajul uman şi cald al co-
şi inginerii Virgil Mari- un moment de răgaz. Im (la ora 16.35 ?). Dar cînd turnat fontă pe bandă şurare a celei de-a Xll-a
n-au mai intrat pe poarta
nescu directorul uzinei, pulsionaţi de hunedoreni, i-am întrebat ce fac toţi ediţii a Festivalului obice LUCIA LICIU
Virgil Cîrlan, directorul cei din Călan lucrau umăr acolo şi de ce nu se află DOP’N COP PA DE iurilor laice de iarnă.
tehnic al LV. Călan şi la' umăr, maistru, şef de la postul lor (nr. 9) s-au fă MIRCEA LEPĂDATU Prefaţat de o paradă a (Continuare în pag. a 3-a)
şase furnal işti... hunedo- schimb. şef de echioă, cut că nu înţeleg si au dis
reni furnallst, într-un veridic părut fără urmă. în ghere- (Continuare în pag. o 3-a) V __J