Page 98 - Drumul_socialismului_1981_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 501

a a
Grija |centru animale, pentru creşterea producţiei
IT ELEVI
dle lapte, întărirea ordinii □ B 9,00 Teleşcoa
S SB dlisei plinei
9 10.25 Matineu
canţă
sg caracterizeze toate fermele zootehnice ! 11,10 Cincinal
11,.10 Film sei
ricnt E.v
pisodul
tităţi de lapte muls în dimineaţa respectivă : nătăţit condiţiile de îngrijire şi hrănire a ani­ sistăm asupra unor neajunsuri care pot fl în­
Sîmbătă seara a continuat acţiu­ cu cel de seara cu tot — 285 de litri de la 120 malelor. O notă pozitivă şi pentru faptul că lăturate cu mai multă preocupare şi insisten­ 12,30 Originea
nea de îndrumare şi control în zoo­ de vaci în lactaţie. Se vede că la programul de îngrijitorii sînt localnici şi îşi îndeplinesc cu ţă. Este vorba de asigurarea alimentării cu Serial ş
la
Bă-
cu
adăposturile
tehnie iniţiată de către Biroul Co­ grajd au fost se prezenţi oameni starea simţul res­ răspundere atribuţiile. La însă brigada din deficitul apă furajarea raţională din a Ciula Mică şi a Vălioara, 13.20 Telex
terminate
vede
pe
ieşti
fiziologică
sint
după
de
ponsabilităţii;
vacilor
pentru
furajele,
men­
mitetului jude(ean de partid. S-a şi de curăţenie a celor mai multe dintre ani­ ridicindu-se la peste 50 tone fîn. O problemă ţine producţia de lapte la un nivel ridicat, cit 10.00 Telex
aspectul
participat la programul de grajd male, de după Peşteana — grajdului. Gospodari buni, ce-şi aşteaptă soluţionarea neîntârziat este pre­ şi a tineretului femei destinat reproducţiei, de 10.05 Teleşcoa
C.A.P.
la
de
cei
preşedinte
Pa-
de seară în unităţile controlate vi­ vel Dragotescu, inginer şef Petru Micloşoni — luarea a 40 de viţei la complexul de ingră- revizuirea instalaţiei electrice din adăposturi, 17,15 Clubul
şare.
pentru a preînlîmpina pericolul de incendii.
neri dimineaţa, despre care am pu­ nu sînt îngrijoraţi de o eventuală lipsă a fu­ 18.00 Desene
blicat relatări în ziarul nostru de rajelor. Şi-au luat din timp măsuri pentru a o C.A.P. SARMIZEGETUSA FERMA I.A.S. RÎU BĂRBAT 18.25 Cartea
sîmbătă. evita. totuşi ceva de zis. între unele zile şî In general, prezenţa la program este bună, tică în
Este
Duminică dimineaţa, colectivul altele, producţia de lapte oscilează între 256 dar se invocă unele deficienţe în asigurarea Subliniem cîteva din neajunsurile care tre­ 18.50 1001 de
timpul
Pe
de control şi îndrumare s-a depla­ şi 299 de litri. Zilele cu producţii şi predări la asistenţei sanitar-veterinare, deoarece postul buie înlăturate în îngrijitorilor cel mai scurt. lo­ 19.00 Telejurn
asigurarea
lingă
trei
încă
la
veterinar
de
de­
sat în ferme zootehnice din fondul ce de ne stat sub să 270 de că litri în sînt puţine, medicului vacant. Există la circumscripţie a legătură turi de animale, să fie procurate cele peste trecerea
face
credem
venit
aceste
ceea
in
nemulţumiri
zile
C.U.A.S.C. Haţeg şi Toteşti. Iată, controlul la grajd e mai slab. cu modul cum secţia de mobilă din Haţeg a 100 tone furaje fibroase şi să se folosească la orele
pe scurt, constatările. întreprinderii de prelucrare a lemnului Deva maternitatea in scopul pentru care a fost des­ 19.25 De trei
C.A.P. UNIREA a înţeles să sprijine efectuarea lucrărilor de tinată. în acelaşi timp, să se organizeze trans­ unii... A
modernizare. Curăţenia în adăposturi lasă de portul rumeguşului necesar ca aşternut pen­ 19.50 Pentru
bovin.
se
Mai
C.A.P. SILVAŞU DE JOS La ora cînd programul de grajd trebuia să dorit, iar la brigada Hobiţa. se Impune mai tru tineretul privinţa menţinerii multă insistenţă ridicat grădina
unui
nivel
cere
în
fie pe terminate, îngrijitorii abia soseau. In multă atenţie la gospodărirea furajelor.
grajd vacile mugeau şi presupunem că nu de al producţiei de lapte marfă. voastră
Sectorul zootehnic al cooperativei clin Silvaşu bucurie că se apropiau îngrijitorii. Nişte che­ C.A.P. DENSUŞ 19,55 Republic
de Jos poate concura cu multe complexe spe­ furi prelungite îi împiedicaseră pe aceştia să-şi
cializate. Atît ca nivel de producţie — de la îndeplinească o obligaţie — mulsul din seara Prezenţă bună, în afară de operatorul în- C.A.P. SÎNPETRU împliniri
160 vaci de lapte se obţin zilnic circa 1040 li­ zilei de 25 decembrie. Dealtfel, judecînd după sămînţător, care consideră că îşi poate îngă­ 20.25 Teatru
tri —, cit şi ca organizare tehnologică şi do­ tainul care li se dă vacilor dimineaţa — paie dui să lucreze după un program mai lejer, La brigada din Bărăşti se realizează o fu­ sul unei
tare. Cu îngrijitori strict localnici, oameni cu — nu ar avea de ce să se apropie de ugerul doar de el ştiut. Ca aspect negativ sem­ rajare bună a animalelor. Doar îngrijirea lasă iarnă“,
vechime in muncă, care realizează pe acest lor. Semnele lipsei de control asupra activi­ nalăm, de asemenea, faptul că nu s-a organi­ de dorit — vitele n-au fost curăţate de multă
an cîştiguri medii de 3000 lei lunar, cu baza tăţii în zootehnie sînt foarte vizibile şl am fi zat tocarea furajelor grosiere. vreme. Se mulg 50 de vaci, obţinîndu-se în jur Muşates-
furajeră asigurată (mai slab doar la concen­ vrut să putem comunica acest lucru vreunui de 110 1, dar producţia va creşte în curind, 22.05 Telejurn
trate), distribuită îngrijitorilor pe norme rea­ factor cu muncă de răspundere in cadrul C.A.P. SĂLAŞU DE SUS întrucit în zilele următoare vor fata multe vaci. 22.21 -.erai, di
list fundamentate — în funcţie de compoziţia C.A.P. sau consiliului popular, dar n-am avut La brigada din Sînpetru activitatea din zoo­
lotului avut în grijă şi producţiile zilnice —, în afară de şeful fermei zootehnice, Titus tehnie, duminică dimineaţa, s-a desfăşurat în­ n?s.
ferma dă impresia unui flux industrial. Im­ cui. tr-un mod total necorespunzâtor. Viorel Ţin-
presie consolidată şi de structurarea grajdu­ Draia, care nu şi-a mai făcut apariţia de două dău, şeful de fermă, n-a venit la lucru pînă SS ~'!gä23Seiiäi
0
trebuie
să-l
care
condu­
pe
prin
rilor pe loturi — vaci mulse, mediu furajate, FERMA SPINI A C.A.P. TURDAŞ zile (!), nu sectorul înregistrat alte absenţe de la la ora opt, nimeni nu ştia din ce cauză. De­
s-au
că
viţei, viţele-juninci, animale la recondiţiona- Consemnăm de aici gestul frumos al ele­ program. Este inexplicabilă scăderea produc­ altfel — cum ne-au spus lucrătorii din zoo­ IjgAPiC
re etc. vei Lucia Pascu din clasa a VHI-a a Liceu­ ţiei de lapte. Există unele deficienţe intolera­ tehnie — Viorel Ţindău calcă rar prin fermă,
O grijă deosebită se acordă viţeilor, lăsaţi lui nr. 2 din simeria. Mama ei, îngrijitoare la bile, între care şl stabilirea şi afişarea raţiilor uneori nu vine cu zilele. Socotim că stilul său
Ungă mamele lor la alăptare în grajd pină la de muncă trebuie analizat cu exigenţă şi luate
o anumită vîrstă (în funcţie de dezvoltarea măsurile ce se impun. TIMIŞOARA:
fiecăruia) şi apoi trecuţi prin fluxul maturi­ maţiilc zilei; li
zării. Brigada de reporteri in C.U.A.S.C. Haţeg şi Toteşti Au lipsit de la program şase îngrijitori, tatca in agricu
La programul de grajd nu există întîrzieri printre care Cornelia şi Pavel Enâşesc. în gramul auto con
şi absenţe, în schimb există o atitudine sănă­ aceste condiţii este firesc ca furajarea să fie autoaprovizionă
toasă colectivă faţă de orice abatere de la necorespunzătoare. Despre îngrijire menţionăm le ; Dcta ; 1
animale.
de
două
desfăşurarea organizată a programului. fermă, fiind bolnavă, este înlocuită de fiica ei pentru fiecare specie şi categorie de animale. că bălegarul este dezordine şi degete pe ilumina­ populare rom fi
adăposturi
In
mizerie,
—
Şi, acest lucru este firesc din moment ce care vine la grajd pentru a îngriji de animale Furajele grosiere nu se prepară deoarece uni­ tul lasă de dorit. Se mulg 40 de vaci şi se naţionalităţilor
exigenţa, ordinea, disciplina au fost căile prin în locul mamei. La fel îşi petrece concediul şi tatea nu are procurată tocătoarea necesară. obţin 50 litri de lapte. re ; 18,45 Orizc
care C.A.P. Silvaşu de Jos — preşedinte încă tractoristul Ioan Hrituc. Cit despre Irina Gri- utilizarea ma\.
tfnărul, de 39 de ani, Gheorghe Prip —, juc, aflată la o vîrstă la care altele s-au pen­ C.A.P. CLOPOTIVA giei apelor
a ajuns una dintre unităţile cooperatiste de sionat demult, ea încă serveşte de exemplu C.A.P. SÎNTĂMĂRIA ORLEA hidrocentrale,
prestigiu din judeţ. bun multor tinere. îngrijitorii de animale Ion Trifan, Marioara rea viitorului
Arămoni, Ioan Greoneş, Iosif Ganaco, Gheor­ Din partea conducerii cooperativei n-a par­ întreprinderii;
Iul preferinţelo
C.A.P. RÎU DE MORI C.A.P. HAŢEG ghe Fogai şi alţii îşi îndeplinesc cu conştiin­ ticipat nimeni la programul de dimineaţă, deşi Timişoara; 19,:
ciozitate atribuţiile. Există însă un deficit de conform graficului trebuia să fie prezent Jlie
La grajdul din apropierea sediului unităţii Producţia de lapte pentru fondul de stat 500 tone siloz şl un minus de 256 oi, faţă de Ştefănie, inginerul şef al unităţii. N-a venit locviu cu tin
se făcuse curăţenie, se mulsese, iar acum se obţinută duminică dimineaţa, ne-ar scuti oa­ indicatorii de plan (!). Apa caldă pentru spă­ nimeni, nici din partea consiliului popular, a vîrstă pionierii
alimentau vitele cu tulei de porumb. O căruţă recum de comentarii: de la 80 de vaci — 300 latul ugerului o aduce fiecare îngrijitor de circumscripţiei veterinare şi nici operatorul in- arădene ; Ad
trasă de cai străbătea grajdul de la un capăt litri, iar producţia zilnică oscilează între 549 acasă, ceea ce nu este o notă bună pentru săminţător. Şefa de fermă lipseşte de mai răscrucea dint
la altul şi se descărcau snopii; revine cam un şi 625 litri, ceea ce înseamnă o producţie me­ conducerile C.A.P. şi fermei. multe zile şi nu se ştie ce este cu dlnsa, de­
snop la două vaci. Acestora li se mai adaugă die de 5,8 1 pe cap de vacă. Dacă adăugăm oarece n-a comunicat motivul absenţei. Fu­
2—3 leg sfeclă şi încă 3—4 kg de fin — raţie că s-a realizat şi depăşit planul producţiei a- rajele se administrează netocate, nepreparate
cam mică pentru vacile cu lapte. E cam frig C.A.P. ŞEREL şi din această cauză se înregistrează risipă, în e|'INEB
în interior, iar aici se află, în boxe, şi viţei nuale totale şi marfă pe cap de vacă furajată, special de fin, la brigăzile din Bucium şi Ba-
producţiei
explicaţie
O
nesatisfă-
a
de
lapte
de trei mărimi. că pînă acum s-au predat peste plan la fondul cătoarc şi oscilante de la o zi la alta o con­ lomir. Grajdul modernizat de la Ciopeia este
— De ce nu se toacă cocenii şi să se dea de stat 31 hl lapte, aceasta se explică prin murdar, plin de gunoi fiindcă instalaţia de e-
lipsa
este
pe
Sfecla
în amestec cu fin ? interesul pe care-1 dovedesc faţă de sectorul stituie şi Raţiile silozului. afişate, dar furajeră se res­ vacuare nu funcţionează decît cu mări inter­ DEVA: Un i
sînt
terminate.
nu
— Tocătoarca nu mai e bună de nimic — zootehnic atit conducerea C.A.P. cît şi orga­ mitenţe, din cauza defecţiunilor dese pe care avocat (Patria
ne răspunde economistul Vasile Cazacy. Ni s-a nele locale. Mulţi ar avea de învăţat lucruri pectă. Furajele nu sînt gestionate corect, exis- n-are cine le înlătura la timp. ta) ; HUNEDC
promis alta, dar încă n-am primit-o. Rău e că bune fie şi numai din experienţa de o zi a tlnd încă mari cantităţi de fîn netransportat pionii (Flacăr;
avem şi 20—21 tone de cartofi furajeri care ar muncii în zootehnie la C.A.P. Haţeg. din cîmp (!). Au lipsit doi îngrijitori de la pro­ ră dată în vi
trebui trecuţi în consum, dar nu putem, din gram, între care Maria Gherghe se dovedeşte C.A.P. OSTROV gistul); Schiţe
aceeaşi cauză. Finul poate fi folosit oricînd, COMPLEXUL PUI a fi incorigibilă. Noroc că vacile din lotul ei- (Arta);, tn i
în timp ce cartofii se strică. le mulg ceilalţi îngrijitori. Despre zootehnia din Ostrov s-a vorbit şi rege £* stru*
Aşa este, dar tocătoarea trebuie procurata în efectivul complexului care a fost pus în se vorbeşte la modul pozitiv. Şi pe bună drep­ TROŞ ..i :
acest an in funcţiune se găsesc peste 1000 de C.A.P. RÎU ALB strălucitoare
în cel mai scurt timp. tate. Unitatea realizează o producţie âe 450— Domnişoaia
O altă problemă este adăpatul animalelor bovine. S-au înregistrat, pînă acum, 22 de 475 l lapte zilnic, animalele sint bine furajate iembrie); Von
mari şi mici. Pentru viţei se aduce apă şi se fătări. Pe lingă necesitatea unei selecţii rigu­ Starea necorespunzătoare de întreţinere a şi au o stare fiziologică corespunzătoare. Doar vedea (Rcput
depozitează în nişte şafuri, de unde aceştia o roase se Impune o atenţie mai mare în pri­ animalelor se explică prin deficienţele mani­ în ce priveşte îngrijirea lucrurile nu sint In PENI: Corleoi
beau. Mai rău este pentru vitele mari, care vinţa curăţeniei corporale a animalelor. Meca­ festate în privinţa furajării, raţiile întocmite regulă, vitele fiind murdare. „De ce nu puneţi
sint scoase la rîu, cu toate consecinţele ne­ nicul Liviu Vasiu şi mecanizatorii Mircca Ciz- fiind doar pentru întreţinere. Unitatea are un aşternut sub animale ?“ — l-am întrebat pe Tn spatele u
(Muncitoresc)
gative ce decurg de aici: apa e mult prea rece, maşu, Nicolae Botcanu şi Ion Ceuţă se ocupă deficit de peste 200 tone fîn. s-au cumpărat Puiu Mastraghin, inginerul şef al cooperativei.
vitele alunecă pe gheaţă şi se accidentează. în cu răspundere de huna funcţionare a utilaje­ abia 4 tone, dar se intîmpină greutăţi în pro­ „Credeţi că asta influenţează producţia de Strada Petr*
LC
ceafărul);
grajd, conducta e pozată, există şi ţeava de lor şi tractoarelor. curarea furajelor, nefiind organizată cores­ lapte 7“ ni s-a răspuns. Aici facem o paran­ toarea (Min
aducţiune, e săpată cea mai mare porţiune a punzător această activitate. Producţia de lapte teză pentru a preciza că P.M. a venit la pro­
şanţului. Trebuie continuată săparea, făcut ba­ C.A.P. LSVADIA este sub orice critică, nici un litru pe cap de gram abia pe la orele 8,30, după ce a fost in­ LA : Vom tn
dea
(Muncite
zinul, aşezată şi sudată conducta. Toate aceste vacă (?). vitat de acasă, lucru nefiresc în condiţiile NOASA ; Al;
lucrări se pot executa şi acum, cu sprijinul Cooperatoarele Lucreţia Crăciunescu, Iofi- cînd ferma zootehnică n-are şef, iar econo­ (Muncitoresc)
Ţîneora,
Şantierului 1 de pe amenajarea hidroenerge­ mia Ceuţă, Ioana altele erau Amalia Crăciunescu, C.A.P. CIULA MARE mistul este mobilizat la întocmirea bilanţului Alo, aterizea?
Sîrbu
Dorina
pro­
la
şi
prezente
tică Rîu mare-Retezat. anual. Revenind la ceea ce spunea interlocu­
gram, dovedind conştiinciozitate în muncă, Aprecieri pozitive la adresa răspunderii în torul nostru, considerăm că starea de curăţe­ (Retezatul);
C.A.P. RÎU BĂRBAT deşi aici se mai practică îngrijirea animalelor muncă dovedite de îngrijitorii Eva Tirec, Aneta nie a animalelor n-o fi influenţînd direct pro­ tectivul —
pe rîndul satului (?). Din partea consiliului de Farcaş, Dora Bolduş, Neţi Bunescu, Anuţa Bu- ducţia de lapte, dar arc Importanţă pentru o (Steaua roşii
Programul de grajd a început devreme şi conducere al C.A.P. (preşedinte Nela Ceuţă nescu, Zapa şi Scorobete Crăciun şi alţii. In­ unitate cu rezultate bune.
s-a desfăşurat în bune condiţii. La grajdurile şi inginer şef Virgil Radu), cît şi a conducerii Şansa (Pat
din Rîu Bărbat şi Hobiţa îngrijitorii, toţi lo­ fermei zootehnice nu a fost nimeni prezent tăi e Sntrea
calnici, şi-au făcut în general, datoria. Dar... la programul de lucru. Dealtfel, în caietul de căra); GEO/
Tocătoarea, tip Ilia, are cuţite lipsă şi... nu control nu mai era consemnat nimic din ziua Controlul efectuat a evidenţiat situaţii mult deosebite între unităţi şi toarcerea lui
toacă. Gunoiul de la grajdul al doilea nu s-a de 16 decembrie, ceea ce se putea constata
transportat în cîmp şi a ajuns pînă la uşa dealtfel cu uşurinţă şi din existenţa unor ne­ ferme, în raport de preocuparea sau lipsa de preocupare a factorilor răs­ sa de cult
grajdului. Nu există sare bulgăr pentru ani­ ajunsuri intolerabile în activitatea fermei. Pe punzători de soarta producţiei sectorului zootehnic. Intre problemele ca- Totul este
male, Iar îngrijitorii nu-şi amintesc destul de lîngă carenţele în furajarea animalelor, în spe­ re-şi aşteaptă grabnic soluţionarea amintim : transportul întregii cantităţi de cia); BRAZI
exact cîte săptămîni au trecut de cînd anima­ cial a viţelelor pentru reproducţie, nu se ţine
lele nu au mai primit sare (şi aceea măci­ evidenţa corectă a producţiei de lapte care furaje Ia ferme, înlăturarea oricărei risipe, prepararea prin tocare a gro­ Vetrov; CA]
nată I). se menţine la un nivel departe de a oglindi sierelor şi organizarea cumpărării de nutreţuri, unde balanţa este defici­ multuoşi (C
S-au luat măsuri, pe loc, cu sprijinul Indus­ potenţialul real al fermei. Lucrările de mo­ tară — acţiune la care sînt solicitate să fie mai receptive şi organele ban­ ră) ; SIMER
triei cărnii, pentru repararea tocătorii şi apro­ dernizare au demarat bine, dar s-au împot­ Smpuşcăm
vizionarea cu sare bulgăr. Cît priveşte gunoiul molit, semn că ajutorul promis de lucrătorii care. De asemenea, se impune o furajare echilibrată a fiecărei specii şi ca­
de la grajdul al doilea de la Rîu Bărbat, se de la Fabrica „Refractara" Baru a rămas doar tegorii de animale, în special a viţelelor pentru reproducţie, din care sc (Mureşul);
aşteaptă sprijin de la S.M.A. Se uită însă fap­ o simplă... promisiune. gată în adii
tul că nea Jiga — cam „vesel" în ziua vizitei formează viitoarea matcă, ţinînd seama de stocul şi de sortimentul de fu­
noastre — are pe linia grajdului şase cai de COMPLEXUL BĂRĂŞT! raje asigurate. Se va urmări o selecţie „iguroasă, înlocuirea din efectiv a
toată frumuseţea, că sînt şi căruţe. Cu aseme­
nea dotare s-ar putea transporta zilnic gunoiul, Spiritul de ordine şi disciplină constituie un animalelor neproductive şi ridicarea procentului de natalitate printr-o bună
fără să se mai aştepte aportul S.M.A. atribuit ce caracterizează întreaga activitate ce organizare a reproducţiei.
se desfăşoară la această unitate. Toate insta­ In vederea întăririi spiritului de ordine şi disciplină în toate fermele,
FERMA ZOOTEHNICĂ laţiile funcţionează normal, iar furajarea viţe­
lelor destinate să fie livrate pentru reproduc­ cadrele de la consiliile unice agroindustriale, de la comitetele comunale Timpul
i. C. HAŢEG ţie se face în bune condiţii. Evidenţiem apor­ de partid, consiliile populare, din conducerile C.A.P. şi fermelor, cit şi de ziua ele 29
tul unor lucrători ca Vasile Coman, Nistor la circumscripţiile sanitar-veterinare au datoria să se implice cu întreaga Vreme in c
Un exemplu de bună organizare şi gospo­ Vlăsceanu, Victor Belea, Dorina Iovănescu, uşoară. Cei
dărire îl oferă ferma zootehnică din Haţeg a Aniţa Furdui, Dumitra Pelin, Damian Alb — răspundere în activitatea fermelor zootehnice. bător, rr
Industriei cărnii. Furajele sînt bine depozitate să amintim doar cîteva nume, la buna des­ Vor cădea
şi gospodărite, animalele sînt furajate cu gri­ făşurare a programului. Oferind un model de organizare şi de conducere a activităţii în secto­ locale sub
jă şi starea lor fiziologică este foarte bună. rul zootehnic, ieri cooperativa agricolă din Silvaş a fost gazda unui schimb soare, la;
Practic, la o lună după aducerea în complex, C.A.P. SĂLAŞU DE JOS de experienţă Ia care au participat factorii răspunzători de sectorul zoo­ Vintul va
animalele primesc cu totul altă înfăţişare, pro­ moderat, c
cesul de îngrăşare fiind foarte vizibil. Dacă în privinţa participării la program nu tehnic din cele două consilii unice agroindustriale. Cu acest prilej, anaii- locale din
Iată, aici, şi un model de cooperare cu in­ sînt de făcut reproşuri, dacă starea de cură­ zîndu-se aspectele constatate cu ocazia controlului, au fost avertizate ca­ ratura mii
dustria. O vană cu doi melci de flotare — uti­ ţenie a adăposturilor este bună şi se respectă drele vinovate de neajunsurile existente şi s-au stabilit măsuri pentru în­ prinsă înti
laj casat de la o uzină de preparare a mi­ regulile de zooigienă, îngrijitorii fiind local­ de şi plus
nereurilor _ a fost adusă aici şl a devenit nici, au existat unele neajunsuri privind între­ lăturarea deficienţelor semnalate. Acum, important este să se treacă cu maximă i
un eficient omogenizator de furaje. Cu inves­ ţinerea viţelelor de reproducţie la brigada din hotărîre la generalizarea în toate fermele a experienţei pozitive cu care de. Con'
tiţii minime s-a realizat un utilaj de mare efi­ Ohaba de sub Piatră, iar nivelul producţiei ob­ re a polcii
cienţă care realizează omogenizarea furajelor ţinute de la vacile care se mulg nu este nici s-a luat contact pe viu la C.A.P. Silvaş, ceea ce va determina o mai bună produce c
pentru 3 209 capete animale în numai două ore. pe departe satisfăcător, ceea ce denotă exis­ valorificare a potenţialului zootehnic al unităţilor, în care sens oferă pu­
Cum în judeţ avem multe preparaţii de mi­ tenţa unor carenţe în furajarea animalelor. Im­ ternice stimulente şi recentul Decret al Consiliului de Stat privind contrac­ La mum
nereuri şi cărbune, asemenea instalaţii s-ar portant este ca buna prezenţă la programul de tările de animale, păsări şi produse animale. neral urne
putea amenaja şi la alte complexe de animale, lucru In fermă să se regăsească şi într-un spor mult acoi
folosind utilaje casate. corespunzător al producţiei de lapte marfă. ninsori t
Brigada de reporteri : va sufla c
C.A.P. PEŞTEANA C.A.P PUI TIBERIU ISTRATE, ION CIOCLEI, NICOLAE STANCIU, CORNEL ARMEANU, 80—ino kir
est.
(Mct<
Cînd am sosit alei duminică dimineaţa se Producţia do lapte marfă _ de peste 300 1 NICOLAE TÎRCOB, TRAIAN BONDOR ciu : Liat
«duceau la punctul de colectare ultimele can­ pe zi — este în creştere, semn că s-au îmbu­