Page 99 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 99
3 ® MARŢI, 29 DECEMBRIE 1981 Pag. 3
Argumentul suprem — faptele „GofMa ţârii pentru minerii Văii Juli“
ZIUNE
Ieri, a început festivalul nicilor mineri, după datina intrat in şut, colindătorii au
— Comunistul ? Om al ajungînd astfel la conce şi bucşele. Efectul econo obiceiurilor laice de iarnă străbună, urarea de noi pornit intr-o paradă a por
iă cutezanţei revoluţionare 1 perea unei instalaţii adec mic : eliminarea staţionă „Colinda ţării pentru mine succese in muncă, de bel tului şi a obiceiurilor fol
6e va- Aiti'el spus, înseamnă mult vate. Cu forţe şi resurse rilor generate pînă acum rii Văii Jiului“, amplă ma şug, intr-un an rodnic, in clorice, in fiecare localita
mai mult decît un titlu de proprii au trecut apoi la de cele două piese şi im nifestare culturală, organi tr-o ţară liberă şi dornică te din Valea Jiului, oferind,
’81—'85 onoare — ţine să precize realizarea instalaţiei care, plicit realizarea unor eco zată din iniţiativa Consiliu de pace. incă din cele mai totodată, pentru locuitorii
ial : „O- ze Viorel Neag, maistru pe la începutul noului an nomii în valoare de cca. lui municipal de educaţie vechi timpuri românii şi-au acestor localităţi spectacole
press“. E- principal la laminoarele va intra în funcţiune. Ea 2,5 milioane lei anua], politică şi cultură socialis făcut asemenea urări la de obiceiuri laice.
3 biuming din C. S. Hune va capta căldura şutajelor — Convingătoare şi lău tă Petroşani. Festivalul a- sfirşit de an pentru anul Ziua a fost încheiată cu
omului, doara. şi o va dirija spre atelie dabile argumente. Ele re juns la cea de a doua edi care vine, încrezători in un amplu spectacol intitu
tiinţif ic înseamnă un fel de tri rul de strungărie, unde va levă capacitatea oamenilor ţie se constituie intr-o ge tr-un viitor mai bun, mai lat „Obicei străbun pe ma
nom, ca să zic aşa, al con fi folosită pentru încălzi de a stăpîni tehnica, agre neroasă acţiune de repune prosper, mai luminos. Ase rea scenă a muncii", pre
ştiinţei — de proprietar, rea acestuia... gatele. Dar cînd este vor re in valoare şi păstrare a menea urări au fost auzite zentat la Casa de cultură
la producător şi beneficiar — Un alt exemplu. Uzura ba de oameni cum acţio obiceiurilor laice, a tradi ieri in toate sălile de apel din Petroşani.
tineretului ridicat la cea mai înaltă prematură a barelor de nează forţa colectivă ? ţiilor milenare ale poporu ale întreprinderilor miniere, Festivalul obiceiurilor lai
animale putere şi sinonim cu adîn- cuplare de la caja lami — în diferite moduri, lui român, intr-o atitudine colindătorii, piţărăii, du ce de iarnă, „Colinda ţării
social-poli- cul diseernămint al fapte norului biuming 1300 şi a specifice sensibilităţii co de cunoaştere şi valorifica başii, grupurile şi ansam pentru minerii Văii Jiului“
1081 lor, cu optimismul şi cura bucşelor de la şuruburile lectivului şi fiecărui om. re a celor mai frumoase blurile folclorice, formaţiile va continua astăzi la Pe
seri jul revoluţionar, cu dirze- de presiune dădea multă Nu de mult am trăit cu troşani cu alaiul colindăto
ai o în- nia şi exigenţa dictate de bătaie de cap colectivului toţii bucuria unui generos tradiţii strămoşeşti. de obiceiuri laice, aidoma rilor şi parada cintecului şi
Peste 700 de artişti ama
colindătorilor din cele mai
socialista autenticul simţ al dato şi perseverent efort co tori din aproape toate zone dansului popular, pentru a
bilanţului riei faţă de societate si de lectiv. le ţării — judeţele Alba, vechi timpuri care urau la se încheia cu spectacolul
ori despre patrie. Este vorba despre lăcă poarta gospodarilor, şl-au susţinut de formaţiile par
nchetă — Este o interpretare Comuniştii! — om tuşul I.P. care a intrat în Arad, Argeş, Braşov, Caraş- rostit urările chiar la locul ticipante, pe platoul din
Severin,
Călăraşi,
Cluj,
de muncă al celor ce scot
curtea şi strict personală, a ideii ai cutezanţei colectivul nostru în urmă Gorj, laşi, Mureş, Sibiu şi din adincuri cărbunele pen faţa casei de cultură (ince-
dumnea- luată in discuţie? cu 5-6 ani. Comuniştii — pind de la ora 12).
— Personal, exprimată o bună parte din cei a- Hunedoara — au fost pre tru lumina ţării.
a la anii doar. Pentru cu ea este revoluţionare mintiţi în exemplele ante zenţi ieri în localităţile Văii După ce miile de mineri, C. IOVÄNESCU
dor desprinsă din modul în rioare, împreună cu Aron Jiului pentru a adresa har- care au primit colindul au
TV. : „Vi- cure gîndesc si acţionează, Drăghin, Traian Truţă,
nopţi de de ani de zile, comuniştii nostru, pentru că ducea ia Dumitru Cotor şi alţii —
de Tudor din colectivitatea noastră, îndelungate staţionări ale au s^şizat pe parcurs fap
¿11 colectivitate de care nu laminorului, la pierderi tul că tînărul acesta, alt „Şl le anul cînd venim, bucuroşi să ne găsim“
al mă pot separa... de producţie şi neritmici- fel om de ispravă, are a-
îce 5Uur • _— Şi în mijlocul căreia tate în livrarea comenzi numite reţineri ce nu mai
găsiţi nesecatul izvor al lor, ceea ce determina în lăsau dubii că era supus (Urmote din pag. 1) strungarul Constantin Stan sat dubaşii din Lăpugiu de
argumentelor. continuare stagnări pe canoanelor unei secte re de la mecanică III (C.S.H.) Jos cu colindul ,,De cind
— Exact ! Iar dacă in fluxul productiv al celor ligioase. L-au înconjurat tindei. Dubaşii de la Atmaş care urmărea spectacolul. june fostu-ţ-ai/Tot la oi um-
trăm în sfera argumente lalte laminoare hunedore- cu căldură tovărăşească, Sălişte, recunoscuţi pentru ,,Nu ne e greu pentru că blatu-ţ-ai", formaţia de la
lor, as porni de la înţele ne. Speranţa ieşirii din căutînd să şi-l apropie. îi statornicia formaţiei, cu ca ne place şi vrem să vadă şi Lăpuşnic — întregită în
gerea momentului dat, impas era parcă tot mai sporeau, cu fiecare zi, în re duc, peste 40 de ani, să cunoască şi copiii noştri ultimul an, de la 7 la 34
Pentru a ajunge la iniţia pa'.idă. Dar şi în acest caz crederea în propria-i ca
18,00 Infor- seînteia asumării respon frumuseţile folclorului local obiceiurile". Ca strungarul de artişti — dar mai ales
1,10 Actuali- tivă, apoi ia asumarea pacitate, îi încredinţau — şi unde au merite deo C. Stan au fost duminică, colindătorii din Hărţăgani.
iltură ; Pro răspunderii şi la dăruirea sabilităţii profesionale şi sarcini din ce în ce mai
ducerii şi morale s-a iscat tot în rîn- importante şi l-au ajutat sebite dr. Nicolae Bornemi- la Hunedoara, sute de spec Momentul inedit adus de ei
rii teri tor ia- deplină în realizarea ţe dul comuniştilor. Inginerii sa şl Nicolae Dura - înăl tatori. Au aplaudat cu căl intr-o ţinută artistică alea
‘8,20 Melodii lului fixat. concret în rezolvarea lor. ţau colindă constructorilor. dură flecare prezenţă a co- să, cu un conţinut de ma
.neşti şi ale De pildă, printre alte ac P. Bucoveanu, I. Banu, Şi totul — cu multă răb lindătorilor de la Pojoga şi re aderenţă in sufletul as
conlocuitoa- ţiuni legate de economisi maistrul principal T. Văi dare, cu mult tact. Timp de peste cinci ore,
>nt ştiinţific: oamenii Hunedoarei au as Bozeş, de la Godineşti şi cultătorului, a făcut ca
,mii a ener- rea combustibililor în sec leanu, cărora li s-au ală Rezultatul final ? Pentru
prin micro- ţia noastră se punea şi turat maistrul Iosif Deac evidentele progrese făcu cultat colinda satelor. ,,Nu Săcămaş, de la Lăpu- spectatorii mici şi mari să
Intreprinde- problema recuperării căl şi lăcătuşul Vasile Neagu, te, lăcătuşul I.P. a fost vă e greu să staţi atita giu de los şi Lăpuşnic, de inunde scena, să se uneas
şi viitorul
9,00 Caruse- durii înmagazinate în şu- s-au apucat de lucru. Ur promovat şef de echipă, vreme cu doi copii in bra la Romos şi Hărţăgani. O că in gind şi urări cu co
■. Top radio tajele rezultate la debita măriţi cu firească emoţie iar azi... ţe ?“ — l-am întrebat pe impresie deosebită au lă- lindătorii.
0—20,00 Co- rea blumurilor, în scopul de toţi cei ce lucrează la Ei bine, azi este mem
arcţea : la
i; împliniri reutilizării ei. Primii care laminor, ei au gîndit în bru de partid şi student
>lescenţa la au recepţionat această ce delung pe mai multe di la „seral“. Viitor subingi-
e ani. rinţă au fost inginerii Pe recţii. Au analizat şi re- ner, deci.
tru Lazăr, Pavel Bucovcan, anaiizat temeinic fiecare î. DANUJIU
llie Banu, maistrul prin din potenţialele soluţii,
cipal Tănase Văileanu şi pînă au ajuns la varianta
lăcătuşul Gheorghe Cris- optimă : crearea a două Produse la fondul
tea. Au studiat atent tere dispozitive cu ajutorul că
mre pentru nul, condiţiile existente şi rora sînt şlefuite acum ca de sfat
Nicki (Ar- cele care trebuie create. petele barelor de cuplare
,RA: Cam-
; o singu- Cooperativa de consum
i (Siderur- din comuna Beriu desfă
in Imcreţia şoară o activitate inten
mele. papei Programul unităţilor sanitare,
ml); PE- să pe linia achiziţionă
iriera îea rii de la populaţie a u-
U n i r e a); farmaceutice şi de prestări nor cantităţi cit mai mari
rie No-
răi şi vom de produse agricole. în
a) ; ' LU- servicii pentru zilele toamna acestui an, de
(Cultural) ; pildă, au fost preluate dc
de sticlă
VULCAN : de 1, 2 şi 3 Ianuarie 1982 la cetăţeni 250 tone fin,
a 38 (Lu- 4 500 kg cartofi, 430 kg
A : Trecă- fasole, 3 520 kg nuci ş.a.,
); PETRI- 9 ASISTENŢA MEDI nr. 3 (Piaţa Libertăţii, o- sarcinile de plan fiind în
i vom ve CALĂ. La Deva, pentru rele 8-20). Petroşani : în Parada portului popular a prefaţat plăcut, pe arterele principale ale Devei, specta
ci ; ANI- copiii pînă Ia 16 ani, se zilele de 1, 2 şi 3 ianua deplinite la toate capito colul „Florile dalbe“ ale formaţiilor de obiceiuri laice de iama ale pionierilor şi şcola
ă în nori vor acorda consultaţii la rie, va fi deschisă, între lele. rilor din judeţ, desfăşurat pe scena casei de cultură a mu nicipiului.
URICANI :
trăbunica ! camera de gardă a sec orele 8-20. farmacia nr.
tAD : De- ţiei de pediatrie între 15 (strada Republicii nr.
•iile l-II orele 9—19. După aceas 58) ; în aceste zile, în Ordinea şi disciplina la Bacul d@ munca
ORAŞTIE : tă oră, rezolvarea cazu oraşe, farmaciile vor !
; în ochii rilor de urgenţă se va funcţiona cu program de (Urmate din pag. 1) în ţinută de oraş şi nu în trebuiau să fie două echi D a c ă întreprinderea
urne (Fla- face prin serviciul de duminică. salopetă ? pe : cea dc zidari-şamotori „Victoria“ Călan se con
-BAI : In gardă al secţiei. Pentru întreprinderii de o zi, două Molipsindu-sc pare-se de si cea de la malaxoare. fruntă în această perioa
el ub al (Ca- adulţi, atît consultaţiile © PRESTĂRI SERVICII. sau chiar trei. Motivul ? la lăcătuşi, şi lucrătorii de în total 10 oameni. Perse dă cu o serie de greu Iuţi
HAŢEG : cit si urgenţele vor fi în zilele de 1 şi 2 ianua- j Absentau nemotivat. Ca ei la exploatarea maşinii de verăm în căutări şi, în în realizarea sarcinilor e-
aste (Da* rezolvate de serviciul de rie vor fi deschise, cu ; mai erau şi alţii. Se pare turnare aveau de discu sfirşit, găsim doi lucrători. conornice, fără îndoială că
.dienii din urgenţă din incinta Spi program intre orele 10-14, că „nemotivatele“ sînt o tat... „cestiuni arzătoare la Dormeau ca acasă. Au tre o parte din ele se dato
: Ani til talului judeţean. care unităţile de reparaţii ra- boală cronică la întreprin ordinea zilei“. Tema „dez cut cîteva minute bune rează şi unor aspecte ca
de cullu- funcţionează cu program dio-tv.. obiecte de uz j derea clin Călan, dacă ne baterilor“ era disciplina in pînă să-i punem pe picioa cele întîlnite, de încălcare
De ce să-l permanent atît ziua cit casnic, foto şi cele de fiîndim că la fiecare dintre muncă, responsabilitatea re. Licoarea lui Bachus a disciplinei muncitoreşti,
profesor şi noaptea. La toate spi autoservice. în 3 ianua formaţiile de lucru, pe la datoriei împlinite. Aşa cel şi-a făcut din plin efectul de neasigurare a ordinii
: O fre- talele din oraşe şi mu rie unităţile prestatoare care am trecut în acea puţin încerca să ne con asupra lor. Culmea, tot ci desăvîrşite în producţie, la
(Lumina). nicipii vor funcţiona per de servicii vor funcţiona după-amiazâ, pontajele ,,a- vingă maistrul Nicolae Sa- s-au supărat. N-au vrut toate locurile de muncă.
manent serviciile de ur cu program normal de testau“ lipsa nejustificată monic, cînd 1-a.m găsit să-şi spună numele şi func De o deosebită gravita
genţă. asigurate cu me duminică. de la serviciu a cîte doi şi stînd la taclale împreună ţia („sînt şef de dormitor te sînt cazurile întîlnite în
dici, cadre medii şi mij trei muncitori. cu oamenii săi. Aceasta în comun“ — zicea, ironic, cadrul anchetei de con
loace de transport cores o SERVICII POŞTALE. Tot aici se cuvine să re timp ce de întreaga echi unul dintre ei), amenin- sum de alcool, ştiut fiind
punzătoare. în zileie de 1, 2 şi 3 ia levăm un alt aspect con pă era nevoie la reparaţia ţînd că dacă nu sînt lăsaţi că Legea nr. 5/1978. recent
»il pentru nuarie, unităţile de poş statat în schimbul amin furnalului. Ulterior, am în pace. se supără şi plea modificată şi completată
brie 1981: * FARMACII. Deva. tă pentru activitatea de tit — cronofagia, mîncarca că acasă... aşa cum au ple de Marea Adunare Na
: încălzire în ziua de 1 ianuarie va ghişeu vor avea program timpului — sau altfel spus aflat de la şeful schimbu ţională, prevede că pre
fi schim- lui, subinginerul Anton cat şi cei de la malaxoa- zentarea la programul de
ilt noros. fi deschisă farmacia nr. de zile nelucrătoare. Vor „timpul trece, leafa mer Răceanu, că cei amintiţi re. A fost nevoie de in
taţii slabe 55 (cartier Gojdu), între fi asigurate servicii pen ge, noi cu drag... chiulim“. tervenţia conducătorului lucru sub influenţa băutu
de nin orele (-21 ; în 2 ianuarie tru efectuarea convorbiri au refuzat categoric să rilor alcoolice, introduce
şi ploaie. Exemple sînt multe. răspundă solicitărilor de de schimb pentru a-i po rea sau consumul de bău-
. slab la farmacia nr. 60 (cartier lor telefonice şi transmi Ora 17.40. în atelierul la furnal, pe motiv că toli şi a afla, cu greutate,
fcensificări Micro 15, orele 7-21), iar terea telegramelor de ca- > numele unuia dintre ei — turi alcoolice în unităţi se
. Tempc- în 3 ianuarie farmacia zuri urgente. lăcătuşilor de întreţinere aveau de lucru la benzi. sancţionează penal sau,
a fi cu- de la M.T.F.B. discuţiile Cum lucrau, s-a văzut... Ioan Pîrvuieţ. şeful echi după caz. contravenţional,
is 2 gra- nr. 1 (Piaţa Victoriei. în erau în toi. Ele au conti pei de zideri-şamotorh
iar cea tre aceleaşi ore). Garda o ASISTENŢA TEHNI Dormitorul comun din... disciplinar sau material.
şi 7 gra- de noapte va fi asigura CA RUTIERA. Filialele nuat pînă după ora 19, că, — Ce vreţi, noi ne-am Comitetul şi organizaţii
depune- deh !, tot „nu avem de lu hala de pregătire terminat lucrul, am tras le de partid din întreprin
cal se va tă, pe toată perioada, de A.C.R. din judeţ asigură, cru“ — afirmau în cor lă din greu (! ?'. Am zid t dere. consiliul oamenilor
:
farmacia nr. 1. Hunedoa prin atelierele din Deva.
ra : în 1 ianuarie — far Hunedoara şi Petroşani, cătuşii Maria Hristu, Du Mai erau cinei minute şapte rînduri la oa'e. \- muncii. organizaţiile de
ie în ge- macia nr. 5 (str. Mihai asistenţă tehnică pentru mitru Păcurar şi Mircea pînă ia ora 20. însoţiţi de cum merkăm r ă ne tineret, şi de sindicat au
:erul mai Ion Petruşe, ofiţerul de nim. ar'Mrriec sarcina — potrivit preve
yr cădea Viteazu. nr. 3). între ore membrii A.C.R., după ur Crăciun. Ba ne-au invitat serviciu pe întreprindere, convingere
î. Vîntul le 8-20, în 2 ianuarie — mătorul program : în zi şi pe noi la o şuetă, că derilor legii — să acţione
Ificări de pînă la sfîrşitul schimbu intrăm în hala de pregăti de z'dari. ea si ze cu fermitate şi eomba-
din sud farmacia nr. 6 (Bulevar lele de 1 şi 2 ianuarie, re a oalelor de turnare. tru -*! t’mrnil •<--> -■v'tate sporită pentru în-
le servi dul Dacia, orele 8-20), în între orele 10-18, Iar în lui „mai este timp berechet Nici ţipenie de munebori. nic -
lla). 3 ianuarie — farmacia 3 ianuarie între 10-20. şi afa-ă-i frig“. Oare din Unde au d'spărut De le • ■'a unei ordini şi
0
ine exemp.are la
această cauză se aflau tot şeful de schimb ştiam că tC Si.. 0 uZ, i.ecare loc de muncă.