Page 10 - Drumul_socialismului_1982_01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI

Dezvoltarea multilaterală a României socialiste
NOUA REVOLUŢIE AGRARĂ
r
(Urmare din pag. 1) tăţi. Sarcini mobilizatoare au şi o viaţă demnă, onestă. A- l L _ l'ELEI
B&w
şi constructorii, lucrătorii din ceasta presupune, totodată,
sigure cantităţi sporite de transporturi, circulaţia mărfu­ să milităm neabătut pentru ® cerinţe e acţiuni • rezultate e
9,oo Teleşcoal
materii prime şi resurse e- rilor şi finanţe, cu toţii fiind pace şi destindere internaţio­ 10.00 Matineu
rţergetice, cărbune cacsifiea- chemaţi să-şi axeze preocu­ nală, pentru dezarmare, co­ Film ar
copii şi
bil şi energetic moi muilt şi pările şi eforturile pe pro­ laborare şi înţelegere între geata că
mai bun. Siderurgiştii de la blemele de bază ale pro­ toate popoarele lumii, aşa Şq instaurăm munca responsabilă, ordinea şi 11.25 Tribuna
Hunedoara şi Călan să pună priei activităţi de producţie, cum ne-a îndemnat secreta­ 11.45 Film sei
în funcţiune şi să atingă la pe ritmicitatea îndeplinirii rul general al partidului, to­ Express'*
ciul 4
timp parametrii proiectaţi ai sarcinilor de plan şi a an­ varăşul Ni-colae Ceauşescu, disciplina In fiecare unitate agricolă! 12,13 Moment
noilor obiective, să ridice la gajamentelor asumate în în­ prin Apelul pentru pace şi 12.55 Telex
cote superioare calitatea pro­ trecerea socialistă pe a- dezarmare adresat întregii 1G,00 Telex
duselor, să-şi onoreze exem­ cest an. lumi. Două moduri diferite de manifestare 16.05 Teleşcoal
plar sarcinile la export. E- Organele şi organizaţiile Cu asemenea ginduri şi 16.55 Clubul I
nergeti ci emili să vegheze ne­ de partid, consiliile oame­ sentimente au păşit în noul 17.40 Almanah
întrerupt pentru producerea nilor muncii, organizaţiile de an oamenii muncii hunedo- a grijii pentru zootehnie 18.05 La aniv
luţiei pa
unor cantităţi mai mari de sindicat, tineret şi ale reni, hotărîţi să-şi onoreze 18.25 îndrumă)
energie electrică — îndeosebi O.D.U.S. să aibă permanent exemplar mobilizatoarele sar­ Duminică, 3 ianuarie, am şi nu mai poate veni la dor rău picioarele. I-ar lru luci
pe bază de cărbune —, fo­ in centrul atenţiei ordinea şi cini pe care le au în 1982, efectuat un raid în unită­ moara de furaje, aşa că în­ trebui un tratament... gricultur
restierii, chimiştii, producăto­ disciplina în muncă, să ma­ să facă în continuare dova­ ţile zootehnice din comu­ grijitorii îşi macină sin­ După cum foarte limpe­ 18,50 1001 de
rii de materiale de construc­ nifeste intransigenţă faţă de da hărniciei şi abnegaţiei na Ilia pentru a vedea guri, cum pot. Şi mai ales de se vede, ferma zooteh­ 19.00 Telejurn
ţii, lucrătorii din industria orice abatere de la instruc­ muncitoreşti pe care le-au modul în care sînt îngriji­ ce au. Din această cauză nică este lăsată doar pe 19.25 Aclualita
uşoară, din celelalte sectoa-. ţiunile de funcţionare a u- probat de atâtea ori, să ob­ te şi furajate animalele, programul se desfăşoară seama îngrijitorilor. Dar 19.40 Civica
re productive să pună cu nităţilor socialiste, de la nor­ ţină succese prin care Hu­ cum evoluează producţia anevoios şi durează pînă ce fac, în această perioadă 20.05 Teatru
fierbinte
prioritate accentul pe reali­ mele muncii şi legile ţării, nedoara să se situeze între de lapte. ta orele prînzului. de iarnă, preşedintele Octavian
zarea ritmică a prevederilor să vegheze cu fermitate pen­ judeţele fruntaşe ale ţării, La Complexul intercoo- Aflăm de la mecaniza­ C.A.P. — Gheorghe Suba, 21.45 Telejurn
de plan ia producţia fizică, tru ca activitatea produc­ cu o contribuţie însemnată peratist Bacea erau pre­ tor că, de dimineaţă, pre­ inginerul şef — Ion Cion­ 22.05 Varietăţi
îmbunătăţirea continuă a ca­ tivă şi viaţa socială să se la opera de edificare multi­ zenţi 1a program directo­ şedintele C.A.P. şi şeful ca, şeful de fermă — regrafio
lităţii produselor şi creşte­ desfăşoare în bune condiţii, laterală a României socia­ rul complexului, Dimitrie secţiei S.M.A. i-au cerut Gheorghe Ivan ? Cînd au
rea eficienţei întregii activi­ să avem succese în muncă liste. Iosohici, specialiştii, toţi să ducă ceva boabe şi alte de gînd să se ocupe de va­
îngrijitorii. Aflăm că „re­ cile cu lapte ? Cînd au de
11
velionul animalelor de gînd să cumpere fin ?
Minerii si preparatorii Văii Jiului ne condiţiuni, animalele în comuna Ilia Cînd vor asigura o fura­
aici s-a desfăşurat în bu­
t au fost furajate cu cea jare raţională ? BUCUREŞ'J
— Cît lapte aţi dat azi,
(Urmare din pag. 1) la sută faţă de cea prevă­ eătoare. Descărcarea unei mai mare grijă, beneficiind furaje ta saivan, 1a oi. De de ta lotul dumneavoastră? dioprogramu
La Început <
zută în proiectul iniţial. asemenea navete durează de raţii consistente. în vaci nu se îngrijeşte, însă, — o întrebăm pe îngriji­ te dc munci
liioane kWh, în lac do 559 De Ia prepara ţie ne sosesc sase ore, in loc de o sin­ grajduri este ordine şi cu­ nimeni... toarea Floare Draia. greşului pati
milioane kWh, de ce dife­ în continuare navete cu... gură oră. răţenie iar la maternita­ Stăm de vorbă cu Floa­ jurnal; 8,00
renţa între planul lunii probleme. Asemenea practici sînt te s-a amenajat un loc re Draia, una dintre cele — Un bidon şi 5 litri. 8,10 Curieri
9.00 î
noiembrie şi realizatul a- -— Din cîte ştim, s-a in­ si in detrimentul celor din,. special pentru viţei, pen­ mai bune îngrijitoare de De cînd sînt la CA..P., de Răspunucin
cesteia este de 35 milioa­ terzis scoaterea vagoane­ Valea Jiului, Energia e- tru a-i feri de frig şi de la C.A.P. 20 de ani, n-am muls aşa 10.00 Buletin
ne kWh, iar în decembrie lor cu autoreeepţie din lectrică este o problemă a afecţiuni pulmonare. Efec­ — îngrijitorii noştri sînt puţin. Dublu reciti
skaia şi Ri
do 40,9 milioane kWh la preparaţie. tuturor, a celor ce o con­ tul pozitiv al grijii faţă de buni, fac treabă. Dar n-au Pentru înlăturarea lip­ 10.25 Atlas
producţia de energie elec­ — Deşi au fost dese ca­ sumă (şi în această cate­ animale se resimte în pro­ ce pune în iesle, la botul surilor din activitatea fer­ Mioriţa; 11, i
trică pe bază de cărbune. zurile de respingere la re­ gorie putem să-i încadrăm ducţia de lapte, care se vacilor. Cu paie, numai cu mei zootehnice a C.A.P. ştiri; 11,05 :
Ce se întîmplă în mine­ cepţie la mixtele de la si pe mineri şi prepara­ menţine la un nivel con­ paie, nu se face lapte ! Ilia se impune o interven­ nierilor; 12,
ştiri; 12,05
le de cărbune şi prepara­ Lupeni, vagoanele sînt ex­ tori) şi a celor ce o pro­ stant. — Ce-aţi mai putea să ţie hotărîtă din partea folclorului î
ţii am arătat în numerele pediate cu autoreeepţie, duc. Energeticienii nu au Un motor electric de 1a le daţi ? consiliului de conducere la l Ia 3; :
rioşllor; 16,
anterioare ale ziarului fără să deranjeze pe ni­ nevoie de altceva decît să moara de furaje s-a ars — Mai avem gozuri, mai al C.A.P., a C.U.A.S.C. Ilia 16.25 Coordo
nostru, cu prilejul unor meni de acolo. Dimpotri­ se respecte clauzele con­ şi se acţionează pentru re- avem siloz, dar nu putem şi, în mod deosebit, a co­ 16,45 Şlagă
raiduri-anchetă. Deşi s-au vă, este în avantajul lor. tractuale : puterea calori­ bobinarea lui. Cărbunii de face după capul nostru. mitetului comunal de peste decei
spus lucrurilor pe nume cu fică a cărbunelui de la 1a centrala termică s-au — Aveţi raţii stabilite ? partid şi consiliul popular medicului;
ştiri; 17,05
această ocazie, situaţia — Şi dumneavoastră ? Coroeşti să fie de 3200 terminat, dar s-a interve­ — Degeaba le trecem pe comunal. Aşteptăm răs­ femeilor; 1
producţiei, mai precis a — Ca să îmbunătăţim Keal/kg, de la Lupeni — nit pe loc — şi s-au gă­ hîrtie, dacă nu le punem punsul celor în drept, ca­ estradă; 17
calităţii cărbunelui, nu s-a calitatea acestui cărbune 2900 Keal/kg, iar de la sit soluţii — pentru pro­ în iesle. Şi ar mai trebui re să cuprindă măsurile de la A Ia
sezonul alb
schimbat. Inginerul Iero- (si să suplinim lipsa lui) Petrila 3 300 Keal/kg. curarea de cărbuni în ve­ să treacă si cîte un doctor luate pentru instaurarea rii; 20,00 T
nim Rusan, directorul l.E. folosim cel din import. Un derea furnizării fără în­ pe aici ? unui climat de muncă res­ tului romă
Deva, aduce în discuţie şi plus de efort valutar pen­ Date fiind aceste condi­ treruperi a agentului ter­ — De cc ? ponsabilă, de ordine şi gini muzici
alte stări de fapte care tru ţară, un minus la ca­ ţii, energştieienii de la l.E. mic. disciplină în această fer­ trici; 21,00
21,05 Romi
grevează activitatea între­ pitolul eficienţă pentru Deva fac un apel munci­ în contrast evident cu — Uitaţi, vaca aceasta a mă. dustrial co
fătat doi viţei. Mănîncă
prinderii, contribuind la noi. Mă voi referi numai toresc către minerii şi pre­ ordinea şi disciplina de la bine, dar e tare slăbită, o T1BERIU ISTRATE Meridiane
că uşoară;
creşterea nejustificată a la transport. Cînd aducem paratorii din Valea Jiului. complex se prezintă lucru­ oră; 23,00-
costurilor de producţie. cărbune de la Lupeni, pre­ Au nevoie de cărbune cu rile la ferma zootehnică a muzical n.
— Am arătat si altădată ţul do transport al unei conţinut scăzut de cenuşă C.A.P. Ilia. Aici „revelio­ Creşterea prociiscfiei agricoie
11
efectele cărbunelui cu ra­ tone de cărbune abia de­ si umiditate, deci cu pu­ nul animalelor s-a făcut
baturi de calitate. Termo­ păşeşte 19 lei. Cînd adu­ tere calorifică mare, în mai mult cu paie, deşi sînt
centrala nu este un sac cem din port. de la Con­ vederea folosirii raţionale deja multe fătări şi vacile si a iwrăfiîer Sa fondul de stat
fără fund, care să înghită stanţa, preţul ajunge ia 82 a capacităţilor de produc­ (ca şi viţeii) ar merita mai v
la nesfîrşit steril si bolo­ lei tona. Dacă ar fi numai ţie, preta tîmpinării uzurii multă atenţie. De serviciu, (Urmare din pag. 1) anul viitor, toate culturile
vani. Sînt instalaţii care aceasta. Preparatorii ne premature a utilajelor şi duminică, ta fermă trebuia de toamnă — 1 566 ha DEVA :
se deteriorează. în ultimul îngreunează procesul de reducerii consumurilor spe­ să fie inginerul şef al nă, realizînd şi livrînd o grîu, 885 ha orz şi 480 ha minlcă (F
timp mai multe, pentru că producţie şi prin încărca­ cifice, pentru obţinerea în C.A.P., Ion Cionca, dar producţie de 12 tone/ha, plante de nutreţ — au da ’40 (A
de o bună perioadă de rea uneori a cărbunelui în condiţii optime a energiei îngrijitorii nu-1 văzuseră de pe cele 30 ha cultiva­ fost semănate la vreme şi RA : Toat
mea — se
vreme cantitatea de cenu­ vagoane tip „gondolă si electrice pe bază de căr­ nici după ora 10. Badea te, C.A.P. Şoimuş poate în bune condiţii agroteh­ ra); Aleri
11
şă a crescut cu peste 20 nu în vagoane autodescăr- bune. Orşa şi-a luxat un picior obţine o primă de 36 000 nice. S-au folosit seminţe gistul);
lei. Anul trecut C.AP. De­ din soiurile cele mai pro­ (Arta);
probleme
va a dat în plus la fondul ductive şi toată suprafaţa structorul)
Âutoeoreducere, aiBt®apr®vizi®nar® t©tiforiolo de stat 238 tone orz.. La o a fost fertilizată cu îngră­ Oraşul
Ştefan Lu
asemenea producţie supli­ şăminte chimice. Terenu­ bric); LU
mentară livrată la fondul rile destinate semănături­ (Cultural)
Locuitorii din raza ora­ Locuitorii Petriîei contractează şi prii. Ar trebui făcut în de stat prima este de peste lor de primăvară — 1274 natclor (M
şului Petrila depun efor­ aşa fel îneît toţi cei ce 71 400 lei. C.A.P. Leşnic, ha — au fost ogorîte. în CAN : I
(I cent"
turi susţinute pentru a în­ deţin pămînt, indiferent livrînd 100 tone porumb T ■'
făptui în practică princi­ livrează tot mai multe animale că lucrează în minerit sau poate primi o primă de ci mp s-au transportat peste -CV,
piile autoaprovizionării te­ în altă parte, să-şi asigu­ 35 000 lei. în acest fel se 12 000 tone gunoi de grajd, mic dai '
citorcsc);
ritoriale. In acest sens îa fondul de stat re prin efort propriu cel acoperă integral cheltuieli­ fiind fertilizate 337 ha cu sa (Retez
10 420 tone — teren des­
există unele condiţii favo­ puţin o parte clin hrana le de producţie şi se rea­ atomii mi
şic) ORă
rabile dacă ţinem seama fost realizat şi depăşit. 309 viţei şi 49 de porci. propriei familii. lizează si venituri în plus. tinat culturilor dc legu­ să trăim,
că majoritatea cetăţenilor Din discuţiile purtate eu Printre cei mai vrednici Acest obiectiv stă în a- Avem posibilităţi reale me, cartofi şi sfeclă de 1 i>.n (Pat
lucrează în minerit şi be­ cetăţenii a rezultat că or­ gospodari se numără Du­ tenţia consiliului popular pentru a creşte producţii­ zahăr. Această acţiune lui Ju
neficiază de program de mitru Dobre din Cimpa, orăşenesc. în momentul de le şi livrările ta fondul de c o n t i n u ă , folosind şi GEOAGIl
lucru de şase ore, că sînt ganul local al puterii şi care a încheiat contracte faţă sînt organizate — stat. Acest lucru îl demon­ 12 000 tone gunoi de pa­ Imereţia
HAŢEG :
11
suprafeţe mari de păşuni administraţiei de stat s-a pentru sase viţei, Petru prin deputaţi, prin lucră­ strează în mod practic re­ săre de la „Avicola Min­ te de (
şi fineţe aflate în proprie­ ocupat si se ocupă înde­ Mureşan, din acelaşi sat, tori ai consiliului popular zultatele obţinute de C.A.P. tia la fertilizarea terenu­ BRAZI :
tatea consiliului popular aproape de dezvoltarea care în 1981 a predat 5 vi­ — discuţii cu taţi gospo­ Deva, Veţel, Hărău. Şoi­ rilor pe care le vom cul­ te, bur
Dreptate
sau a cetăţenilor. creşterii animalelor pe ra­ ţei, Susan a liric, din Bă- darii,din oraş şi din sate­ muş şi Leşnic care anul tiva în primăvară. Toate sa dc ci
za oraşului. Au fost pe
— Marea majoritate a larg popularizate hotărîri- răoni, Dumitru Bunea, din le aparţinătoare. în cadrul acesta au depăşit produc­ eforturile noastre,. întreaga Ani tum
ILIA : P
acestora, ca şi în adună­
gospodarilor ce dispun de le celui de al II-lea Con­ Burdeşti, Ioan Gălăţan, din rile cetăţeneşti ce au loc, ţiile planificate la grîu, putere de muncă le vom
pămînt au înţeles impera­ gres al ţărănimii, cuvîntă- Jieţ, şi mulţi alţii. se subliniază necesitatea ca orz, porumb sau sfeclă de consacra îndeplinirii sarci­
tivul adresat direct mine­ rile tovarăşului Nicolae zahăr. Pentru obţinerea nilor puse de partid în
rilor de către secretarul Ceauşescu referitoare la — Noi, cei ce locuim în fiecare deţinător de pă­ de recolte superioare în faţa agriculturii.
general al partidului, tova­ satele aparţinătoare Petri- mînt să crească cît mai
agricultură, documentele lei — ne spunea minerul multe animale, să încheie
răşul Nicolae Ceauşescu, la de partid şi de stat elabo­ Gheorghe Florea din satul contracte cu statul. Scopul
Consfătuirea pe probleme­ rate în ultima vreme. Au Jieţ — înţelegem necesi­ este ca fiecare gospodărie Timpu
le agriculturii din august fost organizate adunări tatea de a creşte animale să contribuie la autoapro- ianuarie
1981 precum si sarcinile ce obşteşti pe sate în care şi a contribui ta fondul de vizionarea localităţii. Re­ fi caldă
moaşă,
revin tuturor locuitorilor s-au dezbătut amplu în­ stat cu cantităţi mari de zultatele obţinute pînă a- Vîntul ■
din recentele reglementari datoririle ce lţţ revin de­ produse. Am în gospodă­ cum, stimulate şi de noile din sec
privi toane* la formarea ţinătorilor de pămînt. De­ rie, la ora actuală, două decrete ale Consiliului de peratun
prţnsă
fondului de stat de produ­ putaţii au desfăşurat, de vaci, 20 de oi, porci şi pă­ Stat, sînt promiţătoare, gvade, i
se agroalimentare. şi cresc asemenea, o intensă munpă sări. fiind deja încheiate peste tre 5 şi
în gospodăriile lpi; multe de lămurire în rîndul ce­ — Ce aţi predat în 1981 ? 50 de contracte pentru li­ ţa se v
Penln
animale, predtad la fondul tăţenilor, stând de vorbă — Un viţel, doi miei, vrarea de animale. în a- 1982 : 1
de «tat cantităti însemnate cu fiecare gospodar. Celor precum şi 15 kg de lină. cest fel — după cum se caldă,
Cu tot'
de produse agricole — ne ce au încheiat contracte în Jieţ, ca şi în celelalte apreciază — există toate bile pi
condiţiile ca pentru 1982
spunea Dumitru Grunţa. pentru animale li s-a re­ sate din Petrila. sînt mulţi să se asigure în întregime La ir
vicepreşedinte al biroului partizat păşune din pro­ oameni care contribuie la neral i
cu cer
executiv al consiliului prietatea consiliului, popu­ fondul de stat, dar sînt şl livrarea cantităţii d;e 185 log de
tone carne planificata ba.
popular orăşenesc. Ca re­ lar. din aceia care nu predau ţhiar să «« dcnăac'is-ă leriu 1
zultat. planul pe an.ui 1981 în ano' 19^1 cetăţenii nimic, nu cresc animale TRAIAN SONDOR
la carne, lapte şi lină a Petrileţ au livrat ta stat pici pentru nevoile pro-