Page 13 - Drumul_socialismului_1982_01
P. 13
Consiliul de Stai a! Republicii Socialiste România
D E C R E T
pentru instituirea unor reguli privind exploatarea şi întreţinerea in
stalaţiilor, utilajelor şi maşinilor, întărirea ordinii şi disciplinei în
muncă în unităţile cu foc continuu sau care au instalaţii cu grad
ridicat de pericol în exploatare
(ÎN PAGINILE II ŞI II!)
Noile reglementări de stimulare a ţărănimii —
impuls mobilizator în creşterea producţiei
agricole şi a Jivrăribr la fondul de stat
Anul XXXIV, nr. 7514 MIERCURI, 6 IANUARIE 1982 4 pagini - 30 bani Contribuţie sporită
CIT CÎŞTIGĂ ÎN PLUS, CE VENITURI POT
OBŢINE PRODUCĂTORII AGRICOLI ? fa buna
Mesajul de Anul n©y adresat Întregului popor
Ioan Barb, crescător de animale din satul Cure- aprovizionare
ehiu, comuna Bucureşti, a încheiat două contracte
de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru viţei, pe care s-a angajat să-i livreze în 26
ianuarie a.c., la greutatea de 410 kg fiecare. Cît va a populaţiei
primi el pentru cei doi tăuraşi livraţi, unul la cali
PUTERMIC ÎNDEMN Lft MBIICÂ BOMHCÂ PEiliU tatea I şi altul la calitatea a Il-a, in unma aplicării cu produse
noilor preţuri de contractare prevăzute do Decretul
REALIZAREA ŞÂBCIMLOR ECOMCO-SOClĂLE Consiliului de Stat ? Varianta I Varianta a Il-a agroalîmentare
Aplicarea în viaţă a sar
Greutatea Ia pre cinilor izvorîle din hotărî-
P la n e i p e 1 1 8 2 — s a l] s e m n u l r it m ic it ă ţ ii, ❖ Calitatea 410 kg viu 410 kg viu statului privind aulocon-
dare
rile partidului şi legile
I
II
ducerea şi autoaprovizio-
a l calităţii şi e f ic ie n t e i ❖ Preţ unitar kg 18,50 lei 17,25 lei narea teritorială, a noilor
& Valoarea anima
măsuri de stimulare a
lului în funcţie de creşterii producţiei agrico
în bilanţul realizărilor noscut şi s-au străduit să jelor, instalaţiilor şi a greutate şi cali
obţinute în anul 1981 — le îndeplinească. Ne-au timpului de lucru — la le vegetale şi animaliere
al 30-lea al existenţei sale venit în ajutor o serie de balastiere şi în poligoane tate 7 585 lei 7 072,50 lei pun în faţa organelor de
— de către Trustul de dezvoltări ale unor capa le de prefabricate (la Sa ❖ Spor de preţ la partid şi. de stat comunale,
construcţii H un ed o ar a -D e- cităţi do producţie — între lata, Pricaz, Bretea Strei, viţei livraţi îa a celor 'ce muncesc pe
va, colectivul Secţiei da care construirea noului po Deva, Livezeni), în cele greutatea de pes ogoaro, a tuturor locuito
rilor de Ia sate, sarcini
utilaje şi transport se în ligon de prefabricate din lalte compartimente func
scrie cu o contribuţie în beton Deva, cu o produc ţionale din cadrul secţiei te 400 kg în pe mari şi de răspundere.
semnată. De modul în ca ţie de 4000 mc pe lună —, — care au generat. In rioada 1 XII — Acţionând pentru înfăptui
re au fost aprovizionate modernizarea unor fluxuri tr-adevăr, unele nemulţu 30 IV: 0,50 lei pe rea lor ne-am propus ca,
şantierele cu betoane şi de fabricaţie, perfecţionă miri ale constructorilor, kilogram 205 lei 205 lei folosind mai chibzuit pă-
panouri prefabricate, cu rile unor tehnologii de neoiiorarea operativă şi in mîntul şi sporindu-i rod
confecţii metalice, cu alte lucru, dotarea cu unele tegrală a necesarului de Dacă viţelul a nicia, să acoperim mai bi
materiale de construcţii, a agregate şi instalaţii de materiale. în acelaşi timp fost în gospodă ne nevoile proprii de con
depins finalizarea obiecti înaltă productivitate, care însă trebuie să spun că ria producătoru sum ale locuitorilor comu
velor aflate în execuţie. au sporit sensibil volumul activitatea noastră a fost lui se primeşte o nei Boşorod şi să contri
Şi se poate spune, cu de producţiei materiale, au şi mai e.ste impietată de buim intr-o măsură mai
plin temei, că S.U.T. De condus la îmbunătăţirea către I.T.A. şi I.J.T.I,. De primă fixă de 300 mare la realizarea fondu
va s-a achitat mai bine de activităţii în general. va, care nu ne asigură lei/animal 300 lei 300 tei lui de stat, la buna apro
sarcini în 1981 faţă de alţi — Şi totuşi au existat mijloacele de transport de- ❖ Total venit rea vizionare a populaţiei de
ani, deşi au mai existat şi mai există probleme de cit în procent de 60 la su lizat 8 090 lei 7 577,50 lei ia oraşe cu produse agro-
unele reproşuri din partea aprovizionare neritmică şi tă. respectiv 40 la sută alimentare.
constructorilor, în mare sub nivelul contractelor a din volumul contractelor & Dacă viţelul pro Toate măsurile luate au
parte îndreptăţite, uncie unor şantiere şi puncte de pe care le au încheiate vine de la o ju- drept scop obţinerea şi li
având însă o bătaie mai lucru, de calitate uneori cu noi. Sigur, ştim că au nincă la prima vrarea ÎT! acest an la fon
lungă, pînă la Î.T.A. şi necorespunzătoare a unor şi ei greutăţi, că duc lipsă dul de stat . a unor eanti
I.J.T.L, Deva. materiale de construcţii. de anvelope, carburanţi, fătare şi a fost taţi sporite de cereale,
— în anul 1901 — apre — Aşa este. Mai sînt piese de schimb, dar pla ţinut în gospodă cartofi, legume, fructe,
cia ing. Nicolae Maioros- deficienţe de organizare a nul este olan si trebuie ria personală carne, lapte, linii şi alte
cu, şeful S.U.T. Deva — muncii si abateri de la DUMiTRU GHEONEA minimum 8 luni, produse. Astfel, unitele
sarcinile au fost mobili disciplina tehnologică, ne agricole socialiste vor li
zatoare, oamenii le-au cu glijenţe în folosirea utila (Continuare în pag. a 4-a) se mai acordă o vra statului 373 tone grîu,
primă fixă de 300
140 tone porumb, 312 tone
lei/animal 300 lei 300 lei cartofi, 212 tone fructe,
® Venitul realizat 2 900 lil lapte de vacă, 420
la fiecare din ce hl lapte de oaie. în acelaşi
le două variante timp, gospodăriile popu
laţiei vor valorifica prin
este de 8 390 lei 7 877,50 lei sistemul de contractări şi
achiziţii 129 tone carne do
în total, pentru cei doi tăuraşi îngrăşaţi şi livraţi
la greutatea de 410 kg si calitatea 1 şi a il-a. se va bovină, 23 tone carne do
realiza un venit de 16 267.50 lei. porc, 8 tone carne de ovi
nă. 2,7 tone carne de pasă
N o t ă : re. 110 000 1 lapte de va
® Crescătorul mai primeşte 180 kg furaje concen că, 7100 1 lapte de oaie.
trate pentru fiecare animal contractat, din care poa 4 500 kg lină. 6 000 kg ce-
te lua ca avans, la încheierea contractului, 50 kg fu-
raje/animnl. IERONIM GRECU
secretarul comitetului
® Preţul unitar pe kilogramul de carne în viu comunal de partid,
Maistrul Matei Şarpe Împreuna eu eaupuriştii loan Ta bacu şi Anastasie Osnaga ve este cu un leu mai mare faţă de 1981. Ca urmare, se primarul comunei Boşorod
ghează cu atenţie la calitatea fontei obţinută la furnalul nr. 7 al C.S. Hunedoara. J realizează un venit suplimentar de 920 lei.
(Continuare în pag. a 4-a)
— o — © — « - o — zi _ - „ .. ,
talo-chimice. Unitatea pune
la dispoziţia populaţiei şi o- Cînd porţile unităţilor sînt larg deschise*
bieete de artă decorativă
din ceramică, gg PREMII
NAŢIONALE. La concursul
55 tN ETAPA FI VAI, A A naţional de artă plastică chiulangiii şi plimbăreţii ies în oraş la...
CONCURSULUI „ B U N A „Partidului — inima şi gîn-
SERVIRE", desfăşurat recent dul“, organizat de revista
in Capitală, comerţul ali „Luminiţa", Casa pionierilor o cafeStifâ sau ia „una mica"
mentar himedorean a fost şi şoimilor patriei Hunedoa
reprezentat de vinzătoarolc ra a obţinut un preţios şi
Sabina Logofătu (unitatea meritat premiu colectiv. La TT. a zis că-i place teri
nr. 110) şi Rodica Ciobanu aceeaşi întrecere, şoimul pa în (oaie unităţile economico-socialc, acum la în ora zece a dispărut fără
(unitatea nr. 73) — ambe triei Ionela Vlad, de la Gră bil fiindcă e dulce. iar urmă, lucru care-i stă de
le clin Hunedoara, ocupante diniţa C.S.H. nr. 3 (director ceput de an nou, oamenii muncii s-au mobilizat pen compania plăcută. ..Cum mai multă vreme în obi
ale locului doi în etapa in Livia Borşan) a obţinut pre tru îndeplinirea sarcinilor de plan în mod ritmic şi
terjudeţeană de la Timişoa miu individual. (Gabriela A- de calitate, astfel ca încă din primele zile sa înregis lucraţi ?“ — am întrebat. cei. Şefii şoferului iubitor
ra. Avînd şi de astă dată o saftei — subredacţia „Tot Şoferul a bîlbîit ceva, apoi de vin, ar trebui să pună
bună comportare, tinftra înainte" Hunedoara), «g SIM treze succese importante. în contrast cu aceştia, unii a zis că în tura de dupu- o straşnică frînă în acti
noastră reprezentantă Sabi POZION. în organizarea In au început anul nou cu plimbări prin oraş, cu ape
na Logofătu s-a clasat pe spectoratului şcolar jude vitatea lui T.T., să-l adu
locul doi pe ţară, iar Itodi- ţean şi a Asociaţiei judeţe ritive în localurile publice, cu „una mică", cu taifas că pe drumul firesc.
ca Ciobanu a primit Diplo ne a folcloriştilor „Ovid şi cu... pierdere de vreme, încălcînd astfel prevede
ma de onoare. Ambelor, fe Dcnsuşianu" la Deva a avut rile legale, dînd dovadă de gravă indisciplină. întf-un Raid-anchetă în
licitări î (Ion Vlnd, cores loc simpozionul cu tema raid-anchetă întreprins ieri de redacţia noastră în Amintiri, amintiri...
pondent). h LA FONDUL „Obiceiuri şi tradiţii laice
DE STAT. în primele cinci ale sărbătorilor de iarnă". municipiul Deva, cu sprijinul organelor locale de municipiu! Deva
zile ale anului 1982, ferma Au prezentat comunicări miliţie, am depistat cîţiva dintre cei care, cu treabă La o masă, în cofetăria
zootehnică a C.A.P. Havan profesorii Ion Damian (Ha sau fără treabă, dar cu multă uşurinţă au ieşit pe barului de zi de pe B-dul
a livrat Ia fondul de stat ţeg), Constantin Burghiu (U- Dr. Petru Groza, trei fete
2 500 1 lapte. Printre cei mai ricani), Vasile Molodeţ (De porţile unităţilor şi au uitat să se mai întoarcă la masă. După care a reve extrem de vesele, sorbeau
harnici oameni ai fermei se va), Lina Căla (Şoimuş), muncă. Şi mai grav, unii au fost găsiţi în localuri pu nit si a zis că are maşina
numără Marla şi Nicolae Rodi ca Silvestru (Orăştie), blice, cinstindii-.se de parcă n-ar fi fost în timpul ser stricată şi, deci, la coloa din cînd în cînd din căni
Lcaha, Cristof Stanca şi alţii Vioriţa Bcnţa (Băita), Mag- le cu cafea, trăgeau din
care muncesc cu multă con dalena Vela (Buceş), Vale- viciului. nă n-are treabă. Povestea ţigări lungi şi se distrau
ştiinciozitate. b UNITATE ria Blaj (Vărmaga) şi Cor ni s-a părut dubioasă şi
NOUA. Po bulevardul Dt\ nelia Stănesru (Petroşani).
Petru Groza nr. 8, din mu Bun îi vinul dor Tăbus, do profesie şo am verificat-o la I.J.T.I., VASILE PÂTAN,
nicipiul Deva, s-a deschis ghiurghiuliu fer la I. J. T. L. Deva, Vasile Popiţars, şeful TRAIAN BONDOR,
de cîteva zile un nou ma aflat în local cu o priete coloanei în care lucrea IOAN PLOIEŞTEANU,
gazin al profilat pe Crama dc pe strada Be nii. comandase şi el o sti ză T. T. ne-a spus că IOAN BUD
desfacerea de produse me-
nin avea vin. lucru ce nu clă. Vinul nu era ghiur şoferul a fost ieri dimi
se prea întîmplă. iar Toa- ghiuliu ci Riesling dar neaţă la lucru, dar pe la (Coniinuare în pag. a
