Page 18 - Drumul_socialismului_1982_01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISM!

= W
BtîwS
: [r*iv
10,ou Mii
11,10 AII
11.20 Fo
lo fi
11.50 Ro
„D
13.20 Te
1G,00 Te
16.05 Te
17.05 Vi;
17.50 Sti
18.35 De
„F
re;
19,00 Te
19,25 Ac
19.35 Ai
19,55 Ui
20,30 Cîi
Cu cs contribuiţi la fondul de stat? re şi achiziţii, crescătorul de animale Aurel Băneasă 21.20 Şt
Ca urmare a aplicării noilor preţuri de contracta­
tr<
din Almaşu Sec. va primi Ia livrare, pentru cele im
Am adresat această în­ două bovine adulte contractate pe acest an la greu­ 21,45 Te
22.05 M<
trebare mai multor gos­ tatea de 450 kg viu fiecare şi la calitatea I :
Floare Sav, secretarul renurile mecanizabile s-au podari din satele comu­
comitetului comunal de efectuat arături cu trac­ nei, fruntaşi în creşterea ❖ Preţ unitar pe ki­
partid, primarul comunei: toarele de la S.M.A.". vitelor. în rândurile ce m
„Comuna noastră cuprinde Iulian Suciu, secretar urmează consemnăm răs­ logram 15 Iei
375 de gospodării. Majori­ adjunct cu probleme de punsurile primite, răs­ ❖ Valoarea pe o bo­ BUCI
tatea cetăţenilor — 635 — propagandă al comitetului punsuri din care rezultă vină fiind de 6 750 Iei dioprofi
lucrează în comună, prin­ comunal de partid : „Pen­ că ţărănimea a înţeles ❖ Dacă animalele sînt Radiojt
presei;
cipala lor ocupaţie fiind tru cunoaşterea prevederi­ bine îndatoririle, obliga­ lodiilor
agricultura, iar 392 îşi des­ lor decretelor Consiliului ţiile ce-i revin în asigu­ livrate în perioada ştirâ ;
făşoară activitatea în alte de Stat privind contractă­ rarea aprovizionării popu­ 1 XII —30 IV mai e “e:
de' ştii
localităţi. Producătorii a- rile şi achiziţiile de pro­ laţiei de la oraşe cu pro­ primeşte un spor taj 198
gricoli din comună au de duse agricole vegetale şi duse agroalimcntare. Iar de 0,50 lei pe kilo­ de ro
gospodărit o suprafaţă de animale, care reprezintă cantităţile de produse li­ gram, adică Ia o bo­ Con cer
Radioti
peste 2 000 hectare, din ca­ însemnate stimulente în vrate la fondul de stat letin d
re 978 hectare teren arabil. vederea creşterii produc­ dau expresie concretă, an facem cinci-şase con­ vină 225 lei copii s
Păşunile ocupă 632 hecta­ ţiei şi livrărilor la fondul materială acestei înţele­ ❖ în total, pe cele citate;
ştiri;
re, iar fîneţele 563 hecta­ de stat, s-a făcut o largă geri. tracte. în 1981 am livrat două bovine adulte folclor 1
ia contract două vaci, un
re. In structura culturilor dezbatere şi popularizare Miron Jurj — Cîrjiţi, tăuraş, un porc şi 600 1 el va primi suma de 13 950 lei Magazi
deputat, preşedintele co­ lapte, iar pentru anul 12,45 /
.; 1
mitetului comunal al 1982 am contractat trei Pentru acest an, Gheorghe Itotea din Cîrjiţi are 15.00 1
O.D.U.S.: „în primul tăuraşi. Veniturile pe ca­ contractaţi trei tăuraşi. Livrîndu-i la greutatea de 16.00
Cîntccc
rind vreau să vă spun re le realizăm din creş­ 370 kg viu şi la calitatea I, el va primi : 16,25 T
işi spun cuvî că noi am înţeles aşa terea vitelor sînt cuprin­ in agrj
cum trebuie îndatoririle se între 20 000 şi 30 000 Preţ unitar pe kilo­ conteir.
medici
lei". gram 17,50 Iei ştiri;
agricole, cerealele au o a acestora cu prilejul adu­ Aurel Băneasă — Al­ Valoarea pe un a- mâne;
cînt,
pondere însemnată, cuprin- nărilor organizaţiilor de maşu Sec : „Noi dăm în gram
zînd mai mult de 750 hec­ bază şi cetăţeneşti, la ga­ fiecare an la contract şi nimal în greutate serii;
cu to
tare. zetele de perete, prin carne şi lapte. Aceasta în de 370 kg va fi de 6 475 lei FemeiJ
Sectorul ?,ootehnie în ca­ munca de la om la om". funcţie de posibilităţile Dacă viţeii sînt ob­ inimile
drul gospodăriilor popu­ Victor Cisar, instructor pe care le avem. Am dat ţinuţi în gospodăria diocen
laţiei este reprezentat prin al Comitetului municipal peste 1 500 kg carne de tr-o oi
zicale;
998 bovine, din care 474 Deva al P.C.R. : „Mutaţii­ bovină şi de porc, pre­ sa va mai primi şi muzici
vaci si juninci, 279 ovine le profunde ce au avut loc o primă pentru fie­
şi 452 porcine. Cifrele pre­ în viaţa comunei — rod care de 300 lei
zentate sînt departe de a al politicii înţelepte a In total, pe un lă- ic
exprima — în lumina exi­ partidului şi statului nos­
genţelor formulate de se­ tru — care sînt puse în uraş va primi 6 775 lei
DEV
cretarul general al parti­ evidenţă prin realizările Pentru toţi cei trei — sei
dului, tovarăşul Nicolae eeonomieo-sociale fără pre­ viţei el va încasa Socrul
Ceauşeseu, la plenara C.C. cedent, ‘ constituie argu­ ce ne ivvm din liotări- suma de 20 325 lei RA :
al P.C.R. din noiembrie mente care trebuie să de­ rile partidului şi legile mea -
ra) ;
1981 '— întreg potenţialul termine un aport mai în­ ţării cu privire la auto- NOTA I-1I (:
agricol al comunei, posibi­ semnat al comunei la rea­ eonducere şi autoaprovi- Pentru fiecare animal livrat la greutatea de peste gostea
lităţile de a contribui la lizarea autoeonducerii şi zionare. Lucrând mai 300 kg viu se acordă, la preţul de vînzare cu amă­ ta); <
Înfăptuirea principiilor au- autoaprovizionării terito­ bine pămîntul, sporindu-i nuntul, 150 kg furaje concentrate. Pentru fiecare kilo­ *neu
TROŞ,
toapro vizionării teritoriale riale. Există condiţii ca rodnicia, crestând anima­ gram viu ce trece peste 350 kg se acordă în plus rea);
aefiind încă valorificate la C.A.P. Popeşti si gospodă­ le şi păsări ne îndestu­ 0,5 kg furaje. Noiem
mele
nivelul cerinţelor". riile populaţiei din comu­ lăm familia şi avem şi riile ]
Laurean Bîrsan, vicepre­ de unde livra şi la stat cum si 400 1 lapte, achi- CAN :
şedintele biroului executiv nă să livreze la fondul de mai multe produse agri­ tind total obligaţiile pe (Laice;
al consiliului popular co­ stat mai multe cereale, le­ cole pentru aproviziona­ anul trecut. Pentru 1982 Punga
rnl);
munal : „Potrivit progra­ gume, fructe, lapte şi car­ rea acelora care ne dau ara contractat două bo­ aparte
mului de autoaproviziona- ne. în contextul acţiunilor nouă tot felul de produ­ vine adulte şi 300 1 lapte, în comună există gospo­ nilor Aurel Ungur, Cor­ citorcj
re întocmit, în acest an ce trebuie întreprinse pen­ se industriale. Eu şi soţia în fiecare an realizăm de dării — e drept puţine la nel Popa, Gheorghe Popa, mas
resc);
din comuna noastră se vor tru folosirea cu randament mea, Maria, ca şi consă­ pe urma animalelor între număr —, al căror poten­ Marinei Stoica, Adam Mu- electr<
livra la fondul de stat 70 superior a fiecărei palme tenii noştri, ţinem în gos­ 20 000 şi 30 000 lei". ţial agricol nu este pus în resan, Armin Struţ, Ion şi BRAD
tone cereale, 42 tone le­ de pămînt, un loc de sea­ podărie multe animale si toari Stoica — Almaşu valoare. Deşi posedă su­ Gheorghe Ţîf. 6 parte i-ii o
BARZ
gume. peste 100 tone car­ mă îl ocupă ameliorarea păsări. Iar la contract am Sec : „Ţăranul gospodar prafeţe însemnate de te­ mea
ne şi 700 bl lapte. în pre­ pajiştilor naturale, în care dat în 1981 trei tăuraşi, îl cunoşti nu numai tre- ren, au forţă de muncă din gospodăriile acestor Sînt
ocuparea noastră stă va­ sens un sprijin mai însem­ un porc şi 400 1 lapte. clndu-i pragul casei, ci disponibilă şi construcţii cetăţeni posedă câte 2—4 (P a t
lorificarea mai bună a po­ nat se aşteaptă din partea Pentru anul 1982 am con­ si a**.: pt . eîndva folosite pentru a- sau chiar mai multe hec­ nat 1
BAI :
tenţialului existent, în ca­ întreprinderii judeţene de tractat un tăuraş si 300 1 dăpostirea animalelor, unii tare de teren, care ar p>’ Sasa
r ..G :
re sens pe o parte din te- profil". lapte". cetăţeni au renunţat să se tea fi folosit cu randamc... (Daci;
Dragostin Struţ — Al mai ocupe de creşterea mult superior în condiţiile CALA
Legumicultura - 0 îndeletnicire maşu Sec : „Principala bovinelor sau ovinelor, cînd s-ar utiliza în scopul Post
toţi
noastră
creşterii animalelor. Ţinînd
este
ocupaţie
preferind să-şi procure din
care cfştlyă tot mai mult teren creşterea vitelor, iar la alte surse produsele de seama de posibilităţile ce SIME
(Mure
contract dăm în fiecare
le au şi de cerinţele cu
rom ai
care au nevoie.
an mari ■•anrîtăli de car­
între gospodăriile caro care sînt confruntaţi toţi mina)
camn-
Loeuitorii satelor clin a- consăteanul său — Gheor­ au largi posibilităţi de a locuitorii satelor, impor­
ceastă comună situată în ghe Dăneasă, Iosif Popa realiza şi livra produse a- tant este ca fiecare gos­
zonă colinară, deşi se află din Almaşu Sec, Iosif Po- groalhnentare, în special podărie să pună deplin în
la numai 11 km de oraşul povici din Cozia şi mulţi de origine animală, se si­ valoare potenţialul de ca­
Deva, nu cultivau în tre­ alţii. tuează şi cele ale cetăţe- re dispune.
Tim
cut prea multe legume. în Acum, în satele co­ ziua
urmă cu 4—5 ani insă. munei se cultivă anual Vrem
datorită muncii de popu­ pînă la 40 ha de legume cial
larizare a avantajelor pe şi valorifică pe piaţa ora­ care le are in curte. Cei va fi
Vor
care le oferă cultura legu­ şului mai mult de 40 tone din familia mea, ca Cu ani în urmă, în' co­ fat şi de rezultatele ne­ încep
melor, a îndemnurilor şi de legume. De asemenea, dealtfel mai toţi locuito­ mună se creşteau peste satisfăcătoare obţinute de ploai!
stăruinţelor , primăriei a s-a extins în cultură şi rii satului nostru sin tem 3000 de oi. Acum, gospo­ C.A.P. Popeşti, unitate trans
ninso
început să crească de la cartoful — deşi condiţiile crescători de animale din dăriile populaţiei mai de­ unde în anul trecut s-au mode
an ta an numărul gospo- nu sînt prea bune. Aceas­ moşi-strămoşi. Ţinem în ţin numai 270 oi, iar coo­ înregistrat peste 180 pier­ de 5(
dăr'iior care cultivă legu­ tă cultură ocupă cam 80 ha gospodărie tot felul de perativa agricolă din Po­ deri prin mortalităţi şi şi nc
me pe suprafeţe mai mari, şi asigură consumul gos­ animale şi păsări. Con­ peşti are în efectiv 1480 sacrificări de necesitate la minir
nus
atit în curţi şi grădini, cit podăriilor populaţiei. ne. în anul 1980, de e- tractăm şi dăm în fie­ ovine. Cum se explică o specia ovine, în timp ce maxi
şi în câmp. Se produc le­ Venind în sprijinul cul­ xemplu, am dat 4,5 tone care an la fondul de stat asemenea scădere a efec­ efectivul planificat nu s-a Local
Tin
gume nu numai pen­ tivatorilor, consiliul popu­ de carne. Anul trecut am şi carne şi lapte. în 1981 tivului ? realizat cu mai mult de 8 şi
tru satisfacerea nevoi­ lar asigură acestora se­ contractat şi predat pa­ am contractat şi predat Două ar fi cauzele, cum 200 ovine (!). Se pare că me r
lor proprii ţie con­ minţe, material săditor, în­ tru viţei, o vacă şi un o pereche de boi, un ni s-a argumentat: pe de s-a găsit o soluţie pentru căde£
sum. ci şi pentru valori- grăşăminte chimice, sub­ porc. Această ocupaţie a- mînzat, un porc şi 300 1 o parte nu s-au găsit oa­ ieşirea din impas, creşte­ tul v;
tensil
;
f cat pe piaţa oraşului. stanţe pentru combaterea duce familiei mele veni­ lapte. Şi mie, ea şi celor­ meni corespunzători care rea oilor C.A.P. fiind în­ berîn
Totodată, mai mulţi cetă­ bolilor şi dăunătorilor, a- turi anuale de pînă la lalţi contractanţi din sat, să se ocupe de îngrijirea credinţată unui gospodar La
ţeni au trecut la cultiva­ sistenţă tehnică privind 40 000 lei si chiar mai creşterea animalelor Îmi oilor pe perioada de pă- localnic, Petru Rotea, ca­ cire.
şi vc
rea legumelor în solarii, alegerea terenului şi am­ mult". aduce anual venituri de şunat, Iar pe de alta, se re dovedeşte pasiune şi sub
între cei care şi-au orga­ plasarea culturilor, execu­ Gheorghe Rotea — Cîr­ peste 20 000 lei. în acest face simţită şi o oarecare tragere de inimă pentru a- ninse
nizat solarii şi produc le­ tarea lucrărilor de pregă­ jiţi : „împreună cu soţia, fel ne onorăm obligaţii­ Influenţă a poluării asu­ ceastă meserie. zenta
00
k
gume timpurii se numără tire a pămîntului, de în- Victoiâa, creştem în gos­ le, îndatoririle noastre de pra păşunii. Lipsa cioba­ Un bun crescător de o- visco
Lazăr Leontin. deputat, se­ sămînţare si întreţinere podăria noastră bovine, agricultori, de e«*iâţeni şi nilor primează însă în ba­ vine este şi Vasile Pop, rolog
cretarul organizaţiei de corespunzător cerinţelor ovine şi porci. în fiecare patrioţi". lanţă. care in gospodăria proprie drina
partid din Chergheş, şi' ştiinţei agricole. --------------------------------i----- Acest lucru este relie- creşte peste 30 de ovine.