Page 25 - Drumul_socialismului_1982_01
P. 25
Decretul Consiliului de Stat pifaibd actwfoâf»
de mecanizare şi reglementarea raporturilor dintre staţiunile
pentru mecanizarea agriculturii şi unităţile agricole din cadrul
consiliilor unice agroindustriale de stat şi cooperatiste
Prevederi sare stimulează întărirea răspunderi
pentru sporirea producţiei agricole şi
îmbunătăţirea calităţii muncii
Reglementările aduse ra potrivit cărora în retribui Rog leme n tăr i ie c upri nse
porturilor intre unităţile rea oricărei munci nu sc în recentul Decret al Con
de mecanizare a agricul poate face abstracţie de siliului de Stat pun la dis
turii şi unităţile agricole rezultatele ei, de utilita poziţia organizatorilor ac
prin Decretul Consiliului tea ei socială. tivităţii din agricultură po
de Stat dat ieri publicită Dubla subordonare a sibilitatea de a organiza
ţii au ca principal obiectiv mecanizatorilor, atît faţă mai bine şi mai eficient
întărirea răspunderii oa de unităţile de mecanizare activitatea pe întreg par
PLANUL PE 1982 menilor muncii ce lucrea cât şi faţă de unităţile de cursul anului şi în mod
deosebit în campaniile a-
producţie pe care le de
ză în sectorul de mecani
zare a agriculturii pentru servesc (I.A.S. şi C.A.P.) gricole, în scopul obţinerii
ÎNDEPLINIT ZI DE ZI, ÎN FIECARE UITATE, creşterea producţiei agri atrage după sine şi o du Tocmai de aceea cunoaşte
unor rezultate superioare.
cole, pentru îmbunătăţirea
blă ipostază a mecanizato
calităţii muncii lor. Ele rului — de om al muncii, rea şi însuşirea prevede
sînt, în acelaşi timp, o im cu toate drepturile ce de rilor sale este de o mare
LA FIECARE LOC OE MUNCĂ portantă pîrghie de cointe rivă din această calitate importanţă atît pentru oa
reciprocă
resare
pentru
Codului
Muncii,
potrivit
mai buna întreţinere şi fo eît şi de membru coopera menii muncii din sectoa
rele de mecanizare a agri
losire a mijloacelor meca tor pentru cei ce vor lu culturii eît şi pentru coo
P r o d u c ţ i e s p o r i ţ i , d o c a l i t a t e cra în cooperativele agri peratorii şi lucrătorii din
nizate, pentru obţinerea de
producţii sporite eu chel
cole de producţie.
Ce-şi propun tuieli mai reduse. Responsabilitatea unei unităţile agricole de stat.
p r i n c r e ş t e r e a r ă s p u n d e r i i ţă de producţia agricolă temeinice face dealtfel o-
cunoaşterii
Organizarea
comuniştii de !a Legarea mai strînsă a formaţii de mecanizare fa
mecanizatorilor de unităţi
„Marmura" Simeria le de producţie agricolă, pe parcursul unui întreg bieetul articolului 43 din
î n l u n c i a o a m e n i l o r prevederile actualului De ganele şi organizaţiile de
în noul an ? îndeosebi de rezultatele e- ciclu, pe care o incumbă decret. în acest sens, or
conomtce pe care acestea
le obţin, înseamnă trans
punerea concretă în prac cret, vine, de asemenea, să partid din unităţile ngri-
răsp unde r ea
întărească
în discuţia pornind do care, de ce să n-o spu nem un accent deosebit pe tică a normelor echităţii, pentru calitatea muncii. (Continucire in oag o 2-at
la întrebarea din subtitlul nem, reprezenta o creşte calitate, de aceea am şi
acestor rînduri, la un mo re de aproape 300 la sută. aşezat-o prima în preocu
ment dat am făcut remar Comuniştii, oamenii mun pările noastre. Fertilizarea ogoarelor —la ordinea zilei
ca : „Desigur, aceste cerin cii de la „Marmura" l-au — Cu ce intervin comu
ţe majore ale activităţii luat însă ca pe un reper niştii în procesul de pro în Consiliul unic agro turi, peste 11 200 tone în Cele trei formaţii ce
dumneavoastră se reali mobilizator şi şi-au de ducţie, pentru încadrarea industrial Orăştie, cea grăşăminte organice. Cele transportă îngrăşăminte
zează cu oameni de o con monstrat lor că pot face ritmică a întregului colec mai de seamă lucrare a mai mari cantităţi au naturale — coordonate
ştiinţă profesională ridica mai mult deeît credeau ei tiv în aceste cerinţe ? acestei perioade este fer fost transportate la coo ciirect de Marin Cri.şan,
1
tă". Remarca noastră a că se poate face. Aşadar, —- Cu o conştiinţă pro tilizarea terenului cu în perativele agricole de inginer cu chimizarea in
primit prompt replica in de la aceste două date ale fesională ridicată, eu un grăşăminte naturale. Fi producţie clin Jeledinţi, cadrul C.U.A.S.C. Orăştie
ginerului Gheorghe Boso- problemei au pornit ei în grad înalt de manifestare nă în prezent .au fost Turdaş şi Căstău. în pri — acţionează eu hărnicie
rogan, directorul întreprin anul în care am intrat. a răspunderii personale si transportate pe suprafe mele zile de lucru din la unităţile agricole din
derii, membru în comite „Ceea • ce am realizat colective. ţele ce vor fi cultivate 1982. fertilizarea terenu comunele Beriu, Turdaş
tul de partid : „Aceste ce anul trecut ca nivel de — Frumos apus, dar cum eu legume, cartofi, sfe lui a fost reluată cu şi
rinţe trebuie satisfăcute cu producţie ne-a confirmat se materializează aceasta ? clă de zahăr şi -alte cul rn-ai multă intensitate. si Mărtineşti.
oamenii pe care-i avem, evaluarea posibilităţilor co — Am putea începe cu
cu care muncim, dar pe lectivului. Ceea ce nu am •faptul cij|. , avînd comenzi
care trebuie să ştim cum reuşit la export ne-a înar la export încă din prima
ii folosim, pe fiecare la mat cu învăţăminte pen zâ a anului — la noi, 2
locui potrivit". Răspunsul tru acest an“ — conchid ianuarie a fost z.i lucrătoa
este realist şi înseamnă a- coi doi interlocutori ai re — toţi oamenii au răs
sumarea răspunderii de noştri. puns prompt acestor ce
a-ţi rezolva sarcinile de — în funcţie de aceste rinţe. Am spus aceasta ca
plan folosind l-a maximum elemente ce-şi propun co un fapt divers. N'e-am
propriile posibilităţi. De muniştii de la Marmura în preocupat însă serios în
altfel, pe parcursul discu acest an pe linia produc anii trecuţi pentru a pu
ţiei purtate cu tovarăşul ţiei, tovarăşe Pop, tova ne în valoare în acest an
Petru Pop, secretarul co răşe Boşorogan ? noi rezerve de materie pri
mă : de travertin la Geoa-
mitetului de partid, susţi — Să realizăm producţie giu şi Cărpiniş, c!e mar
nută elocvent cu argumen de calitate superioară, căci mură la Moneasa. pe praf
te temeinice si de directo aceasta are căutare atît pe de marmură la Vaşcău.
rul unităţii, motivaţia a- piaţa internă cit şi la ex
cestei afirmaţii va mai port. S-o realizăm la ni Oamenii trebuie să cu
reveni. velul planului, cu consu noască bine ce au de fă
„Marmura" a încheiat cut. Am organizat o te
anul trecut cu unele plu muri specifice (în special meinică acţiune de popu
suri la producţia fizică, energetice) reduse şi eu larizare a sarcinilor aces
tui an, preluerîndu-le pen-
reaiizînd pentru export o rentabilitate economică.
— Adică ceea ce se cere
producţie mult superioară ION CIOCLEI
celei a anului precedent, în întreaga economie.
deşi nu la nivelul planului — Exact. Noi însă pu (Continuare în pag. o 2-a)
M ă s u r i s i a c ţ iu n i c o n c r e t e Recensămîntul animalelor domestice
■* 9
p e n t r u e c o n o m is ir e a lite de conducerea de partid gospodăriile populaţiei. Per pentru recensământ au dato bei aduse unităţii. Declara
in cadrul măsurilor stabi
ria să popularizeze pe larg
soanele fizice, unităţile socia
rea unui număr mai mare de
şi de stat pentru ridicarea liste, de stat sau cooperatis prevederile Decretului Con animale decît cel existent
e n a r c s e i e le c t r ic e continuă a nivelului de trai te, care au in proprietate siliului de Stat privind efec constituie infracţiune şi se
tuarea recensămintului ani
sau deţin animale sînt obli
al oamenilor muncii, un fac
pedepseşte penal.
tor de o deosebită importan gate să le declare pentru a malelor domestice, pentru a Comisia judeţeană pentru
— Tovarăşe inginer şef staţiei de aer comprimat, ţă îl constituie sporirea pro fi recenzate. face din fiecare cetăţean, din recensămîntul animalelor do
Viorel Monda, ţiinînd cont secţionarea circuitelor de ducţiei agricole, in mod deo Pentru a asigura o recen fiecare lucrător din agricul mestice aminteşte comisiilor
de rezultatele obţinute în iluminat din hale şi ate sebit a celei animaliere. zare eficientă, care să re tură un participant activ şi municipale, orăşeneşti şi co
anul 1981 — 3 milioane de liere, limitarea mersului în Dezvoltarea zootehniei şi munale că organele care asi
kilowaţi-oră economisiţi — gol al agregatelor de ma creşterea producţiei anima gură efectuarea recensămin
s‘e pare că la I.V. Călah a rc putere, înlocuirea unor liere, asigurarea unei baze O acţiune de importanţă deosebită tului sînt obligate să contro
existat o preocupare con motoare şi transformatoare reale pentru programele de pentru dezvoltarea zootehniei leze, la faţa locului, existen
stantă şi eficientă pe linia supradimensionate etc.), autoconducero şi autoapro- ţa animalelor şi exactitatea
utilizării raţionale a ener altele de ordin politico- vizionare teritorială impun şi creşterea producţiei animaliere datelor declarate de către
giei electrice, încadrării educativ, vizînd conştien cunoaşterea unor date im deţinătorii acestora şi răspund
consumurilor în cotele tizarea muncitorilor noştri, portante privind structura, flecte veridic structura şi ca conştient la această acţiune nemijlocit de înregistrarea în
prescrise. Prin ce mijloace întărirea disciplinei, creş caracteristicile şi potenţialul racteristicile şepteiului, se de importanţă deosebită. tregului efectiv de animale
s-au realizat aceste eco terea preocupării fiecăruia de producţie a! şepteiului. interzice sacrificarea anima Este bine să se ştie că existent la data recensămin
nomii ? pentru economisirea ener tn scopul obţinerii acestor lelor atît in unităţile agricole, persoanele fizice care nu de tului. De asemenea, deţină
— Prin traducerea în giei, combustibililor şi a date, Consiliul de Stat al de stat sau cooperatiste, cit clară animalele ce le au în torii de animale sînt obligaţi
viaţă a unor măsuri adop materiilor prime. Republicii Socialiste România şi In gospodăriile populaţiei. proprietate sau pe care le să permită şi să înlesnească
tate încă de la începutul a decretat efectuarea recen Consiliile populare, organele deţin vor suporta prevede organelor de recenzare şl
anului precedent de con — în cuvîntarea tovară sământului animalelor domes de conducere ale unităţilor rile articolului 2 din decret, control să verifice la faţa
siliul oamenilor muncii, şului Nicolae Ceauşeseu la tice, pe întreg teritoriul ţării, agricole, medicii veterinari de potrivit căruia animalele ne- locului realitatea datelor de
care au vizat direct acest plenara comună a C.C. al la începutul lunii februarie a circumscripţie au datoria să deciarate se consideră că nu clarate.
important aspect — re P.C.R. şi Consiliului Su fiecărui an. vegheze şi să intervină e- le aparţin şi se preiau, fără De întreaga activitate de
ducerea în fiecare secţie, prem al Dezvoltării Eco Aşa cum prevede decretul, nergic pentru stoparea ori plată, în proprietatea statu recenzare a animalelor răs
sector şi atelier a consu nomice şi Sociale, din no recensămîntul stabileşte efec căror sacrificări de animale. lui. De asemenea, şi unită pund comitetele şl birourile
mului de energie electri iembrie 1981, şi în Hotă- tivul de bovine, porcine, ovi Nici o sacrificare, chiar de ţile socialiste, de stat sau executive ale consiliilor popu
că, economisirea acesteia. rîrea Consiliului Naţional ne, caprine, cabaline, iepuri necesitate, nu se va putea cooperatiste, care declară lare, care sînt obligate să
Măsurile sînt mai multe, al Oamenilor Muncii este de casă,- animale pentru bla efectua decît pe baza apro mal puţine animale decit în asigure aplicarea întocmai a
unele de natură tehnică subliniată necesitatea re- nă din crescătorii, păsări şi bării exprese a organelor de realitate, vor suporta măsura prevederilor Decretului Con
(automatizarea stingerii familii de albine existente la specialitate de la nivelul ju preluării animalelor nedecla siliului de Stat, să contro
iluminatului general pe MIRCEA LEPĂDATU începutul anului în unităţi deţului. rate la fondul de stat, Iar leze respectarea strictă a dis
platforma veche a între socialiste, alte unităţi deţi Organele locale de partid persoanele vinovate vor su poziţiilor legale privind des
prinderii, automatizarea (Continuare în pag. o 2-a) nătoare de animale, cit şl în şi de stat, comisiile locale porta contravaloarea pagu făşurarea recensămintului.