Page 26 - Drumul_socialismului_1982_01
P. 26
DRUMUL SOCIALISMULUI P
Decretul ConsiSiuSni de Stat privind întărirea 101 LE 1E6LEMEITI1I PE STilUlE h ŢĂlĂISEfll—
ordinii şi disciplinei în mutică
IMPULS MOBILIZATOR IM CREŞTEREA PEMUeilEl
M IOT HORIiATIV IMPORTANT Şi NECESAR 8,30 ivdciodii p
-rirmaentaJi
AggjgOLE şi a livrărilor la fondul pe stat 8,40 Bascne an-
9,03 Tcleşco.
Prevederi care contribuie Io creşterea 9,40 Telccim
terina ’.
responsabilităţii Creşterea reiifaritar depinde nemijlocit 11,30 Tcleşco.-
Act de o deosebită im stalaţiile aferente, preve sional şi politic — au mai de sporirea producţiei agricole 12,00 Centre
ţării: Ci
portanţă poiilico-economi- derile decretului ne vizea fost totuşi situaţii de în
că, Decretul Consiliului ză direct, întrucât între călcare a disciplinei mun 13,00 Telex
de Stat pentru instituirea prinderea noastră se în cii (de exemplu părăsirea Toţi cei care muncim 186 tone sfeclă de zahăr, tori, cadre de conducere 13,05 La sfir
unor reguli privind exploa scrie atît în rîndul celor postului fără predarea pe ogoare ne străduim ca 210 tone cereale păioase, — am iniţiat acţiuni care mină
tarea şi întreţinerea insta cu foc continuu, cit şi în serviciului şi instalaţiei ce an de an să sporim rod peste 300 tone porumb şi au asigurat şi asigură o 18,33 Săptăm;
laţiilor, utilajelor şi maşi al celor ale căror instalaţii lui din schimbul următor nicia pămîntului, să obţi aproape 300 tone legume. bună amplasare a cultu 18,50 1001 de
nilor, întărirea ordinii şi prezintă un grad ridicat ş.a.), a normelor de pro nem de pe fiecare hectar Livi-înd 250 tone de sfeclă rilor de toamnă şi primă 19,00 Telejuri
disciplinei în muncă în u- de pericol în exploatare. tecţie a muncii sau do pre cultivat cît mai multe pro de zahăr rezultă că, prin vară, fertilizarea corespun
nităţile cu foc continuu De aceea, întreg persona venire şi stingere a incen duse, deoarece numai pro acordarea primelor prevă zătoare a terenului, exe 19,25 Călători
mea
sau care au instalaţii cu lul din unitatea noastră a diilor, care puteau duce ducând mai mult putem să zute in hotărârea partidu cutarea tuturor lucrărilor
grad ridicat de pericol în primit cu un înalt simţ de la avarii cu prejudicii gra şi câştigăm mai bine. Creş lui, vom realiza un venit de pregătire a solului, se 19,50 Telcenc,
exploatare reglementează răspundere decretul Con ve, chiar la victime ome terea producţiei agricole total de 123 700 lei, din mănat şi* întreţinere în 20,30 Film st
în mod unitar şi precis o- siliului de Stat, el fiind neşti. Sîntem convinşi că la hectar este principala care primele reprezintă cele mai bune condiţii a- Express
episod
bligaţiile şi răspunderile dezbătut la toate locurile prevederile precise, în cale de reducere a costu 37 500 lei, iar ia porumb, grotehnice. Toate străda
ce revin tuturor colective de muncă, în cadrul gru spiritul legalităţii socialis rilor de producţie pe tona predînd la fondul de stat niile pe care le depunem 21,30 Varictăţ
Noi iilr
lor de oameni ai muncii pelor sindicale, încă din te. cuprinse în decret, vor de produse, de sporire a între 2000 şi 3000 kg/ha, au drept scop obţinerea în zăm
din unităţile amintite, mi ziua publicării. influenţa pozitiv activita veniturilor cooperativei, veniturile totale vor fi de anul 1982 a unor produc 22,15 Telcjuri
nisterelor, celorlalte orga tea în unităţile ce intră precum şi a câştigurilor 486 000 lei, iar primele vor ţii oît mai mari la toate Sport
ne centrale şi locale, în Comuniştii, toţi lucrăto sub incidenţa lui, vor du obţinute de cooperatori şi depăşi 100 000 lei. culturile, predarea la fon 22.35 .\jcturr
legătură cu asigurarea con rii din întreprindere sînt ce la întărirea. disciplinei, mecanizatori. Hotărîrea Aşa cum rezultă din a- dul de stat a unor canti
tinuităţii pi’oducţiei si si convinşi că noile regle la creşterea responsabilită Comitetului Politic Execu c-este calcule putem — tăţi sporite de produse a-
guranţei în funcţionare. mentări nu sînt numai bi ţii, a autoexigenţei fiecă tiv al C.C. al P.CJt. cu prin creşterea producţiei gricole şi realizarea pe a-
Pe noi, energeticienii de nevenite, ci erau necesa rui om al muncii. privire la aplicarea de noi la hectar şi a cantităţilor ceastă cale a unor veni II! AO
la întreprinderea electro- re, întrucît chiar în între măsuri de stimulare a pro livrate la fondul de stat turi suplimentare atât pen
■centrale Deva, cei care prinderea noastră — care DCREL MALEA ducătorilor agricoli, prin — să obţinem venituri tru cooperativă cît şi
BUCUREŞj
exploatăm, întreţinem şi beneficiază de un detaşa maistru, acordarea de prime peste mai mari. Aceste măsuri pentru membrii cooperatori dioprogramu
reparăm puternicele agre ment muncitoresc disci secretarul comitetului preţurile de producţie şi luate de conducerea parti şi mecanizatori. Radio jurii al;
gate termoenergetice şi in- plinat, bine pregătit proi'e- de partid al I.E. Deva contractare, alături de mă dului nostru sînt deosebit presei ; 8,10
surile luate la începutul de stimulative şi noi toţi IOAN BARB Iod iii , 9,Of
ştiri; 9,05 A
lucrăm cu utilaje minsiere complexe de acestui an de majorare a — cooperatori, mecaniza preşedintele C.A.P. Băcia 10.00 Buletin
preţurilor de contractare Revista liter,
care trebuie să avem cea mm mare grijă şi achiziţii a produselor CÎT CîSTIGĂ ÎN PLUS, CE VENITURI Dragi mi-s
cui; 11,00 Bi
agricole, are menirea de a
Cu deosebit interes am importante pentru dotarea tea să extragem cantita asigura un raport cores POT OBŢINE PRODUCĂTORII AGRICOLI ? 11.05 Un î 1
ghiozdan;
luat la cunoştinţă despre întreprinderilor miniere cu tea planificată de cărbune. punzător între preţurile de te; 12,00 Bu
noul decret al Consiliului utilaje de cea mai înaltă Aflîndu-ne şi la un loc de producţie şi de desfacere, Marioara Marina din satul Muncelu Marc, co 12.05 Din o
rului nostru
de Stat — pentru institui tehnicitate, care să ne uşu muncă foarte îndepărtat precum şi rentabilitatea muna Veţcl, a contractat pe anul 1982 doi viţei, pc preţi ai şl ?
rea unor reguli privind reze munca şi să sporească în subteran este lesne de tuturor produselor. în a- care-i va preda în luna iulie a.c. la greutatea de 420 nesc; 12,45
Ra.dio-TV.;
exploatarea şi întreţinerea producţia de cărbune. Toa înţeles că orice defecţiune, cest fel fiecare unitate a- kg fiecare (840 kg în total). In conformitate cu noile la 3; 15,00
instalaţiilor, utilajelor şi tă această zestre trebuie oricît de mică, duce la gricolă socialistă va putea reglementări, dacă ambii tăuraşi vor fi încadraţi la 16.00 Radioji
maşinilor, întărirea ordi păstrată cu străşnicie şi a- stagnarea producţiei ore obţine — în funcţie de calitatea I, ea va încasa : concert ; 16,î
nii şi disciplinei în muncă sigurate toate condiţiile ca întregi. De aceea, cea mai producţiile realizate pe preţi de nn
17.00 Buletin
în unităţile cu foc con maşinile, utilajele şi insta mare bază o punem pe hectar şi livrate la fondul ❖ Preţ unitar/kg 18,50 lei Atlas cultui
tinuu sau care au insta laţiile să funcţioneze nor întreţinerea utilajelor. Fie de stat — venituri supli Valoarea viţeilor în funcţie ridianele ş
laţii cu grad ridicat de pe mal. Este firesc, deci, ca care om din brigadă are mentare. Aşa de exemplu, Orele serii;
nul cu cînt-
ricol în exploatare — şi cei care din neglijenţă sau responsabilităţi concrete. cooperativa noastră, care de greutate şi calitate 15 540 lei în România
consider actualele regle datorită unor acte de in Am căutat să creăm aceas în anul 1981 a depăşit pro ❖ Viţeii fiind obţinuţi în gos recording;
nai; 22,30
mentări ca deosebit de uti disciplină aduc prejudicii tă atmosferă de preocupa ducţia de cartofi eu 500 podăria proprie, mai pri sului; 0,05-
le pentru minerit. în felul avutului obştesc, punînd re în brigadă pentru a kg/lia şi a livrat statului meşte o primă de 300 lei/ muzical no<
acesta se va întări şi mai totodată mai mulţi oameni avea rezultate şi cîştiguri 240 tone, în 1982, livrînd
mult ordinea şi disciplina în imposibilitatea de a-şi bune. Actualele reglemen peste 10 tone de cartofi de cap de animal 600 lei
în muncă în toate forma desfăşura o activitate con tări creează şi cadrul ju toamnă de pe fiecare hec ❖ Total venit realizat 16 140 lei IC! ini
ţiile de lucru din subte tinuă, să sufere rigorile ridic adecvat. In acest con tar cultivat — avînd în
ran, iar activitatea de pro legii. text, recentul decret este plan o suprafaţă de 25 ha N o t ă :
ducţie poate fi desfăşura Brigada pe care o con deosebit de ’ util în activi —, va obţine un venit Pentru fiecare animal livrai în greutate de peste Dlv A : B
tatea minieră.
tă într-o siguranţă deplină. duc are în abataj mai total de 225 000 lei, din 300 kg viu se acordă, la preţul de vînzare cu amă — seriile
Partidul şi statul nostru multe utilaje. Fără o ex GRIGORE BĂDESCU care 30 000 prime de pro nuntul, 150 kg furaje concentrate. Pentru fiecare kg Socrul (Art
RA : Toată
pun un accent deosebit pe ploatare şi o întreţinere miner şef de brigadă, ducţie. Tot anul trecut am viu ce trece peste 350 kg se acordă în plus 0,5 kg mea — ser
minerit, investind fonduri corespunzătoare n-am pu- sectorul III a! I.M. Aninoasa mai dat la fondul de stat furaje. ra) ; Echi
I-LL (Sidert
goştea mea
ta); Cîntcc
Răspunderea în Măsuri ş! acţiuni concrete pentru meu „(Cons
TROŞANI :
rea); Şte
muncă economisirea energiei electrice Noiembrie);
mele meu
a oamenilor riile 1-11 (
romanţă
(Urmare din oag 1) Unul dintre cele trei ge planului acestui an la fon VULCAN :
bunârii (L
(Urmare din pag. 1) neratoare. cel de la C.E.T. tă cenuşie şi cocs. Care NEA: Pung;
ducerii consumurilor ener 3 va fi racordat la cir sînt însă principalele mă norul); AN ir
tru fiecare subdiviziune getice şi de combustibili, cuitul consumatorilor vi suri, de ordin intern, a r* 5 (Muncito
organizatorică, inclusiv la rolul ce revine. în acest tali. pentru a asigura bu căror aplicare va contri ciul (Ret
bui la încadrarea în con
na desfăşurare a procesu
nivelul echipei. La fel pro sens, organelor colective lui de producţie... sumurile de energie plani Casueiut di:
ua roşie);
cedăm cu cunoaşterea şi de conducere, fiecărui om ficate. la economisirea, aşa timid clar
însuşirea condiţiilor de ca al muncii din întreprinde — Un moment, vă ru cum v-ati propus, a 670 tria) ; Zbo
litate. Procurarea sculelor rile industriale. Cum se găm. Dar acest generator MWh ? ra) ; GEO/
trebuia să fie dej-a în
(Casa de c
diamantate pentru tăiere, transpune în viaţă. în funcţiune. Ce s-a întîm- — Vom continua acţiu Av~~ , il (
continuare, acest deziderat
problemă vitală pentru la I.V. Călan. avînd în ve plat, în ce stadiu se află nea de înlocuire a motoa F.. wioi'g
noi. se rezolvă parţial prin dere că în anul 1982 aici lucrările de montaj ? relor de curent continuu Croaziera
efort propriu, recondiţio- vor intra în funcţiune noi — Principalele suban- cu convertizoare statice, ră); SIIV
nîndu-le pe cele vechi. De (Mureşul);
capacităţi de producţie ? samble sînt montate însă. cu tilistoare şi în celelalte petrolul ş
un an şi jumătate lucrăm — Comitetul de partid deocamdată, am ajuns în- secţii (furnale, turnătorii), U.U.M.R. Crişcior, secţia 1 maşini-imelte oţel S.D.V, O mina).
cu asemenea scule. Avem al întreprinderii şi consi tr-un punct mort. De şase -vom introduce stingerea parte din echipa de lăcătuşi, condusă de Ioan Furdui, care
dealtfel şi un program de liu! oamenilor muncii au luni stăm cu turbina des automată a iluminatului a executat prin autodotare acest dispozitiv de virolat cuve
renondiţionare pe termen făcută deoarece ne lipseş general şi pe platforma pentru vagoneţii de mină.
analizat temeinic aceste
lung. Sistemul de acord probleme, raportîndu-le. te o piesă — „diafragma nouă. Important mi se pa IVW
global pe care-1 aplicăm firesc, la sarcinile anului rotativă" — pe care fur re să reuşim, aşa cum Sporirea producţiei agricole şi
include stimularea intere curent. După ce au fost nizorul, I.M.G. Bucureşti, ne-a-m propus, să revizuim Timpul
sului pentru consumurile reliefate toate rezervele ce încă nu ne-a livrat-o. Fa şi să înlocuim toate mo îmbunătăţirea calităţii ironeSi Ianuarie 1
energetice raţionale ca şi mai există în unitatea cem un apel muncitoresc, toarele supradimensionate geroasă n
neaţa, cu
pentru ridicarea producti noastră 1n ce priveşte re şi pe această cale, tovară care funcţionează în pre Izolat vor
şilor de la marea întreprin
vităţii. ducerea consumurilor de dere bucureşteană pentru zent pe fluxul tehnologic (Urmare din pag. 1) cret derivă din faptul că slabe. Vin
derat, cu
— Pe parcursul acestei energie şi combustibili, a a ne trimite în cel mai al sistemului de aglome cole ale judeţului nostru, el trebuie aplicat imediat porare dir
şi de la bun început să
rare -(cum ar fi cele de la
discuţii aţi invocat dicto fost adoptat un program scurt timp subansamblul acţionarea tobei de ames consiliile de conducere ale acţioneze ca o pîrghie efi Temperaţii
nul „omul potrivit la locul complex de măsuri oare. amintit. In schimb. la tec) şi să reducem la ma cooperativelor agricole de cientă în stimularea creş fi cuprins
şi minus :
potrivit". Pentru a aşeza realizate la termenele sta C.E.T. 2 avem cele două ximum funcţionarea „în producţie, -consiliile oame terii producţiei agricole, maxime i
bilite. vor duce la econo
minus 3
oamenii astfel în procesul misirea a aproximativ 670 generatoare şi una dintre gol" a exhaustorului, prin nilor muncii din cadrul mai buna organizare a va Droduc
muncii e nevoie de cunoaş MWh energie electrică. turbine, iar constructorul crearea condiţiilor tehno I.A.S. şi S.M.A., consiliile muncii, întărirea ordinii şi de depune
terea lor temeinică. Dum Dintre -acestea menţionez — I.C.S. Hunedoara — ar logice care să asigure populare, consiliile unice disciplinei, a conlucrării
Pentru :
neavoastră cum .realizaţi ca principal obiectiv pu trebui să impulsioneze lu funcţionarea optimă. în agroindustriale de stat şi intre toţi factorii chemaţi ianuarie 1
iQtq cunoaştere ? crările pentru a asigura
arP? nerea în funcţiune a trei flux continuu a aglomera- cooperatiste vor trebui să să ridice activitatea din cu cerul
- Aflîndu-ne cît mai generatoare de 12 MW un front de lucru optim torului. Sînt convins că a- folosească toate formele agricultură la nivelul sar cădea nin
mult în mijlocul -lor. De 'două la C.E.T. 2 şi unul montorilor de la G.S.M.C. ceste măsuri. precum şi propagandei vizuale, ale cinilor stabilite de Con La mnn
altfel fiecare dintre mem la C.E.T. 3) pe noua plat „Vulcan" Bucureşti. cele vizînd modernizarea muncii politice de masă, gresul al Xîl-lea al .parti ce cerul
brii comitetului de partid formă siderurgică, care — Este bine că aţi a- procesului productiv din să organizeze dezbateri dului, a indicaţiilor secre cădea nir
şi ai birourilor organizaţii vor acoperi necesarul de mi-ntit aceste aspecte, de secţiile de pe platforma menite să asigure o bună tarului nostru general, to tul va pi
cări pînă
lor de bază sînt. prin atri energie electrică al între sigur importante pentru veche, realizate la termen, înţelegere a fiecărei pre varăşul Nicolae Ceauşescu, sectorul i
buţiile lor profesionale, prinderii -as'gurînrtn-ne. punerea în funcţiune la vor contribui la buna gos vederi. Necesitatea cunoaş privind înfăptuirea în log de se
nemijlocit în producţie. în i-*r -- - F.-t mi*n-nn*v**a iţp termen a capacităţilor a- podărire a energiei e'ec- terii şi însuşirii profunde practică a noii revoluţii ţuriga).
mijlocul oamenilor. acest punct de vedere. mintite, pentru realizarea trice, la economisirea ei. a prevederilor acestui de agrare.