Page 31 - Drumul_socialismului_1982_01
P. 31
*hq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
Decretai Consiliului de Stat privind întărirea
Conferinţa Uniunii judeţene
iTElEVgZIUME
ordinii şi disciplinei în muncă
a c o o p e r a t iv e i» ' d e c o n s u m duminica,
10 IANUARIE
m IGÎ NORMATIV IMPORTANT Şl NECESAR şi ie 8,00 Telcşcoală
3.40 Tot înainte !
9,05 Şoimii patriei !
9,15Film serial pentru co
în încheierea lucrărilor
pii: „Alarmă in Deltă"
Burca Îngrijire şi funcţionare q complexului — (Urmare din pag. 1) conferinţei, participanţii au 9.40 Omul şi sănătatea
generale ale cetăţenilor cu adoptat textul unei tele 10,09 Viaţa satului
11,« Bucuriile muzicii
mîndrîa noastră profesională privire la realizarea unor grame adresată C. C. o! 10,59 De strajă patriei
noi construcţii de unităţi P.C. U„ t o v a r ă ş u l u i ViflS Telex
13,05 Album duminical
Brigada pe care o con zi eu zi în abataj o ches în brigada noastră nu au comerciale, de prestări şi NI. COL A E CEAUŞESCU, în 17,00Anul sportiv 1981:
Partea a II-a
duc lucrează cu unul din- tiune de mândrie profe ce căuta absentomanii, modernizarea celor vechi. oare se spune între altele: 17,50Film Berial:
cele mai mari com sională. mai sînt încă unele brigăzi Un loc important în ca „în scopul creşterii contri „Dini» maritimă Obe
plexe mecanizate din ţară însuşirea perfectă a lu care se luptă din greu cu drul dezbaterilor l-a oeu- ‘ buţiei cooperaţiei de con ri m". Episodul 2 lotrebindu
sum la ridicarea nivelului
— o adevărată uzină sub crului cu complicatele in unii care fac cîte două- pat problema contractări de trai material şi cultu 18,40Micul iţcran pentru s mai potrivit
cei mici
terană care realizează ju stalaţii, respectarea rigu trei nemotivate şi care lor şi achiziţiilor. în legă ral al populaţiei din me 19,00Telejurnal tă rubrică i
mătate din producţia mi roasă a procedeurilor de creează mari greutăţi for tură cu aceasta, a fost 19,05Cintnrea României: ajuns inevit
Judeţul Neamţ
nei Uricani. Formaţia conducere şi manevrare a maţiilor de lucru în ceea subliniată necesitatea ca diul rural, conştienţi fiind 20,30Film aitistic : „tntii- iar şi iar i
de sarcinile ce ne revin
•noastră de lucru a preluat lor, executarea operaţiilor ce priveşte organizarea atît Consiliul Uniunii ju din documentele celui neşte-mă In - e*r\rtitfxtrt i/« ».* .
deţene . cit şi conducerile
Louis", Prorli
acest complex — care este de întreţinere a fiecărui muncii şi obţinerea pro cooperativelor să acţione de-al Nll-lea Congres al studiourilor ar
compus din 63 de secţii de subansarablu la înalt ni ductivităţii p r e v ă z u t e . ze cu mai multă răspun Partidului Comunist Ro 22,10 Telejurnal
■4,4 metri Înălţime, cu. 4 vel calitativ au făcut ca Curmarea acestor stări de dere pentru atragerea în mân, din cuvântarea rosti Sport.
stâlpi fiecare, în greutate această uzină subterană să lucruri, întărirea ordinii şi circuitul economie, prin tă de către dumneavoas LUNI, 11 1AN1
de ei te 100 de tone şi co funcţioneze fără nici o în disciplinei va da cîştig de sistemul de contractări şi tră, tovarăşe secretar ge
mandat prin radio — încă trerupere de la darea ei cauză muncii fiecărei bri achiziţii, a unor cantităţi neral, la plenara comună 16,00Emisiune în iii
gbiarft
Înainte de a fi montat in în folosinţă, să realizăm găzi, fiecărui miner harnic sporite de carne, păsări, a C.C. al PC.R. şi Consi 18,501001 de seri
13,00Telejurnal
subteran, învăţind în pre productivităţi record pe ţa şi disciplinat şi în ultimă ouă, miere de albine şi a liul Suprem al Dezvol 13,30Cincinal ’8l—•:
alabil fiecare instalaţie ră de 41 tone cărbune coc- instanţă va avea de câşti altor produse, astfel îneît tării Economice şi Sociale 19,55Pentru ciut ca
dina dv.
componentă pentru a pu sificabil pe post, să asigu gat unitatea, omul, fami să se poată asigura o apro din 25—26 noiembrie anul 20,05Roman-folleton: „Două care nu e
tea fi în stare să asigurăm răm lunar peste 30 000 to lia sa. De aceea susţinem vizionare mai bună a popu trecut şi din Mesajul de generaţii". Ecranizare eseu, nici
Anul nou adresat întregu
exploatarea lui la para ne cărbune. Decretul şi vom acţiona laţiei de la oraşe, schim lui nostru popor, persona după romanul lui F.C. poem, dar i
bul de produse între oraş
Wciskopf. Producţie a
metri superiori. în con Recentul Decret al Con cu toate puterile noastre şi sat să devină echitabil; lul muncitor din unităţile studiourilor din R.D.G. pe toate şi
ştiinţa fiecărui ortac din siliului de Stat ne stimu pentru aplicarea şi respec contribuţia cooperativelor cooperaţiei de consum din 20,50Cadran mondial: ţlos pe de
brigadă a fost cultivat lează şi mai mult în creş tarea prevederilor lui. la alcătuirea fondului cen judeţul Hunedoara se an România şi probleme autorului di
le lumii contemporane
simţul de înaltă răspunde terea gradului de răspun tralizat al statului de pro gajează ca în acest an să 21,15Orizont tchnico-ştilu- rul In felul
re faţă de îngrijirea şi dere faţă de utilajele cu ILIE AMORÂRIŢEI duse agroalimentare să fie achiziţioneze suplimentar ţific nici oniric,
funcţionarea complexului, care lucrăm şi de bunul maistru şef de brigadă mai mare. De asemenea, în produse agroalimentare în 21,45Telejurnal nici terib
22,05Poemul simfonic TUI
Sncît facem din lucrul de mers al producţiei. Dacă la I.M. Uricani cadrul conferinţei s-a ac valoare de peste 2 milioa Eulenspiegel de Ili- schimhist“,
centuat necesitatea sporirii ne lei, să depăşească pre ehard strauss. Insuş’ A r
dineu.*,
Sprijin real pentru îmbunătăţirea activităţii preocupărilor unităţilor vederile planului de pro cultura car
cooperaţiei pentru achizi ducţie marfă cu 3 milioa nu-ţi pierzi
ţionarea unor cantităţi şi ne lei, să sporească volu
în cooperativa noastră maşinilor în cele mai bu creţului sînt prelucrate cu mai mari de fîn, necesar mul mărfurilor ce se vor rea curente
avem mai multe unităţi ne condiţii de funcţionare. întreg personalul muncitor aprovizionării fermelor zoo desface populaţiei cu 6 TIMIŞOARA : 6,30 Emi modelelor,
dotate cu instalaţii cu grad De aceea, apreciem ca deo din unităţile productive ale tehnice din judeţ. milioane lei peste plan, siunea pentru sate : Impe tiia porul
ridicat de pericol în ex sebit de binevenit recentul cooperativei. S-a fixat un iar producţia netă să se rativele agriculturii timi- rămii tu in
Sufoliniindu-se aceste ca
şene în 1982; Legumicultu
ploatare. Astfel, în secţiile Decret al Consiliului de termen pentru a se include renţe, cei care au luat cu realizeze în proporţie de ra arădeană la cotele ce In carte,
do spălătorie-curăţătorie- Stat privind întărirea or în fişa fiecărui post atri vin tul au făcut propuneri 110 la sută. Prin sporirea rinţelor anuiui 1982; Rod
vopsitorie, cauciucărie, bi dinii şi disciplinei în mun buţiile rezultate din preve pentru înlăturarea lor, ca volumului activităţii eco nicia pămîntului se pregă
teşte de pe acum ; Ori
juterie, imprimări tipogra că, noul act normativ care derile Decretului, iar pen si pentru îmbunătăţirea nomice, gospodărirea cu zontul ştiinţei — genetica
fice, încărcări brichete, la prevede măsuri importan tru secţiile în care se lu activităţii în sectorul de mai multă grijă a mijloa în acţiune; 7,00 Medalion
centrala termică pentru a- te pentru mai buna orga crează cu instalaţii cu panificaţie, aprovizionării celor materiale şi băneşti, muzical; 7,25—7,30 Agenda
zilei.
bur industrial şi la depo nizare şi desfăşurare a ac grad ridicat de pericol au lucrătorilor din sectorul aplicarea cu fermitate a Destina! meu
zitul de materii prime şi tivităţii productive în toa fost repartizaţi mecanici forestier, îmbunătăţirii ac principiului autoconduce- Republică Ra
te unităţile social-econo- de întreţinere pe grupe de rii şi autogestiunii, se va
materiale pentru cauciucă utilaje pentru întreţinerea tivităţii în domeniul con ;|]IME8VSA Doar poezia-i
rie, carburanţi şi lubri- mice. tractărilor şi achiziţiilor. asigura un beneficiu su şi-s locuit de
Imediat după apariţia în şi supravegherea acestora Propuneri valoroase au plimentar de 2 milioane Dar sărbâtooi
fianţi, unde se lucrează cu presă a Decretului, acesta în vederea funcţionării lor lei. DEVA : Războiul stelelor
produse inflamabile, este a fost prelucrat cu toţi Ia parametrii proiectaţi, in- fost făcute şi pentru îm Vă încredinţăm, mult — seriile I-II (Patria) ; Se face iarăş
bunătăţirea muncii politi-
necesară o grijă perma şotii de unităţi şi persona stituindu-se, totodată, bri co-organizatorice, realiza stimate tovarăşe Nicolae Socrul (Arta); HUNEDOA şi dor izvoare
RA : Ţoală lumea este a
nentă pentru respectarea lul TESA din cooperativa găzi de control asupra ac rea unei mai strînse legă Ceausescu că lucrătorii mea — seriile I-U (Flacă cristalizând ni
riguroasă a normativelor noastră, stabilindu-se şi tivităţii în toate secţiile turi între consiliile de con cooperaţiei de consum de ra) ; Echipajul — seriile Bogate vin at
tehnice şi a disciplinei măsuri concrete pentru a- noastre de producţie. ducere şi masa de mem pe meleagurile hunedore- I-II (Sideriugistul); Dra Cutremurînd
gostea mea călătoare (Ar
muncii, pentru întreţinerea plicarea lui în practică. în Văzând în recentul De bri cooperatori, desfăşura ne, în spiritul indicaţiilor ta) ; Cinteo pentru fiul şi rotunjind t
instalaţiilor, utilajelor şi aceste zile, prevederile De- cret un sprijin real pen rea cu mai multă eficien deosebit de preţioase date meu „(Constructorul); PE
TROŞANI : Convoiul (Uni
tru îmbunătăţirea întregii ţă a adunărilor săteşti şi de dumneavoastră, vor rea) ; ştefan Luchlan (1 in noi .evarsi
noastre activităţi, vom face generale ale cooperativelor munci în viitor cu toată Noiembrie); LUPENI : Nu Ele urzesc !u
totul pentru aplicarea de consum, creşterea nu însufleţirea, abnegaţia şi mele meu e iubire — se prin clarul d
Anotimp do muncă intensă în practică a tuturor pre mărului de membri coo responsabilitatea, pentru a riile I-II (Cultural); Vînă- şi o l "4
toarea de vulpi (Muncito
vederilor sale, cu convin peratori, încasarea fondu înfăptui neabătut sarcinile resc); VULCAN : Căpita de
(Urmare din pog. 1) şinile de împrăştiat amen gerea că e în interesul lui social, ridicarea nive ce le revin în anul 1982 nul răzbunării (Luceafă
rul) ; LONEA : Punga cu
damente şi gunoi, iar la nostru, al creşterii bună lului de cunoştinţe profe şi în întregul cincinal, libelule (Minerul); PETRI- E P
pluguri mai sînt de repa stării noastre. sionale a lucrătorilor din astfel incit să-şi aducă o LA : Detaşamentul Concor rotu - ,i
In ce priveşte asigurarea cooperaţia de consum. contribuţie tot mai eficien dia (Muncitoresc); ANI-
(seminţelor situaţia — spu rat 3 bucăţi, la semănă IOAN MOT în cadrul conferinţei a tă la propăşirea multila NOASA : Croaziera (Mun şi-n
I C
U
;
citoresc)
A
N
tori de păioase 12 precum
R
I :
nea tovarăşul Ştefan Şer- şi 8 semănători de po vicepreşedintele Cooperativei luat cuvîntul tovarăşul terală a patriei noastre Duelul (Retezatul) ; BRAD: stră
ban, preşedintele consiliu rumb. Pentru grăbirea re „Progresul" Deva Radu Bălan. socialiste". Castelul din Carpaţi (Stea Frin
lui unic — se prezintă paraţiilor la t r a c t o a r e ua roşie); GURABARZA : şi-u l""“ '
bine. Nu se ridică proble munca a fost organizată Lumina palidă a durerii încrez
ORAŞTIE:
(Minerul);
Sînt
me nici la porumb, nici la în două schimburi ia ate timid dar mă tratez (Pa
cartofi şi nici la legume. lierul central şi s-au orga Ţării — mai multe materii prime, tria) ; Zbor planat (Flacă O, »a,
Aceasta eşte o notă bună. nizat două puncte de lucru ra) ; GEOAGIU-BAI : Roiul
(Casa de cultură); HAŢEG :
Trebuie însă luate măsuri la secţiile din Hăşdat şi superior valorificate Avarul (Dacia); BRAZI :
şi asigurate — consultînd Peştişu Mare. Astfel, re Fata Morgana; CALAN :
cetăţenii — seminţele ne paraţiile vor fi încheiate Croaziera (Casa de cultu
ră) ; Marfă furată (11 Iu
cesare şi pentru gospodă (Urmare din pag. 1) rării unei siguranţe sporite în narea transportului minereului nie) ; ~ SIMBRIA : Şantaj
riile populaţiei contra pînă la sfîrşitul acestei funcţionare şi uşurării efor de la Brusturi la I.M. Barza, (Mureşul); ILIA : Pruncul,
luni,
începe
putîndu-se
schimb. schimb şi de reparaţie a uti tului fizic al muncitorilor. scop in care a fost construi petrolul şi ardeleni] (Lu
apoi lucrările de reparaţii lajului minier Deva", apro mina) ; GHELARI : Par şi
Activitatea de reparaţii şi revizii la combinele bat prin Decret Prezidenţial. Vom trece la pornirea şi tă şi uzina de preparare a impar (Minerul).
la S.M.A. şi în secţii se C 12. Au fost recuperate, O serie de preocupări vi oprirea maşinilor de extracţie piritei zincifere de la Boiţa-
desfăşoară în bune condi recondiţionate şi refolosi- zează combaterea poluării cu ajutorul tiristoarelor, îmbi Haţeg, analizăm şi posibili Di r
ţii. O mare atenţie se a- te piese de schimb şi sub- mediului înconjurător, in a- narea cablurilor elecţrice tatea reducerii distanţelor de ; VREMEAi
cordu recuperării şi reeon- ansamble în valoare de cest scop urmînd să con flexibile de 6 kV o vom rea transport de la mina Muncel Fio
diţionării p i e s e l o r de 61 000 lei, cu 21 000 lei mai struim patru noi iazuri de liza prin tehnologia îmbinării la uzina de preparare Deva, Timpul probabil pentru
schimb şi subansamblelor, mult decît s-a prevăzut ini decantare, în valoare totală „la rece", folosind numai eforturi cu care se conjugă 10 ianuarie 1982 : Vremea t»
calităţii lucrărilor. Ingine ţial. Aceste rezultate se de peste 400 milioane lei. materiale din ţară, la con si cele ale specialiştilor de se va încălzi. Cerul va fi
rul cu reparaţiile din ca datoresc muncii neobosite - Intrucît parcurgem o e- fecţionarea filtrelor de la U- la I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva, ca noros. Vor cădea precipi Cu
taţii sub formă de ninsoa
drul S.M.A., Radu Grădi desfăşurate de Luca Ha- tapă de penurie pronunţată zina de preparare a talcului re au obţinut realizări meri re, care se vor transforma
narii, a ţinut să sublinieze ciuc, Gheorghe Teletin, a materiilor prime şi resurse Zlaşti vom înlocui materia torii în anul 1981. Am în treptat în lapoviţă şi chiar Cu
ploaie. Vîntu! va sufla mo
că sînt asigurate toate pie Vasile Cîşlaru, Ştefan Her- lor energetice pe plan mon primă din import (Japonia) treprins, vom mai întreprinde derat, cu intensificări tem
sele şi materialele şi că dea, mecanici, Valentin dial, iar România se află în cu o pinză specială confec şi ailte măsuri de natură porare de 40—50 km/oră
reparaţiile se vor încheia Dănilă, electrician. Bodor stadiul trecerii în rîndul ţări ţionată în ţară, se va genera tehnică şi organizatorică, ne din sectorul sudic. Tem Fii
pînă cel tîrziu la 14 fe Ladislau, strungar.- Vasile lor cu dezvoltare economică liza folosirea spumanţilor de vom racorda mai dinamic peraturile minime vor O
cuprinse între minus 13 şi
bruarie a.c., deci înainte Momea, sudor, a tuturor medie, cum vor acţiona co flotare fabricaţi în ţară, re- strădaniile la cerinţele şi exi minus 8 grade, iar cele ma în
de termen. Faptele atestă celor angajaţi în această lectivele C.M. Deva pentru dueîndu-se tot mai mult im genţele actuale ale econo xime intre minus 1 şi 4
că aşa stau lucrurile. Me activitate. ridicarea calităţii muncii sub portul, pînă la eliminarea to miei naţionale şi avem con grade. Local, condiţii fa Doi
vorabile producerii ceţii şi
canizatorii secţiilor condu Sînt posibilităţi ca lu toate aspectele, pentru creş tală. în vederea reducerii vingerea că oamenii muncii a poleiului.
se de Ioan Chineş — Iiăş- crările agricole aflate a- terea eficienţei economice ? unor consumuri de Combus din cadrul C.M. Deva, sub Pentru 11 şi 12 ianuarie Tr
dat, Petru Drămnescu — cum la ordinea zilei să fie — Sigur, toate eforturile şi tibili şi energie avem in a- îndrumarea organelor şi orga 1982 : Vremea va continua
Cinci.ş şi Viorel Şerban — realizate la timp şi în bu preocupările noastre converg tenţie construirea unor micro- să se încălzească. Vor că
dea precipitaţii, mai aies
ferma I.A.S. Peştişu 'Mare ne condiţii. Este necesar spre calitate şi eficienţă. Vom hidrocentrale pe traseu! con nizaţiilor de partid, îşi vor sub formă de lapoviţă şi V»!
face pe deplin datoria de a
au terminat reparaţiile la însă ca toţi factorii de promova în continuare şi vom ductelor care vehiculează dezvolta continuu baza de ploaie. Local se va semna
la ceaţă.
toate utilajele pe care le răspundere să se mobili extinde tehnologiile de ex „tulbureala limpezită" a uzi La munte, vreme în În Cu
vor folosi în campania a- zeze mai puternic, să ac ploatare şi preparare de ma nelor de preparare a mine materii prime a ţării noastre, călzire, cu cer noros. Tem
grieolă de primăvară. S-au ţioneze mai hotărît şi res re productivitate, vom gene reurilor — cu concursul in înfăptuind neabătut progra porar va ninge. Vîntul va ■Si
de
prezenta
intensificări
terminat, de asemenea, re ponsabil pentru materiali raliza experienţa înaintată, stitutelor energetice de spe mul partidului de edificare scurtă durată, de 80—90
paraţiile la grapele cu zarea sarcinilor ce le stau vom aduce noi îmbunătăţiri cialitate —. intensificăm lu multilaterală a patriei socia km/h. (Meteorolog de ser
disc. cultivatoare, maşini în faţă în această pe şi modenizări fluxurilot crările la uzina de preparare liste. de progres şi bunăsta viciu: Oana Valcriu Dorel).
le de plantat cartofi, ma rioadă, i productive, in vederea asigu de la Brusturi, pentru elimi re al întregului popor.