Page 32 - Drumul_socialismului_1982_01

8 • DUMINICA, IO IANUARIE 1982 Pag. 3

Accesul la a o u m in ic a t » Dumirti

viaţa căminului
In pofida numelui, este vorba de o malad&ţ’
cultural îl dă Din istoria presei hunedorene (XV) gravă, pentru care nu s-a descoperit tncii nUH
un leac.
CEL mai uluitor exemplu dc memorie ome­
Cu înseninările de faţă încheiem serialul prin nească l-a oferit, se pare, Mohamed Aii Halite,'
însăşi viaţa! mijlocirea căruia am prezentat o parte din din Ankara. In prezenţa unei comisii formate
«ele peste 110 publicaţii apărute pe pămintul
din şase persoane, el a recitat 6 700 dc versete
liuncdorcan — din a doua jumătate a veacu­
lui trecut şi pină in prezent. Înainte de a pu­ din Coran.
CEL mal înalt om din lume, atestat in do­
(Urmare din pag. I) ne punct rubricii de faţă, vom stărui asupra cumente oficiale, a fost Robert Wadlow, născut
citorva publicaţii semnificative pentru ultimele
patru decenii: ® „Hunedoara noastră" — „re­ la 22 februarie 1918, in statul Ellinois — S.U.A.
La 5 ani, el avea i,C3 m, iar la 20 de ani atin­
ganizate. Motive ? -— o vistă lunară de folclor şi muzică populară", sese 2,72 m. Din fericire, aici s-a oprit din
apărută sub îngrijirea lui Nicolae M. Isac, In
mie şi unul, deşi se recu­ perioada grea a anilor 1942—1914. Nicolae M. creştere...
im ari Lumina de poziţie \ noaşte necesitatea şi efi­ Isac este una şi aceeaşi persoană cu poetul Ştiaţi că?...
popular din Hunedoara (str, Zlaşti, nr. 69), cu­
cienţa unor asemenea ac­
ţiuni ! în toamnă, cînd 6-a noscut in ultimii ani prin prezenţa sa merito­
rie în cenaclul judeţean „Mioriţa". Folcloristul
...Intr-o ediţie a scrierilor lui Cristofor Cap
ie ar fi am aflat, deci, aceste rin- veacului — prin două râz- ) organizat o astfel de întîl- şl poetul N.M. Isac, autor a 18 lucrări şi cola­ lumb se găseşte următoarea afirmaţie : Pămin»
aceas- duri memorabile despre boaie, prin ani de crize, ani î nire cu gospodarii satelor, borator la numeroase publicaţii editate pentru tul are mai curind forma unei pere 2 Or, ».»
en, am Flaubert: „Flaubert lucra de teroare, ani de foamete, ţ cînid Iosif Bedea, din lumea satelor, chema prin „Hunedoara noas­ cest lucru — care este foarte exact — nu fi
tră" : „oricine poate colabora cu folclor : doi­
gindeso nopţile. Lampa se stingea ani de călcare in picioare a i Călbeşti, om de 75 de ani, ne, cin le cc, poezii, povestiri, descîntece, datini, fost confirmat decit cu ciţiva ani in urmă, ablx
cu ajutorul unul satelit artificial al Terret.
>sturllor numai în zori. Lumina ei elementarelor libertăţi urna- J şi-a împărtăşit experienţa glume, ghicitori etc." Kăspunzind chemării, nu­ ...In Marea Neagră există circa 500 000 «tţ
"na egală cu lumina unui ne. Şi au ieşit din toate cu ţ privind cultivarea griului meroşi folclorişti s-au întîlnit in paginile re­ delfini ? Fiecare dintre ei consumă nu mai pu­
vistei care „lipsită de orice sprijin oficial, in­
ţin de 5 kg peşte in 24 de ore. în felul acesta,
\ Şi, intr-adevăr, în nop- demnitatea intactă, cu rec- ( în zonă necooperativizată, stituţional", a reuşit să fie un modest dar delfinii mănîncă o cantitate de opt ori Dttl
înîunecoase, fereastra titudinea etică neştirbită, cu ! exemplul său a fost în­ Ilustru organ de presă născut din popor, rea­ mare decit cea pescuită de toate ţările rivera­
laubert devenise pen- credinţa întreagă in rostul ) demn pentru mulţi. Cînd lizat de şi pentru masele populare, anticipind ne Mării Negre.
publicaţiile cu caracter popular realizate in
...întrebuinţarea
farfuriilor
cunoaşte
nu
se
scarii de pe Sena şl lor de a lumina nopţile se- l acţiunile sînt desprinse din condiţiile noii orînduiri. <3 „Gazeta Hunedoa­ decit de vreo 700 de ani 2 înainte de secolul
sntru căpitani! vase- meni lor. t viaţă, răspund cerinţelor rei" (1941—1943), organ de Înfrăţire romaneas­ XII, uzul farfuriilor era foarte restrîns. Mtacu­
.iaritime ce urcau pe Mă întreb de multe ori ? vieţii, ele se bucură de că, apărut la Deva, care, cu nr. 2 devine organ rca se servea direct din oale, iar rămăşiţei*
independent
acţiune
şi
înfrăţire
de
unire,
: la Hâvre la Rouen cu ireprimabilă nelinişte da- 1 participare şi au eficienţă. românească, c Publicaţiile apărute după 23 Au­ erau lăsate pe masă sau aruncate pe jos. ta
familiile nobililor, un paj tăia carnea şi o pu­
far. Căpitanii ştiau că că noi, cei care le-am ur- i Despre asemenea cerinţe gust 1914 — „Hunedoara", „Zori noi". „Alma­ nea pe cile o felie de piine aşezată în faţa
ceastă porţiune a nu­ mat, vom avea tăria să du- a se poate vorbi la Căminul nahul poporului hunedorean", „Tînărul miner", fiecărui comesean. Farfuriile din secolul XIV
„Tinărul constructor", „Uzina noastră", „Tînă­
erau făcute din lemn — la săraci, din cositor
mi, pentru a nu te abate cern mal departe demnita- Ţ cultural din satul Boz — rul muncitor", „Muncitorul miner", „Flacăra — la cei mal înstăriţi, şi (lin argint — la nobili şi
in, nici ck? la talveg, trebuie „să tea profesiunii noastre, da- ţ clădire mare, proaspăt zu­ Hunedoarei", „Flacăra" — şl-au pus, ca şi bogătaşi. In Franţa, dispariţia farfuriilor din me­
, nici ţii cursul după fereastra că — bintuiţi de vinturi mal 4 grăvită, unde se vede mina cronicarii de azi ai tumultoasei noastre vieţi: tal a fost o urmare a ordinului dat dc Ludovic al
aprinde domnului Flaubert". Numai radioactive decit cele care / de gospodar şi de îndru­ „Drumul socialismului" şi „Steagul roşu", în­ XlV-lea, care a hotărit să fie topită toată ar­
treaga activitate in slujba cauzei nobile a con­
fa pre- Paustovskl — acest ferme­ l-au bătut pe ei — vom ) mător a învăţătoarei Ma- struirii noii societăţi. gintăria pentru a stringe banii necesari nenu­
măratelor războaie pe care le-a purtat. AtuncS,
dorinţa cător romantic întirziat — a găsi resurse de a lumina 1 ria Curcă. O acţiune — LUCIA LICIU nobilii au ineeput să cumpere vase şi farfurii
adevă- putut descoperi intr-un a- drumul semenilor noştri. E - iniţiată cu un sfert de de faianţă, care tocmai începeau să se fabrice
a nu fi mănunt din viaţa lui Flau­ datoria noastră să găsim veac în urmă de învăţăto­ la noile manufacturi din Ncvers şi Rouen.
...In secolul XX s-au născut de două ori ctte
realist, bert acest simbol superb al şi tăria şi resursele. O da­ rul Petru Curcă şl poetul nouă gemeni 2 Unul dintre evenimente s-a pe­
„liber- scriitorului — far. După torie umană şi profesiona- i Miron Ţie — a perpetuat trecut la 13 iunie 1971, la Sidney, cînd Geraldin
fi el cum Geo Bogza — ultimul la. Şi, chiar dacă nu vor ) prin ani, devenind tot mai Broderick a dat viaţă la 5 băieţi şi 4 fete. Siflă
cunoscute, de asemenea, cinci cazuri de naşte­
!tru ca nostru mare romantic — avea poate întotdeauna In- ţ atractivă şi educativă j re a opt gemeni şi 18 cazuri cînd mamele
ivea şi şl-a putut intitula, cu min- tensitatea unui far de coas- ţ sărbătorirea majoratului, dat naştere Ia şapte gemeni.
ă să dră conştiinţă a valorii şi tă, scrierile noastre trebuie i în noaptea de Anul nou,
viltoa- rosturilor sale, unul dintre să indice oamenilor — in- ) opt au fost tinerii sărbă­ U m o r
’eior şi cele mai importante volume confundabilă şi exactă —- i toriţi, dar au venit la
Elisabcth ii spune prietenei sale :
pt, ie­ Paznic de far. Amindoi fac lumina de poziţie a adevă- ? bucuria lor, cu urări şi da­ — Ar trebui să faci ceva, dragă. Pentru taăl-
stului : parte din acele generaţii rului. ţ ruri, peste 400 de localnici. ţiinea ta ai mult prea multe kilograme.
— Ah, oftează prietena. Nu se mai poate
care au trecut — bătute de Aproape tot satul s-a pre­ face nimic. La virsta mea c imposibil să nwd
stovski toate asprele vinturi ale RADU CIOBANU^I gătit şi a venit la cămin cresc fie şi eu un centimetru.
pentru a le face trecerea
’k
la majorat de neuitat. Tatăl se adresează copilului :
Chiar şi programul artistic — Ti-am spus de atitea ori să nu te mai
ia Zăpada a fost anume conceput! O De te Greenwich? joci cu chibriturile !
— Dar nu mă jucam, tăticule 1 Pur şi sim­
acţiune de durată şi cău­
tată, e aşteptată, o cliipă a După cum se ştie, numărătoarea meridiane­ plu imi aprindeam ţigara.
cris şi viu mmâ&tea&că vieţii satului la care-i pre­ lor Ternei începe de la Greenwich, o mică lo­
oiistâ zentă viaţa satului ! calitate britanică unde se află un observator Ianuarie
astronomic cel mai vechi din ţară. Dc ce
ai tristă La Tîrnava, aşezământul Greenwich ? înainte dc a 6C stabili acest lucru, ORIZONTAL : 1) Poet clujean, autorul poe­
i un riu. Mireasma mea zăpadă românească, de cultură dă o imagine fiecare ţară mal mare avea un meridian zero. ziei „Ianuarie" (1886—1954) — Ornament dc se­
zon ; 2) Ii aparţine melodia de muzică uşoara
suic-n noi vis dezbrăcat în ceas de limpezire, dezolantă datorită con­ Astfel, Rusia il avea la Pulkovo, Franţa — la „E primăvară în ianuarie" (Gclu) ; 3) Poet
Paris. Dar, pentru a ani mai exista nici o dis­
inune strucţiei improvizate de cuţie, specialiştii au propus ca meridianul zero rus, autor al poeziei „Ianuarie" (189.> 3925) —
să treacă pe la Piramida lui Iteops sau prin
de ploi cind toiul va fi albă amintire alături. Consiliul popular vîrful Tenerlfe. Dar, a învins localitatea Orăşel in Brazilia ; 4) Fluviu* european — Pom
fructiferi ; 5) Ianuarie... popular — Face e®>
comunal „vede“ de ani de
bune... te voi purta pe cap distinsă cască. zile această... imagine. E Greenwich : la vremea aceea, flota britanică le-ntoarsă ; G) Teodoroiu Ecaterina (născută ia
16 ianuarie 1894) — Riu in Ghana — Maw
ne sote timpul ca în 1982 căminul era cea mai mare din lume, iar hărţile amira­ don.sk! Alexandru (autorul poeziei „Zile do Sfi­
lităţii engleze, foarte răspîiidile în rîiulul ma­
im o rie") ; 7) Marc aet Istorie al românilor dB*
icţi de griu Te chem acum cu focul mai aproape cultural să-şi recapete în­ rinarilor, calculau meridianul zero de la Moldova şi Muntenia, înfăptuit dc domnitortfl
îi legate zăpada mea, zăpadă românească făţişarea de drept, dar şi Greenwich. Sic transit... Alexandru Ioau Cuza la 24 ianuarie 1859 (pLţ
acţiunile ce vor fi organi­
suriu. ca inima-mi de jar să te topească, — Stare ; 8) Vremea zăpezilor — Au primit «
zate aici să răspundă ce­ Mickey Mouse şi... criza lecţie aspră din partea oastei condusă de Şte­
şnicie . să-ţi simt cuţitul flăcării sub pleoape. rinţelor actuale ale aşeză­ fan cel Mare, la Podul înalt in ianuarie 1475 ţ
Ani dc-a rjndul „imperiul distracţiilor", inle-
ii priviri mântului ! meiat de regizorul american Walt Disney, nu 9) Scriitor român, autor al poemului „24 ianua­
rie" (1875—1928); 10) Bune la alegeri — Cub»,'
rie Să mă imbât de apa ta mai pură Există şi condiţii şi for- a cunoscut criza financiară. De peste 60 de care îşi serbează Ziua revoluţiei şi sărbătoarea
ţe ca în satele comunei ani, nâzbîtiUc minunatului Micltcy Mouse dis­ naţională la l ianuarie (pl.) ; il) „Ianuarie" eic
î iubiri... şi-n ginduri aripi noi să-mi nălucească, Brănişca anotimpul iernii trează omenirea. Acestui „imperiu" ii aparţin I. Chirescu — ... şi „Miezul iernii" de F. Sein»
e-ntinse să determine intensificarea şi două parcuri — „Disneyland" şi „Disncy- bert.
zăpada mea atit de românească, world" — populate cu maşinării ciudate. Dar VERTICAL : 1) Pictor român, autorul pînzei
bre vii, activităţii politico-educati- in uHimii ani criza economică i-a lovit şi pe „Iarna" (1881—1954) — o podoabă naturală 8
zăpada mea ciudată uvertură. ve şi cultural-artistice, ca­ patronii acestor parcuri. A scăzut numărul vi­ lunii ianuarie ; Z) Astronom grec, creatorul ca­
jrile ninse, zitatorilor. In ce priveşte filmele, şl lor le-a lendarului iuliast, introdus de împăratul Cezar
re să vină în întîmpinarea scăzut popularitatea, întrucit realizatorii lor, la 1 ianuarie 45 î.c.n. ; 3) Căderea fulgilor de
e zi. Cei de la Polul lumii să te-adore, cerinţelor vieţii. Aceste rupînd tradiţia, au început să facă filme pen­ ura — O friguroasă cu haina din fulgi ; 4)
zvon de piine cei din deşert adine să te iubească — forţe trebuie însă mobili­ tru,.. adulţi. Pentru a repune pe linia de plu­ Figură geometrică — Din ianuarie în ianuarie
>le de Cuvînt ; zate, îndrumate, controla­ tire imperiul, se pun mari speranţe intr-un — Rece în ianuarie ; 5) Ziua în ianuarie —
proiect de „Disneyland", care se va amenaja,
Prenumele poetului Minulescu, autor al poeziei,
dar fii a mea, zăpadă românească, te. Şi aici ti’ebuie să-şi a- în 1983, în apropierea capitalei nipone. Com­ ..Ianuarie" ; 6) împărţire in zone — Verbu}!
iiir.e firme locul şi rolul Consi­ pania americană speră ca acest parc să fie tcxliliştilor ; 7) începe eu 1 ianuarie — Explo-
ji cint. fii doar a mea în spaţii tricolore ! liul comunal de educaţie vizitat de 10 milioane persoane anual. rator polar britanic, care a atins Polul Sud Iar
ls ianuarie 1912 (1868—1912) ; 8) ............. de iarnă") 1 !
politică şi cultură socia­ mtezle de V. Alecsandri — Orăşel in Maroc ;
EUGEN EVU MARIN NEGOIŢĂ listă. Cei mai, cea mai... Tremură dc i-a ajuns frigul la oase — Re­
i publică insulară in Marea Caraibilor, carc-şi
CEA dinţii imagine a porumbelului ca simbol serbează Ziua naţională la 1 ianuarie ; 10);
Deeaisne (abr.) — Pictor român, autorul pîn­
Arfa, literatura şi sentimentul păcii al păcii a existat înaintea erei noastre. O stră­ zei „Peisaj de iarnă cu scene de patinaj^
veche — şi frumoasă — legendă greacă spune
i că, odată, Marte, zeul războiului, a fost oprit (1831—1891) — Final de epopee ! ; 11) Stat-con*î
fcinent, care işi sărbătoreşte Ziua naţională ÎAj3
să plece la luptă pentru că in coiful său, si-a
—
'
Trăim într-o epocă'de de ideea de Pace, ca şi fa­ sentiment, inclusiv al pă­ făcut cuib şi a scos pui o porumbiţă albă. 26 ianuarie. ^ HtES, l\',J, MTX.L, Dcte
DICŢIONAR :
cea mai mare intensitate ţă de orice iniţiativă sau cii, dacă nu reuşesc să fie CEL mai mic tom a fost editat la Padua, in
istorică, din tot trecutul acţiune întreprinsă întru expresia lirică a senti­ anul 189(1. Minuscula carte cuprindea scrisoarea \ PARDĂU PETRU \
adresată de GaJilco Galilci signorei Cliristina
n<lă omenirii. Intensitatea isto­ instaurarea şi apărarea pă­ mentelor proprii creatori­ de Lorena, în anul 1615. Ea are liliputanele di­ Cercul rebusist „Dacia*
ţiul rică se dovedeşte atît prin cii în lume. Acest senti­ lor. Aşadar rămîn doar a- mensiuni dc 10 milimetri pe 15.
CEA mai voluminoasă carte cunoscută este
rne, realizări uimitoai’e ce sus­ ment al păcii se cere în­ cele exponate contemplate, Atlasul geografic editat iu 1(109 în Olanda. Atla­
:ec ţin progresul, cît şi prin viorat, stimulat de arta de doar acele cîntece auzite sul se află, în prezent, Ia Muzeul britanic şi
vne | foiţele ce ameninţă distru­ toate genurile şi mai ales şi poezii citite care sînt are 1,15 metri pe 1,75 m.
CEL mai bizar supeu a fost ofei'it de un sa­
se gerea planetei, prin înar- de literatură. Pentru vre­ expresia sinceră a unui vant englez unui grup de chimişti, reprezen­
murile noastre, literatura
sentiment propriu al păcii.
ulă. mai-ea excesivă şi pregăti­ Dealtfel ştim că fără sin­ tanţi ai celor mai mari firme de produse aii-
rile de război. Reacţia o- este unul din factorii in­ montare.La masa respectivă au fost servite
patru feluri de ralncare, conservată în cutii
menirii este cea pe care o fluenţi, un instrument efi­ ceritate deplină nu se poa­
Jlbe te realiza nici un mesaj. ermetic închise : felul intii — pateu pregătit
cunoaştem: manifestările cient în cultivarea şi in- ia anul 1900 ; felul doi — friptură de miel
de masă şi mobilizarea tu­ tensificai’ea celor mai no­ Stăpânit de sentimentul preparată in anul 1819 ; felul trei — budincă
NI) turor factorilor sociali din bile sentimente, în fruntea păcii, viitorologul Radovan gătită in 1823 şi, in fine, ca desert — ciocolată
datînd din 1915.
rândul cărora nu lipseşte cărora, în zilele noastre, Riehta, cunoscut prin „Ci­ CEL mal „luminos" copac creşte în Africa de
11
■înd nici arta şi literatura. se impune a fi aşezat cel vilizaţia la răscruce , sus­ nord. Este vorba de aşa-numitui „copac al dia­
:e-n Ne facem un titlu de a] păcii. ţine ideea 11 „autotransfor- volului", a cărui scoarţă conţine o cantitate
mării omului , în intcx-esul
atit dc mare de fosfor, incit noaptea se poale
Ibe. mîndrie că în fruntea lup­ „Arta are chemarea şi viitorului paşnic al ome­ citi la lumina iradiată de el.
tei pentru pace se află şi puterea să domolească vio­ nirii. Cum nu e posibil de CEL mai temut duşman al rechinului —
11
România socialistă, propu­ lenţa sălbatică — aprecia spaima mărilor — nu este altul decit peştişo­
uni, nerile concrete ale pre­ Hegel, ceea ce înseamnă conceput această „auto- rul „diodon maculatus", care trăieşte în apele
11
transformare fără trans-
mărilor Americii de Sud. Fiind înarmat cu un
ifnr şedintelui ţării noastre, to­ tocmai cultivarea senti­ formări de ordin afectiv, ac foarte ascuţit, micul peşte, odată înghiţit
varăşul Nicolae Ceauşescu, mentului paşnic. Deosebit ideea constituie un argu- de rechin, îi străpunge cu acul pereţii stoma­
cului, provocindu-i pe loc moartea.
întrunind aprecieri elogioa­ de actuală apare şi apre­ ment în plus că arta şi li­ CELE mai mari ciuperci, numite „fulin",
se şi adeziunea popoarelor cierea lui B. Ci-oce : „Arta cresc în China. O asemenea ciupercă cintăreş- REZOLVAREA CAREULUI APARUT
teratura pot contribui cu
icni de pe toate meridianele e totdeauna lirică , ceea certitudine la lupta pen­ tc peste 5 kg. Acest gen de ciuperci se folo­ ÎN ZIARUL NR. 7308 :
11
1) Decembrie — D ; 2) Ani — Araci — Da»;
lumii. ce justifică următorul con­ tru pace, cultivând şi în­ seşte pe scară largă, atit in medicină, cil şi în :*) Dc — Dragomir : 4) Ase — Ez — Luna ; 5}
bucătăria chineză, fttlinul la grătar fiind o
Sentimentul păcii presu­ siderent : creaţiile literare tărind sentimentul păcii. mineare foarte apreciată de localnici. Cas — Irina : 6) Audia — E — Crc ; 7) G
Ofranda — A : 8) Educaţie — On ; î)) Noră —»
pune încredere, ataşament, nu influenţează, nu fortifi­ CEA mai puţin răs»'ndilă maladie de pe pă- u — Jora ; 10) Dni — Minunat ; 11) Ea ^
U dragoste şi devoţiune faţă că şi nu creează nici un VICTOR ISAC mînt este „boala risului". De ea nu sufe-ă de­ Albinusa.
cit membrii tribului Foni, din Noua Guinee.