Page 34 - Drumul_socialismului_1982_01
P. 34
organelor sindicale
în lunile ianuarie şi fe lor şi mijloacelor politice”
bruarie, în toate grupele GRAŢIAN FAUR organizatorice şi tehnic*
sindicale şi comitetele sin preşedintele de care depind volumul,
dicatelor din întreprinderi Consiliului judeţean ritmul, productivitatea -şi
şi alte unităţi economico- al sindicatelor calitatea producţiei, în
sociale au loc adunările primul rînd de cărbune, de
generale şl conferinţele a- materiale de construcţii — minereuri de fier si com
nuale pentru dări de ramuri reprezentative pen plexe, a altor substanţe uti
le ce se exploatează pe teri
seamă.
IBIflitlîllltiilJ
RSTSWif tBtfjliJi'MI i IUD w s m m M m Adunările şi conferinţe tru economia judeţului Hu toriul judeţului nostru.
nedoara. Paralel, se impun
le trebuie să se constituie eforturi susţinute pentru în mod deosebit organi
în forumuri muncitoreşti înfăptuirea exigenţelor şl zaţiile sindicale din Valea
în care să se analizeze in cerinţelor noii calităţi în Jiului trebuie ca, în legă
Anul XXXiV, or. 7 519 MARŢI, 12 IANUARIE 1982 4 pagini — 30 ban) spirit de înaltă exigenţă toate domeniile — impli tură ou creşterea produc
toate problemele de care cată de trecerea României ţiei de cărbune energetic
depinde realizarea zi de zi în stadiul de dezvoltare şi cocsificabil, să analizeze
cu toată răspunderea gra
medie —, în care un loc
a sarcinilor de plan, la
La miniera toţi indicatorii, să profileze central îl ocupă indicatorii dul de folosire a comple
acţiuni şi măsuri concrete calitativi şi de eficienţă, xelor şi combinelor, a tu
| menite să mobilizeze co cum sînt creşterea mai ac turor maşinilor şi insta
rsealizarea ritmică a planului de cărbune reclamă lectivele de oameni ai centuată a productivităţii laţiilor, cum sînt întreţinu
muncii la înfăptuirea o- muncii, reducerea mai con te şl reparate, în ce mă
biectivelor stabilite de ple sistentă a cheltuielilor ma sură se îndeplinesc sarci
nara comună din noiem teriale, în special a con nile la lucrările de pregă
brie 1981 a C.C. al P.C.R. sumurilor de materii pri tiri şi deschideri, cum
şi Consiliului Suprem al me, materiale, combustibili funcţionează transportul de
Dezvoltării Economice şi si energie, îmbunătăţirea cărbune şl materiale, cum
Sociale, clar şi precis for calităţii produselor’, recu se asigură aprovizionarea
mulate în expunerea tova perarea, recondlţionarea şi locurilor de muncă, res
răşului Nicolae Ceauşescu refolosirea materialelor, pectarea normelor do teh
rostită cu acest prilej. pieselor de schimb şi sub- nica securităţii muncii, în
După cum se ştie, cel ansamblelor. vederea evitării accidente
Decretul Consiliului de — Noi aşa procedăm în abataj, noi obţinem con de-al doilea nn ai actua Potrivit acestor orientări, lor.
Stat privind întărirea or totdeauna — ne spunea stant peste 8 tone de căr lului cincinal pune cu a- adunările generale şi con Prezintă o însemnătate
dinii şi disciplinei în mun destoinicul şef de brigadă bune- pe post, depăşindu-ne cuitate sporită creşterea ferinţele grupelor şi comi decisivă pentru viitoarea
că a fost primit cu interes Constantin Crăciune, de la ritmic planul. într-un ritm mai înalt a tetelor sindicale din u- creştere a producţiei de
la întreprinderea minieră sectorul I, a cărui forma Am întîlnit însă şi ca producţiei cu deosebire în nităţile miniere au datoria cărbune, minereuri, ener
Dîlja. Zilele trecute ne-am ţie se situează constant în zuri cînd unii mineri pă ramuriie materiilor prime să aşeze cu toată hotărîrea gie electrică, materiale de
aflat în sala de apel a mi fruntea întrecerii socialiste răsiseră mai devreme locu şi energeticii — cărbune, în centrul dezbaterilor pro construcţii, de bunuri de
nei. înaintea începerii pe mină. De regulă, schim- rile de muncă din aba minereuri de fier şi com blemele mobilizării şi va
schimbului III. Era ora 17 taj, predînd şutui pe plexe, energie electrică, lorificării tuturor pîrghii- (Continuare In oog. o 2-a)
şi cei mai mulţi, mineri galerii, spre locurile de
care urmau să preia schim BRIGADA ieşire din mină. Aşa de
bul la ora 18 se aflau în I)E REPORTERI exemplu, brigada lui Fa-
sala de apel, discutînd a- ÎNTRE DOUĂ rago Zoltan, în care au IN ZIARUL DE AZI; fii noul trimestru şcolar
SCHIMBURI
supra sarcinilor zilei, asu cam slăbit frînele disci
pra problemelor ce le a- plinei şl ordinii, schim a Autoaprovlzionarea —
veau de rezolvat. Maistrul bul care urmează să intre bul nu se mai efectuea un obiectiv de maxi
în şut vine cu 10—15 mi ză ca înainte, la front, li sporim calitatea muncii de
Anton Moldovan de la sec mă însemnătate şi
torul I producţie şi-mais nute mai devreme şi se din mers, irosindu-se mult responsabilitate
timp preţios, motiv pentru
abataj
cu
consultă
in
trul Gheorghe Bertholdi schimbul care iese asupra care brigada nu-şi mai perfecţionare didactică, si întărim
de la sectorul VI transport tuturor treburilor produc realizează planul. Dar nici a Se acţionează opera
erau mulţumiţi că nu au oamenii nu-şi mai reali tiv şi cu folos pentru
nici un absent nemoth'at. ţiei. De multe ori unii ră~ descongestionarea de
mîn şi în schimbul urmă zează cîştigurile şi a- zăpadă a căilor ru erdinea şi disciplina şcolară!
Nici maistrul Dumitru Oa- tor pentru a rezolva unele cesta nu este un lucru bun. tiere
nă de la sectorul III nu probleme. Aşa se face că
Am intrat într-un nou movabilitate, la toate ci
avea absenţi nemotivaţi, SABIN CERBU » Curier citadin trimestru şcolar sub sem clurile de învăţămînt, pe
în schimb el discuta cu faţă de 5,40 tone de căr C. IOVĂNESCU o Carnet cultural nul angajării la o muncă primul trimestru înregis
bune pe post cît avem
lăcătuşii Ionel Ungur, Con prevăzut să realizăm în (Continuare în pag. a 2-a) intensă şl diferenţiată, trează 94,88 la sută, con-
stantin Brăitaru şi Gheor- de continuă perfecţiona statîndu-se la treapta a
ghe Popescu, care, în ur re. pentru asigurarea ri doua liceală o creştere de
mă eu o zi, părăsiseră lu nei temeinice pregătiri 1,33 la sută comparativ
crul mai devreme. Desigur,
teoretice şi practice la cu aceeaşi perioadă a a-
ortacii au luat imediat a- toate ciclurile de învăţă- nului şcolar precedent.
titudine împotriva acestei mînt. Noua perioadă de O analiză responsabilă
stări de indisciplină, iar muncă porneşte pe o a activităţii trimestrului
conducerea sectorului i-a treaptă consolidată trai încheiat relevă însă şi
s a n c ţ i o n a t cu redu nic în primul trimestru neajunsurile din munca
cerea cu 50 la sută a re al actualului an de învă- instructiv educativă —
tribuţiei pe ziua respec ţămînt, cînd a continuat cuprinderea slabă în în-
tivă de muncă. Nici Ion cu bune rezultate munca văţămîntul preşcolar a
Dănăsel de la sectorul I şi de perfecţionare a conţi copiilor din mediul ur
Gheorghe Vasile de la sec nutului procesului in- ban (sub procentul pe ţa
torul Iii nu au fost iertaţi structiv-educativ, de fo ră !), decalaje în pregă
pentru faptul că într-una losire a unor tehnici di tirea elevilor din ciclul
din zile au venit la şut dactice moderne, de întă gimnazial (între clase şi
sul) influenţa alcoolului, rire a caracterului prac- chiar între şcoli din a-
ei fiind trimişi acasă şi tic-aplicativ al cunoştin ceeaşi localitate), negli
sancţionaţi conform pre ţelor, de însuşire de către jenţe în pregătirea prac
vederilor recentului decret. elevi a deprinderilor ne tică în licee de speciali
La ora 18, în abatajele cesare meseriilor alese, tate (absenţe nemotivate
minei Dîlja. schimbul se Serele de !a Sint-andrci. Aspect de la sortatul salatei la ferma nr. 2. de participare la acţiuni de ia activitatea practi
preda şi se prelua la faţa Foto: VIRGIt, ONOIU le de autodotare şi auto- că), mediocritate în în-
locului, din mers. gospodărire. Toate aces văţămîntul seral, carenţe
® — a> — o « — ® tea s-au reflectat în e- în activitatea politico-o-
ducarea comunistă a ele
ducativă, în respectarea
vilor, în întărirea ordinii
Noile reglementări de stimulare a ţărănimii—■ impuls mobilizator şi disciplinei. în respec LUCIA LICIU
tarea normelor de con
în creşterea producţiei agricole şi a livrărilor la fondul de stat duită. Procentul de pro- (Continuare in pag. a 2-a)
Legume mai m tlte pentru populaţie, casa de cultură. Expoziţia
Cît dştigă în plus, ce veniturî rămine deschisă în tot, cursul
venituri mai mari pentru leg mcultori lunii ianuarie, a SIMPO-
ZION-DEZBAT ERE. Ea şco
pot obţine producătorii agricoli ? lile ajutătoare din Săcel şi
în fiecare nn, cooperati dei gras, faţă do 12 400 kg a „ClNTEC PENTRU VIA Păclişa a avut loc de cu-
slrnpo-
interesant
rînd
un
va agricolă de producţie la hectar cît era planificat, An de an cooperativa agricolă de producţie din ŢA, PENTRU PACE !“. Sub zion-dezbatere cu tema „Co
din Ilia repartizează o am realizat 14 400 kg. Rapoltu Mare obţine producţii mari de porumb pe acest generic s-a desfăşurat pilul handicapat in faţa op
importantă suprafaţă de Bunele rezultate îsi au unitatea de suprafaţă. în 1981 a realizat peste 4 000 kg o reuşită actiuuc a Clubului ţiunii de viaţă", la care au
cadrul
din
artelor
Casei participat
reprezentanţi
teren — circa 100 lui — izvorul în preocuparea porumb boabe la hectar. pionierilor şi şoimilor patriei şcolilor organizatoare, pre ai
producerii de legume şi pentru fertilizarea natura 1981 1982 din Hunedoara la căminul- cum şi invitaţi de la şcoli
verdeţuri, legumicultura lă şi chimică a pământului, Valoarea producţiei la şcoală nr. 12 din satul Pă- similare din alte localităţi
fiind în unitatea noastră o preţul de contractare— clişa. Cel peste 200 pionieri, din ţară. s) LA ODIHNA ŞI
elevi şi şoimi ai patriei pre
în efectuarea tuturor lu TRATAMENT. Sindicatul
activitate de mare însem crărilor în epoca optimă si lei/tonă 1270 .1270 zenţi au urmărit cu mult secţiei de transporturi Petro
interes expunerile prezenta
nătate şi în acelaşi timp. de bună calitate. în mun Spor de venii realizat te de invitaţii lor, apoi mem şani a C.M.V..T. pune şi in
o' sursă de venituri din ce ca harnică a membrilor pe baza acordării primei brii cenaclului pionieresc acest an la dispoziţia oame
în ce mai mari. în 1981 „Mugurii", soliştii de muzică nilor muncii din secţie, in
am obţinut peste 1 350 to brigăzilor conduse de Ma de producţie — lei/tonă 430 foUt şi taraful de muzică majoritate şoferi, un număr
bilete
Casei însemnat
de
pentru
populară
cadrul
din
fia Sorea şi Sinefta Mica
ne legume pe care le-arh etc. Vrem să menţionăm Venit total realizat pe pionierilor şi şoimilor pa odihnă şl tratament in cu
livrat la fondul de stat, sprijinul acordat de lucră- hectar 5080 8800 triei au prezentat spectaco noscute staţiuni din ţară.
lul „O lume a păcii, a mun
Astfel, in curind, 45 de lu
înregistrînd pe această ca I.ivrînd în 1982, la fon cii, a omeniei", iar şoimii crători vor pleca ia Felix,
le venituri în valoare de EMILIA POPA, dul de stat 600 tone po patriei da la grădiniţa nr. Amara, Herculane, Sinaia,
4 au prezentat un reuşit Olăneşti,
Covasna,
Razna,
700 000 lei. Producţii bune şefă de fermă rumb, inclusiv pentru program de dans modern. Vatra Dornoi etc. (V’. Bel
la hectar am realizat — 1R1NA BUR7.A m expoziţie. In holul ma die, corespondent).
deşi am avut necazuri din economistă, fondul de nutreţuri, ve re al Casei de cultură din
Deva s-a deschis zilele tre
cauza inundaţiilor — la Ferma leaumicolâ nitul suplimentar reali cute o expoziţie do pictură,
multe culturi, printre care a C.A.P. ilia zat fată de 198Î, va fi cuprinzlnd peste 20 lucrări
ardei gras, arde! capia, to t——— ----- ——~ de iei 258 000 ale membrilor cercului de
artă plastică de po lingă
mate. vărzoase ş.a. La ar (Coolinuare In oag. o 2-a) b
r m »
