Page 35 - Drumul_socialismului_1982_01
P. 35
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
 i i t o a p r o v i z i o m m a x i m a
ITELEV»
s i r e s o 9,00 ToleşcoaJă
11,15 Cincinal ’8 1
în 1981 — cum s-a relie lului, cultivării fiecărui ceasta problemă, de-puta-tul 11.40 Film
fat la recenta sesiune a petec de teren. Petru Cristian spunea : Express
consiliului popular comu — Se impune — releva — Locuitorii satului 12.40 Momelii
nal. Vaţa de Jos — comu Viorel Bra-ica-, preşedintele Ciun.ganî, ca şi cei din ce Aurel Bu
na a predat la fondul de C.A.P. Vaţa de Jos — să lelalte sate necooperativi- 12.50 Telex
stat, prin sistemul de con ne străduim mai mult zate de pe raza comunei 10.00 Telex
tractări si achiziţii, canti pentru a obţine recolte noastre, au înţeles necesi 16,05 Teleşcoală
tăţi însemnate de produse mari la hectar şi rezulta tatea de a-şi produce î-n 17.00 Clubul tineri
agricole obţinute atît in te eît mai bune în zooteh gospodărie tot . ceea ce au 17,45 Viaţa satulu
cele două cooperative agri nie. în lumina recentelor nevoie pentru trai şi a li 18.50 1001 de seri
cole, cit şi în gospodăriile decrete adoptate de Consi vra la stat cantităţi cit. 19.00 Telejurnal
populaţiei. Cu toate aces liul de Stat cei ce obţin mai mari de produse vege 19.30 Actualitatea
că
tea — au subliniat Gheor- producţii sporite şi con tale şi animale. în toamna 19.50 Ancheta TY
ghe Ciur, Ioan Streteanu,. tractează cu statul produ- trecută, în satul Ciungani- furat" (III)
Eemus Miclean, Aron Bo- au fost cultivate cu grî-u 20.30 Practic, util
loţ si alţii — comuna nu în jur- de 80 ha, o mare reşte
a reuşit să-şi asigure în suprafaţă fiind arată şi se 20,35 Teatru T
vizite 3a I
întregime necesarul de Sesiuni mănată pentru prima dată - I -'ivi-v
produse în vederea asigu ale consiliilor după mulţi ani de nofolo- C.S.H., strungăria de cilindri. Echipa de reparat maşini- unelte condusă de Vasile Cion-
ră rit au toap-ro v i zio n ă r i i te silaţă. De asemenea, mulţi toş execută lucrări de bună calitate şi ia timp. în totografie, întreaga echipă se află la
ri toriale. populare comunale cetăţeni vor cultiva în pri locul de muncă, cxecutînd una din comenzile primite recent. Foto: VIRGIL ONOIU
— în 1982; cea mai im măvară poru-m-b,.
portantă sarcină ce stă în Sesiunea- consiliului- popu
&ţa consiliului popular, a se agricole-, beneficiază de lar a subliniat necesitatea P r ile j d e im p lic a r e m a i e f ic ie n t ă î n e f o r t u l
tuturor cetăţenilor — ară preţuri stimulative pentru imperioasă de a spori răs
ta deputatul Pavel Petruş cantităţile predate-. Stimu punderea' si preocuparea
DEV. •
1
— este să' realizăm auto- laţi de noil'e reglementări-, pe linia- realizării în mod g e n e r a l p e n t r u î n d e p lin ir e a p la n u lu i p e 1 8 2
a mer «
conducerea şi autoaprovi- acţionăm pentru cultivarea exemplar a sa-reinilor în- nagd:. im-iu);
zionarea teritorială. Comu î n* întregime a păm intuim; scrise în planul de dez- mico-soeiale atunci cînd RA: Ana şi ho
ra); Ziua de
nc
na noastră are însemnate în această perioadă ne voltare economico-socia-lă (Urmare din pag. 1) ţaţele bune dobândite până este vorba de instaurarea nui tînăr varşoi
posibilităţi în acest sens,, preocupăm de transportul în profil teritorial' pe 1982. în prezent, ca şi lipsurile unui climat de muncă să rurglstul); ,Tui-
existente
privite
să
fie
cetăţenii sînt harnici, buni îngrăşămintelor naturale la asigurării autoconducerii consum-, pentru îndeplini sub raportul angajării şi nătos,, favorabil îndeplini Totul este drag
PE
structorul);
lucrători ai pămîntului, cîmp, precum şi de asigu şi autoaprovizionării, li rea sarcinilor ce revin uni responsabilităţii cu care rii tuturor sarcinilor de Inchiriem apar
rarea bunei furajări a a-
tăţilor de stat din agricul
crescători vrednici de ani nimalelor. vrării la stat a unor can tura judeţului, ca adună lucrează fiecare colectiv, plan. copil (Unirea);
male. tităţi cit mai mari de pro Egipt (7 Noiem
în ceea ce priveşte rea rile grupelor sindicale,, fiecare formaţie, fiecare Pornind de Ia: marile o- PENI: Oraşul tăc<
Pentru a se realiza auto- lizarea autoaprovizionării, duse agroali menta re, în precum, şi conferinţele să om, manifestînd un înalt xîgenţe şi răspunderi ce ral); întoarcere;
conducerea şi auitoaoprovi- o însemnată contribuţie aşa fel î-ncît comuna Vaţa. realizeze analizele în spi spirit de exigenţă, faţă de ne revin, adunările şi con dubal (Muncitor
CAN : ştefan Lt
zionarea se impune a se şi-o vor aduce gospodării de Jos să se înscrie prin ritul orientărilor date de neajunsuri,, faţă de cei ferinţele trebuie să aibă ceafărul); "OI
fotbalişti In s*.-.
acţiona cu mar multă res le populaţiei, în special tre localităţile fruntaşe aTe secretarul general al parti care absentează de la lu asigurată o- asemenea pre rul) ; PETRU.:
ponsabilitate în direcţia cele din zona necooperati- judeţului. dului, tovarăşul Nicolae cru, care dovedesc indo gătire şi desfăşurare incit mentul Concord
creşterii rodniciei pumîn- vizată. Referindu-se la a- TRAIAN BONDOR Ceauşescu, ca toata rezul- lenţă, nepăsare sau negli toţi oamenii- muncii să în tor esc); AN IN O.
jenţă pentru mersul pro ţeleagă faptul esenţial că- adoptivă (Mit
ducţiei. In acest context, în cele din urmă proble URICANi: Afaci
tclor (Retezatul)
Ordine şi disciplină adunările şi conferinţele mele- climatului de mum- Atîta timp cit
trebuie să folosească
- :- ordinii şi diseipli-
roşie);
(Steaua
1
Să sporim calitatea muncii maximă eficienţă ru-ornente ie_ tria); Acţiune
Stele de dimim
c
în muncă (Urmare dtrs pag» 1); un caracter concret, mun men-tările cuprinse muncitoreşti;, ale compor circular (Flacăr
_l — .-u.x.v. aie conştiinţei
centul Decret al Consiliu
GIU-BAI : Apus
(Casa <le cultu
cii de perfecţionare por lui de Stat rivitor la în tamentului de. maximă, ŢEG : Fetiţo, v
L
:
(Urmare din pag. 1) transportoarelor; consta ordinii şi disciplinei- şco nind de la însăşi plani tărirea ordinii şi discipli concentrare etică- şi poli în film ? (Daci:
prima
tăm cu uşurinţă că minu lare (multe absenţe de la ficarea acesteia, de la nei la locurile de muncă, tică, de răspundere comu Pentru CALAN
torită;
-
sul de producţie înregis cursuri, ale elevilor;, din ideea că fiecare lecţie să acţioneze pentru pre nistă în sfera producţiei tăi e întreaga
în abatajul 111, tot din trebuie să fie o lecţie- materiale, decisivă pentru de cultură); SU
sectorul I, în schimbul trat de mina Dîîja în pri rare o mare parte nemo model, care să poată a- întâmpinarea fenomenelor înfăptuirea obiectivelor sta tîlnlre la sfîrşi
tivate — la liceele indus
ma- decadă a lua-ii — de
condus de Deac Alexan triale Petroşani; nr. 1 sigura transmiterea, acce negative, să creeze a pu bilite de partid. (Mureşul); ILI.
dru, oamenii lucrează eu peste 1500- tone de căr Hunedoara. 1 L u p e ni, sibilă a cunoştinţelor, iar ternică o-pLnie de- masă, vul (Lumina).
spor. Ne spun că au pri bune — este în întregime Vulcan, „A. Vlaicu" Orăş- al doilea, dar nu ca im muncitorească. împotriva Dintr-o asemenea per EgP'-'ŞSESHSEB
-
-
mit cu- interes şi aprobare cauzat de lipsuri de na tie), i note scăzute la pur portanţă, dimpotrivă, îm celor care se abat intr-un spectivă avem datoria să l&PECTJ
decretul privind întărirea tură organizatorică şi dis bunătăţirea muncii edu fel sau- altul de l-a preve analizăm şi celelalte laturi
ordinii- şi disciplinei în ciplinară,.care ar fi putut fi tare (liceele industriale cative sub toate aspecte derile- legale, iar faţă de importante ale: activităţii
nr. 1, 3, 5 Deva. Petro
muncă. Stăm de vorbă eu prevenite şi evitate.. le, si în mod deosebit al cei care nu înţeleg să lu grupelor sindicale, ale tu © DEVA. Te:
tradă Deva, sa
Miha'i Calistru, um miner Concluziile constatărilor şani, 1 Lupeni, Vulcan); creze conştiincios pentru turor organelor sindicale rele 17,30 :
-
Se observă — după e- întăririi disciplinei şi or
-
harnic , cîn-di e la- liucru; noastre le-am- subliniat dinii. Pentru- aceasta tre — social, munca politică, rampa de... lai
dar în noiembrie a făcut împreună cu- Aurel Mar- xemplele subliniate — a- buie să crească responsa îndeplinirea sarcinilor — cultu-ral-edueativă şl spor
cîteva nemotivate-, a-v-în-d han, inginerul şef cu pro socierea absenţelor eu no bilitatea- directorului de- să aplice măsurile cuveni tivă de masă, întărirea,
tele scăzute la purtare!
numai de pierdut. ..Este a- ducţia al minei: — O nouă calitate în şcoală, care are obligaţia te. Dealtfel, sprijinite în vieţii interne de organiza lj»ROMO
-
-
devărat că am făcut eîteva — Programul de lucru pregătirea elevilor nu se să se implice în toate deaproape de către orga ţie, astfel incit aceste fo
absenţe- nemotivate în- no de 6 ore im subteran — poate realiza fără o dis problemele educative, să nizaţiile de partid şi con rumuri să se manifeste ca Rezultatele c
iembrie., eînd am a-vut u- dovadă elocventă a grijii ciplină exemplară, fără a manifeste exigenţă spori siliile oamenilor muncii-, expresii ale autoconduce extraordinar
nele probleme personale' conducerii partidului si implica, mai- mult activi tă faţă de calitatea mun analog trebuie să procede rii muncitoreşti în toate nuarie 1982 :
FAZ A
de rezolvat — se explică statului- pentru munca şi tatea educativă — preci cii fiecărui cadru didac ze organizaţiile sindicale unităţile economico-sociale Extr. I: 20, 4
Miha-i Calistru-. D-ar îmi vi-aţa- minerilor — presu zează prof. Vasile Blen- tic, să dea dovadă de e- din toate unităţile econo- ale judeţului. TJ-W.. - — -
-
pare foarte rău . în- timp- pune- o temeinică- organi dea, inspector general xi-genţă faţă de cei care
ce ortacii mei au câştigat! zare- a- lucrului î-n subte adjunct al Inspectoratului nu-şi fac datoria. Crite
cîte 5000' lei pe lună eu ran-, ordine- şi disciplină şcolar judeţean. Ideea riul de apreciere al fie
1
am primit cu 2000' lei mai diesăvîrşită din partea- fie centrală a muncii noas cărui: slujitor al şcolii legaime mcsl molii:® persiru-
puţin. Abia m-au reprimit cărui miner, a conducăto tre în acest, nou trimes trebuie- să-l reprezinte
tovarăşii la lucru în aba rilor compartimentelor de> tru şcolar este perfecţio calitatea. şi- eficienţa
taj. N-o- să mai fac aşa muncă, a- tuturor acelora muncii sale reflectate în populaţie, venituri mas mari
1
ceva niciodată' '. care- concură la reali narea activităţii didacti
ce şi întărirea muncii e- nivelul de pregătire, în
în. raidul efectuat la zarea producţiei de căr ducative prin ordine şi atitudinea- faţă. de muncă pentru legumicultori
mina Dîîja am întîlnit şi bune. Noi am luat une disciplină; în ce priveşte şi conduită ale fiecărui
JExtr. a VIII
situaţii cînd unii mineri şi le- măsuri împotriva ce primul' aspect, vom da elev ! (Urmare din pag. 1) turi duble şî succesive. 8, 16.
şefi de formaţii ieşeau mai lor certaţi cu disciplina, Vom produce tomate, ar- Extr. a IX-:
repede din schimb, grevînd d'ar poate- n-am- făcut-o cu deioase, vărzoase ■— în 42, 35.
vizibil- realizarea produc suficientă fermitate şii torii din întreprinderile şi total circa- 8 sortimente. în FAZA A
a X-a
1
Extr.
ţiei de cărbune. Vineri convingere. Recentul de instituţiile comunei — mo toamnă am ogorît toată 33, 4? 30.
seara, de exemplu,, la ora- cret al Consiliului d’e Stat bilizaţi de consiliul popu suprafaţa, am semănat 10 Extr. a XI-.
18, cînd schimbul II tre privind întărirea ordinii şi lar — care au participat ha eu spanac şi 3 ha cu 4, 40, : L0.
Extr. a XII
buia să se afle încă în a- disciplinei ne este un spri in număr mare la munca- salată. Pînă în prezent am 14, 1, 19.
bataj, la predarea lucru jin real în m-unca politică în legumîcultură la prăşit, fertilizat cu gunoi de Extr. a XII
lui, unii- mineri se aflau şi de educaţie pe care o recoltat etc. grajdl 25 de ha şi acţiunea 32, 43, 4.
pe galerii. în drum- spre desfăşurăm cu oamenii din Noile reglementări cu va continua pînă vom a- Fond de Cîşt
-
suprafaţă. La gura gale subordine. Interesul nos privire la sistemul de con jun-ge la 50 ha. Am ferti lei.
riei i-am întîlnit pe sub- tru. este să- discutăm cu tractări şi achiziţii cuprin lizat chimic 30 ha. în tim
inginerul Octavian Berin- minerii, să-i facem să în se în cele două decrete ale pul vegetaţiei culturilor
ţan de la sectorul I şi pe ţeleagă că este numai în Consiliului de Stat — ce vom efectua fertilizarea
Aurel Marinescu. noima- avantajul lor să vină la fac parte integrantă din- fazială cu uree, care,, cum.
tor la sectorul III, în loc timp 1a- lucru; să munceas amplul program de dezvol ştim din experienţa anilor Timpul pr
să se afle alături de mi că- ordonat, având d'e cîş- tare şi modernizare a agri trecuţi, dă rezultate bune. ziua de 12 i
neri, la predarea şi pre tigat mina. ţara, ei şi fa culturii în lumina hotărî- Am şi început pregătirile Vremea se i
acopc
Cerul
luarea schimbului, ei erau miliile lor. Vom depune rilor Congresului al XII- în. vederea producerii iu nopţii şi, ter
primii care sa grăbeau strădanii susţinute pen'.tfu lea al P.C.R.. a obiective întregime a răsadurilor de ziua. Vor că
la i e ş i r e . Un calcul fă recuperarea rămîneriî în lor noii. revoluţii agrare care avem nevoie. Sîntem moderate. Vî
moderat din
cut aici ne-a relevat că urmă din prima decadă a — sîn.t stimulente puter hotărîţi să efectuăm lu est. Tempera
în n u m a i patru zi anului. vom folosi expe nice pentru producătorii crări d'e cea mai bună ca va fi cuprins
le de p r o d u cţ i e la sec rienţa înaintată a brigăzi de legume. Preţurile de litate şi în timpul optim. 17 şi minus
cea maximă
toarele I. III şi IV s-au lor fruntaşe conduse de preluare, substanţial îmbu Ţinînd seama de aceste şi minus 2
nătăţite. ca şi primele ce
înregistrat 109 absenţe .ne Constantin Crăciune. Petru se acordă în funcţie de condiţii sperăm să reali se va semna
motivate. adueînd un toi- Carp. Nicolae Toma, Gheor- producţia obţinută la hec zăm la hectar producţii va depune c
La munte,
nus de producţie de 500 ghe Ghicioiu şi alţii, care tar ş! calitatea produsului mai bune ca în anul tre cu cerul mai
tone de cărbune. Dacă mai obţin constant productivi ne îndeamnă să- ne stră cut şi să livrăm la fondul Vor cădea r
rare. Vîntul
adăugăm şi pierderile din tăţi înalte în abataje ast duim mai mult pentru ca d'e stat cantităţi mult mai general tare
cauza nefolosirii depline a fel îneît şi mina Dîîja să Comunistul Victor Lupu, unul din cei mai vechi şi destoi pământ: să rodească cit mari de legume şî să rea 70—90 km/h c
cări
locale
timpului de muncă, a stag se alinieze unităţilor mi nici meseriaşi ai alelicrului de confecţii metalice de la I.U.M. mai bogat. lizăm venituri în plus — viscolind zi
nării unor utilaje, a de niere din Valea Jiului ea- Petroşani, sudează un ansamblu al unui complex mecanizat în 1982 vom cultiva cu prin aplicarea noilor re rolog de s
ranjamentelor in fluxul de re-şi realizează- ritmic sar destinat abatajelor subterane ale minelor din Valea -Jiului. legume- o suprafaţă de 100 glementări — de circa gyak Iuliu).
Foto: $T. NEMECSETC
benzi;- al locomotivelor şi cinile de pian;- ha, din care 25 ha’ în cul 180 000 lei;
