Page 36 - Drumul_socialismului_1982_01

Pag. 3
R. 7 519 © MARŢI, 12 IANUARIE 1982

Se acţionează operativ şi cu folos pentru Tîrprie din judeţ îi trimestrul I

De la Direcţia comer­ de vite ; Brad — 4 mar­
descongestionarea da zăpadă a căilor rutiere cială judeţeană am aflat tie, de mărfuri şi de vi­
că în trimestrul I al a- te ; Băiţa — 19 martie,
■'85 Trăgînd învăţămintele cu­ mai grele probleme le-au Bunila, la care sc lu­ vatoare cu lamă, tractoare nului 1982 vor avea loc de mărfuri — 17 ianua­
1 : vS-fyent- venite din deficienţele ma­ ridicat porţiunile : Baniţa crează în continuare, pre­ cu lamă, automătură'.oare următoarele tîrguri luna­ rie, 21 februarie şi 21
isoduT 5 nifestate la prima cădere — Petroşani, Zeicani — cum şi porţiunile de dru­ cu perie, carosate pe care
olcloric — masivă de zăpadă din aceas­ Bucova, Brad — Abrud şi muri Deva — Cozia, Poj li­ au fost montate pluguri, re sau tradiţionale, de martie, de vite ; Baj.şa
a mărfuri şi de vite : Deva — 25 martie, de mărfuri
tă iarnă, cînd cei chemaţi Ohaba — Coşeviţa, dar ga — Teiu — Grind, Din­ ifroane, fadrome ş.a.) şi 27 — de vite —.20 ianuarie, şi de vite ; Bîrsău — 10
să ia măsuri pentru înlă­ prin hărnicia dovedită, eu Mare — Strei Sîngior- carosate şi bascule pentru 24 februarie şi 24 martie, ianuarie, 14 februarie şi
turarea ei au acţionat tîr- greutăţile au fost învinse. giu şi Bozeş — Balsa. Cu transportul zăpezii, la ca­ (se desfăşoară la Mintia) ; 14 martie, de vite ; Blă-
Hui ui ziu şi lent, de această da­ Toţi lucrătorii secţiei ju­ utilajele amintite se lu­ re s-au adăugat alte utila­ de mărfuri — 7 februa­ jeni — 28 martie, de
i tă toate forţele au fost deţene de reparaţii dru­ crează intens, astfel îneît je (buldozere, excavatoare rie şi 7 martie. Hunedoa­ mărfuri şi de vite ; Bo-
mobilizate la deszăpezirea muri naţionale şi siguran­ în cursul zilei de azi şi a- etc.) ale unor unităţi eco­ ra — 31 martie, de vite; şorod — 25 martie, de
şoselelor, drumurilor şi ţa circulaţiei au muncit cu ceste porţiuni să fie dez­ nomice. S-a reuşit astfel Sinieria — 10 ianuarie, mărfuri şi de vite ; Do-
economi- trotuarelor de cantitatea multă dăruire. Din rîndul afectate. Din rîndul celor ca peste tot în municipii 14 februarie şi 24 martie, bra — 30 ianuarie şi 23
mare de zăpadă care a că­ lor s-au remarcat condu­ prezenţi la datorie s-au şi oraşe să se asigure în de mărfuri şi de vite; februarie, de mărfuri şi
. : „Timp zut încapînd de sîmbătă cătorii de utilaje Benone remarcat. autogrederiştii bune condiţii transportul Orăştie — 30 ianuarie şi de vite ; Geoagiu — 2
după-amiaiză pînă dumini­ Sîrb, Aurel Lăzăroni, Au- Petru Tămătaş, Ion Rădu- în comun, circulaţia auto­ 14 martie, de mărfuri — februarie, de mărfuri şi
, gospodă- că seara. gustin Dănesc, Vasile lescu şi Nicolae Benţa, vehiculelor. La reuşita ac­ 27 ianuarie şi 11 martie, de vite ; Ilia — 7 ianua­
Pe cei peste .400 km de Gheorghiţă, Aurel Pădu- mecanicii şi tractoriştii Ion ţiunii şi-au adus contribu­ de vite ; Haţeg — 10 rie, 26 februarie şi 25
: „Două, ţia organizaţiile locale de
•alu‘ fc de drumuri naţionale acoperi­ reanu, Loghin Henţ, Vasile Nistor, Petru Filimon, Vic- martie, de mărfuri — 30 martie, de mărfuri şi de
te cu un strat de zăpadă, Şerban, Ioan Bara şi toraş Mitucă şi Victor San­ partid şi de stat, deputa­ ianuarie, 2 februarie şi 7 vite ; Zain — 16 ianua­
i în unele porţiuni a Gheorghe BLsc, mecanicii du, buldozeriştii Maxim ţii care au reuşit să mo­ martie, de vite ; Călan — rie si 31 martie, de măr­
, .'tins 50 cm, s-a lucrat ne- de întreţinere Dragomir Zlătior şi Nicolae Moloţ, bilizeze la acţiunile de 19 martie, de mărfuri şi furi şi de vite.
Gros şi Szots Grigore, toţi în municipiile şi oraşele deszăpezire a străzilor şi
; întrerupt, îneepînd de şefii de districte, perma­ judeţului şi-au făcut activ aleilor, un mare număr de
•ătă seara pînă dumi- nent prezenţi la acţiunea simţită prezenţa unităţile oameni ai muncii, folosind
| ia ore foarte tîrzii de deszăpezire. aparţinînd G.I.G.C.L., pre­ în acest scop staţiile de NOI SPAŢII
np.de 21 de ore) cu 4 cum şi alte unităţi econo­ radioficare şi munca po­ COMERCIALE o CENACLUL LITERAR
adere grele, 2 bul- Cu bune rezultate a ac­ litică de la om la om. Zilele acestea se lu­ „SÎNT SUFLET IN SUFLE-
ţionat şi Direcţia judeţea­ mice. La Brad, Deva,. Pe­ crează intens la finisă­ i TUL NEAMULUI MEU" al
. , o autofreză, 20 nă de drumuri şi poduri. troşani, Orăştie, Haţeg, în Este necesar să se acţio­
rUNl /A- tractoare cu lame de ză­ Lucrătorii acestei unităţi, to.ate localităţile urbane neze continuu, astfel incit rile interioare pentru ! Centrului de librării Deva
ţul (Flciv.ă- padă şi material antidera­ ale judeţului, s-au implicat să se preîntîmpine orice noile spaţii comerciale 1 a organizat o nouă acţiu-
ştere a u- pant, precum şi cu 8 auto­ folosind 17 tractoare cu surpriză neplăcută. La a- de la parterul blocului ^ ne culturală, la care au
fian (Side- lamă şi 4 autogredere gre­ activ la această acţiune 17 B de pe Bulevardul 1 participat şi copiii cena-
:k (Arta) ; speciale. Peste 140 dc oa­ le, 6 buldozere, au reuşit consiliile populare în frun­ ceastă acţiune să-şi aducă Tudor Vladimirescu din
aste (Con- meni (în două schimburi) te cu primarii, care au deopotrivă contribuţia uni­ J clişUlor. Micii invitaţi au
troşani: şi-au făcut pe deplin da­ să facă practicabile aproa­ tăţile vizate, toţi locuito­ Haţeg, unde se vor des­ ) întregit, prin programul
tament cu pe toate drumurile comu­ coordonat, şi sprijinit' exe­ chide în curînd noi u- 1 artistic „Noi sintem pri-
Piedone In toria făcînd posibilă cir­ nale. Sînt încă afectate cutarea lucrărilor de des­ rii municipiilor, oraşelor şi nită-ţi comerciale şi
arie); LU- zăpezire. G.I.G.C.L. a folo­ comunelor. } măvara ţării“, acţiunea
rii (Cultu­ culaţia pe- întreaga reţea porţiunile de drumuri VASILE PÂTAN prestatoare de servicii. ) cultural-educativă a libra-
lui Hor­ de şosea naţională ce stră­ Bucureşci — Rovina, Ţe- sit 56 utilaje (buldoexca- \ rilor din Deva şi Hune- I
ise); VUL- bate judeţul nostru. Cele bea — Caraci si Ghelari
chian (Lu- doara. \
EA Doi
ria ţiviine - multiple posibilităţi de ciş- Tot cam din aceeaşi zo­
l; Detaşa- lor dedicate păcii şi priete­ LUPENI tig prin lucru la domiciliu, nă au fost atacate şi lucră­
niei in lume. în acest cadru
a (Munci- I M i i l i T i T î T i l domeniu în continuă dez­ rile la noua şosea a Lu-
lSA: Fiica „camera de aur" a castelu­
icitoresc) ; mrmixxAw lui Corvineştilor găzduieşte voltare în Lupeni. peniului, paralelă cu linia
rea grana- expoziţia de afiş intitulată e Un oraş cu o produc­ © 1 336 de oameni vin ferată. Aceasta va ieşi in
; BRAD : „NU armelor organizată ţie industrială de aproape centrul vechi al oraşului,
iate ceasul o După zeci de ani de de grupul „Graphis" al ar­ 1,3 miliarde lei! Acesta zilnic din alte localităţi in © CONTINUĂ FESTIVA­
ORAŞTIE : muncă exemplară pe tărîmul tiştilor ’•” viei amatori din Lupeni pentru a munci în în prezent se caută o de­ LUL FILMULUI LA SA­
aţă (Pa- producţiei materiale, o nouă 'cu sprijinul di- este Lupeniul, pe teritoriul unităţile în care sint 'în­ numire a bulevardului. TE. Duminică, în cadrul
fulgerul generaţie de oţelari buruc- ' jtului municipal căruia îşi desfăşoară acti­
); GEOA- reni a ajuns în pragui urne* .t.i.i-gb •: xpoziţia va fi vitatea două întreprinderi cadraţi. La aceştia se a- ® O laudă se cuvine în­ Festivalului filmului la sa­
la amiază meritatei odihne pe care o deschisă pur. la 31 ianuarie daugă cei aproape 1 500 treprinderilor din oraş ca­ te, aflat In plină desfăşu­
,1); HA- oferă pensionarea. Este vor­ a.c. şi poate fi vizitată zil­ miniere — Lupeni şt Băr- rare pînă la sfirşituf aces­
ei să joci nic intre orele 9—17. o Nu­ băteni —, o preparaţie de
i; BRAZI: ba de generaţia de pionie­ meroşi tineri din unitatea cărbune cocsificabil şî e- tei luni, in judeţ au rulat
rat — ca să spunem aşa —
iară căsă- a fabricării oţelului electric de pompieri militari Hune­ nergetic, o întreprindere de peste 40 de filme, produc­
In ochii doara s-au întitnit cu mem­ ţii ale cinematografiei
ime (Casa la Hunedoara, din care a brii unei brigăzi ştiinţifice fire artificiale şl mai: multe
ERIA: In­ făcut parte şi Mihai Chela- a casei municipale de cul­ şantiere de construcţii. româneşti. Prezentarea pe­
ul iernii ru pe care, la sfîrşitul anu­ • După o statistică a liculelor a ocazionat acţiuni
: Detecti- lui 1981, l-au sărbătorit în tură, cu care au purtat o de constructori, din cefe re răspund chemării consi­ cinematografice complexe
cadru festiv tinerii săi co­ amplă şi deosebit de instruc­ Consiliului popular orăşe­ şi interesante. Filmul „O
legi de la oţeiăria electrică tivă discuţie pe teme din nesc, în această citadelă a 19 şantiere care-şi desfă­ liului popular de a realiza
BESHESH nr. 1 a C.S.H. Semnificativ sfera ateismului, a Bibliote­ cărbunelui trăiesc peste şoară activitatea pe terito­ anumite obiective de inte­ viaţă închinată fericirii po­
COLEI este că, în perioada anului ca clubului „Constructorul 1 * 32 000 de cetăţeni, din ca­ riul oraşului. In acelaşi res general. Un asemenea porului a prilejuit simpo­
trecui au intrat în pensie a organizat, pentru tinerii re aproape 7000 sînt mi­ timp, din oraş pleacă zilnic obiectiv este staţionarul zioane la Bărăşti şi Riu de
13 muncitori din cadrul a- de pe şantierele hunedorene 489 de oameni care lu­ din centrul oraşului în ca­ Mori, „Trei zile şi trei
rul dc es- cestei oţelării, fiecare din şi pentru elevi, o atractivă neri. Marea majoritate lo­
i Arta, o- ei avînd la activ între 24 şi seară literară cu adine con­ cuiesc în blocuri construite crează în alte localităţi. drul căruia au fost plasate nopţi“ un montaj literar-
Uelodii la 34 de ani lucraţi în combi­ ţinut patriotic, care a cu­ in ultimii ani. Un însemnat © Oraşul Lupeni încă nu şi două unităţi comerciale. muzical-cinematografic la
are“. Boş, iar „Stop-cadru la
nat. Iată numele acestor te­ prins şi un reuşit recital de număr de blocuri se vor beneficiază de termoficare. Numai că acestea nu-şi
merari, care este strîns le­ poezie desfăşurat sub gene­ construi in continuare, ora­ Dar lucrările au început din prea respectă programul. masă“ un interviu cinema­
gat de renumele oţelului hu- ricul „Ţară de glorii, pă- şul Lupeni devenind una toamna anului trecut. Acum,
a PREŞ nedorean: Ştefan Stoleru, mînt strămoşesc 11 , o Pînă dintre localităţile cu cele după ce termoficarea a Respectivele unităţi sînt in-/ tografic la Pestiş. La Cin-
Marin Ciocan, Ladislau Pal- vineri, 15 ianuarie, a.c., se mai noi locuinţe. ajuns în Vulcan şi Petro­ chise exact cînd în staţio­ ciş s-a organizat o dez­
mai fac înscrieri Ia cercul
lcursului cău, Ioan Tamaş, Livia Ba- de steuo-dactilografie şi se­ © Aproximativ 2 500 de şani, se speră intr-o inten­ nar există mai multă lume. batere pe marginea pro­
in 10 ia- boianu, Koroji Ioan, Ioan femei din, Lupeni sînt în­ sificare a ritmului de lucru. Conducerea I.C.S. Mixtă ducţiei cinematografice
Popa, Falk Mihai, Ioan cretariat, care îşi va începe Lupeni trebuie să ia mă­ „Capcana mercenaritor",
I Stroie, Dumitru Ciuciulete, cursurile peste citeva zile cadrate în muncă în unită.- Primii stîlpi de susţinere a
35, 36, 45. >sif, Ioan lonescu. la clubul „Siderurgistul 11 . ţile ofaşului. Pentru cele conductelor au fost mon­ suri pentru a îndrepta a- la Tuştea o acţiune car-
’ cipiul Hunedoara care încă nu lucrează, coo­ taţi de -la termocentrala ceastă meteahnă. te-film, inspirată de via­
. tita manifestări­ SABIN IONESCU perativa „Straja” oferă Paroşeni spre Luperir. C. IOVĂNESCU ţa şi opera lui Camit Pe-
trescu, iar la Aurel Vlai-
cu medalionul Amza Pel-
lea avînd ca punct de
r
pornire filmul „Nea Marin I
' miliardar“. Ziua eter dumi- \
- consiliului XVI-lea Congres interna­
ru ridicarea Cercul de studii interdisciplinare ţional de istorie a ştiin­ ) nică a marcat sfîrşitul va- l|
i cantei elevilor. i
__rsurilor U- ţei, cinci membri ai cercu­ ) *
; 6, 28, 22, niversiităţii eultural-ştiinţi- formă eficientă a universităţii lui nostru au participat cu
fiee din municipiul Hune­ comunicări ştiinţifice şi
39, 25, 27,
doara a dus la crearea — cultural-ştiinţiîice intervenţii. Sînt realizări
V-A în urmă cu patru ani — care ne întăresc convinge­ NOTA Dialog fa
26, 40, 1-1,
a unui cerc de dezbateri rea- că în cadrul universi­
27, 18, 4.3, privind: mobilitatea forţei îndeosebi măsurile tehnice de studii interdisciplinare limita... bunului
„Tribuna ideilor contem- de muncă în bazinul mi­ menite să o înlăture, un s-a impus prin acţiunile tăţii cultural-ştiinţîfîce se
31, 7, 25, porane“, iar îh 1979, a nier Poiana Ruscăi şi în altul, condus de chimistul ştiinţifice realizate, prin pot realiza activităţi atrac­ simţ
: 11 , 1, 7, unui cerc de studii imter- cadrul întreprinderilor de Ilie Androne, studiază po­ organizarea unor reuniuni tive. eficiente. Sînt forme Vineri, 3 ianuarie, ora
d isc ipli nare. 38 de ingineri, industrie uşoară. Sintezele luarea solului şi a apelor prin care universitatea îşi 11,3(1, în faţa barului dîn
ri: 5 329590 celor două cercetări, efec­ cu diferite categorii de argumentează şi cea de-a sala de la etaj! a restau­
medici, sociologi, fizicieni, Hunedoarei ; cel condus oameni unde s-au tratat rantului „Feroviarul." din
tuate în colectiv, au fost doua funcţie — ştiinţifică Simeria a avut ioe urmă­
matematicieni, biologi, ju­ de prof. Romulus Fotescu
SSE3SHS6S probleme privind interfe­ torul dialog (redat: en
rişti şi filozofi — membri discutate în cerc şi pre­ şi prof. Elena Gavriş au renţa ştiinţelor, căi şi — demonstrînd că schim­ exactitate) între uni consu­
zentate organelor de deci­ barea denumirii din uni­ mator şi un lucrător din
ai cercului de studii inter- de investigat influenţa po­ mijloace de sporire a efi­ localul amintit, pe a* cărui
zie pentru a se lua măsu­ versitate populară în eul- ecuson scria : Kelemcra A-
disciplinare — prezintă lu­ luării asupra faunei şi
bii pentru rile cuvenite. De aseme­ cienţei activităţii de cer­ turaî-ştrinţifică nu este lcxandru, ospătar,
arie 1982 : nar- comunicări pe teme florei din Hunedoara şi cetare ştiinţifică. în ulti­ —Domnul, ce doreşte ?
iţine reec. nea, răspunzînd solicitării formală, ci în primul rînd — Un pahar eu apă mi­
în cursul de strictă actualitate, ur­ împrejurimi ; un altul ma vreme membrii cercu­ de conţinut. nerală, vă rog.
rar noros, mate de dezbateri fruc­ consiliului popular muni­ (dr. Nicolae Deceanu. dr. — Poftiiîm ?
i ninsori cipal, pentru acest an lui au participat la re­ In perspectiva imediată — Un pahar cu apă mi-
l va sufla tuoase, la care participă ne-am prevăzut ca temă Maria Lucaci) va studia, uniuni ştiinţifice interne n erală..,
rd şi din de cele mai multe ori ne vom axa activitatea si — De unde eşti mâă 7 ?
l minimă prestigioase personalităţi: de studiu „Ecosistemul in­ starea sănătăţii oamenilor şi internaţionale. în 1931. pe organizarea unor ac­ Unor asemenea replicii şi
lire minus dustrial Hunedoara, aspec­ muncii. Rezultatele cerce­ de ex empl u, 14 tovarăşii ţiuni ca „tribuna ideilor întrebări spirituale am
grade, iar ale ştiinţei româneşti din considerat că se cuvine Să
e minus 7 te ale poluării şi implica­ tării vor fi cuprinse într-o au susţinut referate în înaintate". „colocvii de la răspundea, pe această
ide. Izolat marile centre universitare, caic. Acum, aşteptăm răs-
ceaţa, care ale ţării. ţiile acesteia". Pentru a- lucrare iar la sfîrşitul a- cadrul unor reuniuni ştiin­ istorie*' ş.a.. prin interme­ ” , 'Wl conducerii I.U.SUS.P.
ură. în t e m a t i c a anului ceasta am constituit mal nulul 1982 se va organiza ţifice de la Reşiţa. Craio- diul' cărora vom apropia, Deva. care să cuprindă
me rece, —iSsivrile luate pentru era.
!t acoperit, de studiu 1981 am inclus multe colective mixte de o sesiune de comunicări va, Timişoara, Bucureşti.. credem, noi, cursanţi de 'Prn.rea totală a onor ase­
iri tempo- studiu : un colectiv condus ştiinţifice în cadrul căreia menea acte, în confradie-
sufla în teme de cercetare care: Bistriţa, Deva. activitatea scopurile utile: ale univer­ de totală cu regulile cu-
intensifi- răspund unor sarcini ac­ de ing. Ion Groza, şeful responsabilii colectivelor prof. Victor Isae. Elena sităţii eulturaT-stiipţi’fiee, mo-miui, cu etica, cu nor-
pînă la . bunului sjmf, ce,
lord si est, tuale ale municipiului. Aşa, sectorului gospodărie de de cercetare vor prezenta Gavriş, lector Romeo Vo- rPn năcate, continuă să
!a. (Metco- de pilda,, la indicaţiile Co­ la consiliul popular muni­ comunicări privind roade­ mişescu, conf. dr. Malirşay Dr. NICOLAE ViNTILA —->! dăinuiască în mcnlali-
eiu : Vras- reciot ci! Unlve-rităţii f "|oa. în atitudinea îsnor
mitetului! municipaL de cipal, care cercetează cau­ le investigaţiilor efectuate. Ştefan, fiind deosebit de cultura!- i+ori r i; n comerţ,
partid, am organizat studii zele ce produc poluarea şi Deşi este tînăr, cercul apreciată.. La cel de-al Hunedoara e MIRCEA CRIVĂŢ