Page 38 - Drumul_socialismului_1982_01
P. 38
5* &
Âşa-zisele „eauze obiective* nu scuză
4
PROLETARI DIN TOATE TARILE.UNIŢI-VĂ!
nerealîzarea producţiei iizice
de cărbune Ia mina Lonea
Prima decadă a anului răm să recuperăm pînă la
a fost încheiată. Cu ce re - CUM AŢI ÎNCHEIAT sfîrşitul lunii.
zultate, ■ cum s-a debutat Există totuşi o nedume
In noul an la mina bo- PRIMA DECADĂ LA rire., De ce în zilele de 1,
nea ? La biroul programa PRODUCŢIA FIZICĂ ? '2 şi 3 i a n u a r i e n-aif
rea şi urmărirea producţi fost concentrate mai mul
ei, inginerul Andrei X.oy te forţe pentru terminarea
ne spune că acest an nu — N AIVI ÎNCEPUT lucrării în termenul stabi
GAM ftl COMITETULUI JUOtTEflM HUMEOOflRfl AL P C.R. a început prea bine. Du BINE NOUL AN, DAR lit, dacă era de o amploa
pă prima decadă s-a înre re aşa de mare ? Ni s-a
SI Al CD Al SI L I U L U I P O P U L A R J U D I Ţ E A N gistrat un minus de peste NE VOM REDRESA spus că unele necazuri a-
4 000 tone de cărbune, dar părute pe parcurs au dat
există premise pentru re peste cap planurile făcu
te anterior. Este discuta
f Anul XXXIV, iv. 7 520 MiERCUR», 13 IANUARIE 1982 4 pagini - 30 bani dresarea producţiei pînă acestea, vom vedea în bil dacă a fost aşa sau nu.
la sfîrşitul lunii. Realiză
continuare.
Un minus destul .de ma
rile de simbătă, !> ianua
rie a.e., prima zi în care — Trei zile n-am dat re, peste 1 300 tone, a a-
s-a funcţionat din plin, deloc producţie — ne spu cumulat şi sectorul IV.
adunările generale ale oamenilor muncii- sînt de natură să confir ne Traian Hinta, adjunc Aici cauzele sînt mai mult
tul şefului sectorului I —,
me speranţele şi afirma deoarece am avut de exe de natură electromecanică.
cadru de puternică afirmare a democraţiei ţiile de mal sus. Dintre cutat o lucrare mai mare La acestea s-a adăugat, c«
şi la sectorul III (minus,
cele cinci sectoare de pro
ducţie, doar sectorul II a — înlocuirea tuburilor de 1 086 tone), neintrarea în
la un rol colector. O par
â autoconducerii muncitoreşti, de angajare pentru încheiat prima decadă cu te din efective au fost re producţie la timp a tinor
capacităţi. Ing. Ion Gheor-
planul depăşit la produc partizate la sectorul II, ghe, şeful sectorului IV, ne
deci au lucrat în cărbune,
îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor ţia fizică, celelalte rămî- însă am rămas sub pian spune că declinul a înce
nînd sub plan, din dife
put de fapt din a doua
rite motive, aşa-zis obiec cu 1 464 tone. Acum am jumătate a lunii decem
La fiecare început de an, conomice şi Sociale, precum materii prime şl resurse e- tive. Cit de obiective sînt intrat în normal şi spe- brie, întrucît trei abataje
în întreprinderile industriale, şl la plenara Consiliului Na nergetiee, respectiv în unită cameră au intrat pe în
de construcţii, transporturi şi ţional al Oamenilor Muncii ţile de prospecţiuni şi ex chidere (se termină felia
telecomunicaţii, în centralele din luna noiembrie 1981 — plorări geologice, în exploa şi pînă la atacarea altei
industriale şi unităţile asi adunările generale vor tre tările miniere şi în prepara felii mai durează). La de
milate acestora, in institutele bui să dezbată modul in ca ţii, accentul trebuie pus pe ficienţele de natură- tehni
de cercetări şi proiectări, în re consiliile oamenilor mun realizarea ritmică a produc co -.-o rga n i z atorică se adau
, unităţile de comerţ, turism, cii au condus activitatea în ţiilor fizice, sporirea volume gă cele de disciplină —
prestări de servicii şi institu 1981, participanţii la . adunări- lor de resurse minerale uti posturi puţine la început
ţiile social-culturale se des să afirme hotărit dacă au le, de cărbune cocsificabil de an, multe absenţe ne-
făşoară adunările generale fost respectate normele de şi energetic, pe îmbunătăţi motivatc etc. întrucît a-
ale oamenilor muncii. Foru mocraţiei noastre socialiste, rea calităţii acestora şi valo ceste cauze au fost invo
muri instituţionalizate ale de principiile autoconducerii şi rificarea lor superipară,- în cate şi la alte sectoare, re
mocraţiei noastre socialiste, autogestiunii, să pună in deosebi pe seama creşterii amintim că beneficiem a-
cadru de puternică afirmare discuţie şi să ia măsuri im-- productivităţii muncii, prin eum de un nou cadru de
a autoconducerii muncitoreşti potriva acelora care nu-şi în mecanizarea lucrărilor minie acţiune — Decretul pri
şi autogestiunii economico- deplinesc in mod corespun re, promovarea unor tehno vind întărirea ordinii şi
financiare, de întărire a ro zător şarcinile încredinţate in logii de exploatare de înalt disciplinei în muncă — de
lului clasei noastre munci conducerea întreprinderilor, a randament, modernizarea flu măsuri şi reglementări ca
toare la conducerea întregii instituţiilor respective. xurilor de transport şi a in re stabilesc cu exactitate
vieţi economico-sociale — a- în temeiul legilor ţării, al stalaţiilor de preparare, per răspunderile şi obligaţiile
dunările generale ale oame sarcinilor ce revin judeţului fecţionarea pregătirii profe
nilor muncii sint chemate să Hunedoara în acest al doilea sionale a personalului mun C. IOVĂNESCU
analizeze cu autoexigenţă şi an al cincinalului calităţii şi citor. De asemenea, trebuie
înaltă responsabilitate pa eficienţei economice, al o- vegheat cu maximă atenţie (Continuare in pag. o 2-a}
triotică activitatea desfăşura rientărilor secretarului gene la respectarea tehnologiilor
tă in anul 1981 pentru înde ral al partidului,- tovarăşul de lucru, a ordinii şi disci
plinirea prevederilor de plan Nicolae Ceauşescu, în cadrul plinei, la întreţinerea, repa Şantieral Kiu Mare-Retezat, secţia tic producţie industria
şi rezultatele obţinute, să-şi dezbaterilor din adunările rarea şi exploatarea maşini lă Haţeg. Şeful echipei do reparat utila.) tovasicr Miliai m
însuşească sarcinile pe anul generale se va insista asu lor şi instalaţiilor, la dimi- Opric şi mecanicul Nicolae Viuţan, doi muncitori harnici şi WU
în curs, propunînd soluţii şi pra următoarelor probleme : disciplinaţi. Foto: VIUGIL ONOIU ----------- s
măsuri pentru îndeplinirea în sectorul asigurării de {Continuare ir» pag. a 3-a) * ■ MAGAZIN PE PRK- 9
, ZENTARE. La Deva, pe ’
lor exemplară. Acţionind în -- 9 _ • — * — I strada Lenta, In JocaloI J
•spiritul hotăririlor Congresu ' unde a funcţionat centrul 9
lui al Xll-lea al partidului, al Să instaurăm munca responsabilă, ordinea de primire pentru curăţă- *
toria chimică, cooperativa ,.
orientărilor şi indicaţiilor da | toria chimică, cooperativa
„Progresul" a deschis im J
%
te de t o v a r ă ş u l Nicolae şi disciplina în fiecare unitate agricolă magazin de prezentare a
Ceauşescu la Congresul ai | produselor sale. Printre >
, altele, aici sint expuse con- I
ll-lea al consiliilor oamenilor calnici, pricepuţi crescători foeţii, tricotaje, obiecte din ,
muncii, la plenara comună a Posibilităţile C.A.P. Bretea. Strei ului s-a acordat atenţia cuve I cauciuc, într-o largă ga- ij
C.C. al P.C.R. şi a Consiliu zootehniei — de animale, baza materia avea posibilitatea să în nită furajării corespunză i mă sortimentală. g FER- tj
lui Suprem al Dezvoltării fe- lă a zootehniei cunoaşte o cheie anul 1981 cu planul toare a animalelor. S-au I TILIZARI. Formaţia de s
mai deplin continuă întărire. Cu toa producţiei de lapte înde tras ceva învăţăminte ? I mecanizatori din cadrul |
te acestea zootehnia co plinit. De ce nu s-a întîm- Nu. Unitatea are furaje > S.M.A. Călău, specializată 9
valorificate munei nu atinge parame- plat aşa ? Cauza — aşa tn activităţi dc fertilizare 1
în comună există cinei suficiente, dar sînt prost Işi chimizare acţionează cu g
•> hărnicie pentru a transpor- 9
ÎN ZIARUL PE AZI: gospodărite, se face mare
cooperative agricole de risipă. Raţia -— înscrisă .pe | (a ta cimp întreaga can- j
producţie — în satele Bre Anchetă in comuna Bretea Română titato de Îngrăşăminte or- |
• Noile măsuri de sti tea Română, Ruşi, Bretea hîrtie — asigură 6 U.N. ' ganiee existentă la imită- 9
mulare a ţărănimii Straiului, Gînţaga şi Vîl- pe cap do animal. în. rea | ţile agricole din zonă. Pînă J
— impuls mobilizator cele. Toate unităţile dis litate însă nu se realizea * in prezent au fost trans- I
i portate 2 500 tone ta J
în creşterea produc pun de puternice ferme tril de producţie şl eficien cum recunoştea Maria.Tă- ză ; acest procent. Aşa se 1 CAP. Boşorod, 2 700 tone 1
ţiei agricole şi a li zootehnice, cu un număr ţă stabiliţi. Iată. cum se năsoni, preşedinta C.A.P, face că acum. de la 90. de ; ia CJS..P. Maţi2, 1200 toile 8
la C.A.P. Valea Sînglorgiu- J
vrărilor la fondul de prezintă situaţia la sfirşl- şi inginerul şef — constă vaci în lactaţie se mulg în ful *> <77Wi Iaha In /I d O “
stat însemnat de animale, cu tul anului încheiat de cu în faptul că în ultimele medie 75 l lapte marfă. | iul, 2 700 tono la C.A.P.
posibilităţi de a liVra la rii» d : luni ale anului trecut nu Strei. CONTRACTA»!. I
• Comitetul de partid fondul de stat cantităţi Sînt.zilo în care producţia în Vata de Jos se flesfS- J
al secţiei sprijină mari de lapte. în ferme Plan Realizat creşte, dar apoi scade. în Işoară în acesta zllo,. sub
' directa coordonare a con- '•
concret şi la timp or munceşte un personal nu Efectiv total de bovine 1680 1633 6 ianuarie de pildă, s-au I siliului poputav comunal, o j)
ganizaţiile de bază meros — cadre cu studii Vaci şi juninci 1130 1103 muls "110 1 laote. pentru • susţinuţi activitate pentru 8
în îndeplinirea sarci superioare şi medii do Natatitate 80 la sută 53,8 la sută N. BAOIU contractarea cu statul a o- J
nilor specialitate, îngrijitori, în Producţie tocată de lapte 12 884 hl 6848 hl TR. BONDOR Inor canlltătl cît mal mari I
marea lor majoritate lo Lapte marfă 5 300 hî 3096 hl (Continuare în oag. a 2-a! v de produse agricole de tă “
■ gospodăriile populaţiei. PI- '
| nă in momentul de faţă au I
* fost încheiate contracta ’
I pentru ISO capete tineret 7
Comitetul executiv Comitetul executiv Revizuirea şi repararea tractoarelor şi I bovin, 21 porci şi aproape 8
i, 508 hl lapte. ■ CIRCULA- ’
ŢIA PE DRUMURILE NA- <
al Consiliului popular al Consiliului popular ' ŢIONALE. Ploaia căzută in g
al judeţului Hunedoara al judeţului Hunedoara maşinilor agricole —in termen, de calitate I noaptea de 11 spre 12 ia- •
J imarlc şi în cursul zilei de k
în temeiul dispoziţiilor art. 4, art. Iarna este un anotimp * lori a du« la formarea dc Ij
în temeiul dispoziţiilor art. 46 alin. 39, art. 60, şi art. 70 din Legea nr. de Intensă activitate în paraţii şi revizii la trac polei pe toate şoselele. De >
2 şl ale art. 60 din Legea nr. 57/1968 57/1968 de organizare şi funcţionare staţiunile pentru mecani toare, în vreme ce la ate la secţi secţia judeţeană de re- k
drumuri naţionale ij
,Pî
de organizare şi funcţionare a con a consiliilor populare. zarea agriculturii, fiind în lierele secţiilor se fac re I şl siguranţa circulaţiei a- s
siliilor populare. D E C I D E : plină desfăşurare revizui vizii tehnice şi reparaţii la * flăm că pe porţiunile Si- 9
utilajele agricole — plu
meria — Petroşani, Leşhie $
Convoacă ADUNAREA CETĂŢE rea şi repararea tractoa guri. grape, cultivatoare, J— Zam. lila — Coşeviţa si s
D E C I D E :
NILOR din judeţul Hunedoara, pen relor şi a maşinilor agri semănători etc. , Deva — Hunedoara au fost A
, Convoacă Consiliul popular al ju tru ziua de 16 ianuarie 1982. ora cole. Cum se acţionează în Munca este organizată I împrăştiate materiale anti- 8
I derapante, făcîndu-se posi- -
deţului Hunedoara în sesiunea a 7,30, în localul Casei de cultură din acest sens la S M.A. Ilia ? pe echipe, care sînt con , bilă circulaţia pe toate dru- ]
şaptea din cea de a opta legislatură municipiul Deva, cu următoarea, or La această întrebare ne-a duse de maiştri şi munci murile naţionale. 9 LA 8
pentru ziua de 16 ianuarie 1982, ora dine de zi : răspuns tovarăşul Petru tori cu înaltă calificare. I DISPOZIŢIA POPULAŢIEI. '
1. Raport al Consiliului popular , AGUOCOOP a pus la dis- |
7,30 cu următorul proiect al ordinii judeţean şi al Comitetului executiv Puia. directorul unităţii. Mecanizatorii ale căror poziţia populaţiei municl- 1
de zi : cu privire la executarea lucrărilor e- — în conformitate cu tractoare se află în revi I piulul Deva, prin cele trei '
- unităţi ale salo — ta pri- |
zie şl reparaţie participă
ma decadă' a acestei luni ”
1. Proiect de hotărîre pentru adop dilitar-gospodăreşti. întreţinerea şi programul întocmit, marea efectiv la executarea lu i — 25 000 kg cartofi, 5 000 kg '
tarea planului de dezvoltare econo- gospodărirea fondului locativ, repar majoritate a oamenilor - rădăclnoase (morcov, pă- I
tizarea locuinţelor, asigurarea aprovi muncii de la noi sînt mo crărilor. Se acţionează in trunjel, ţelină, sfeclă roşie ’
' mîco-socială în profil teritorial al
zionării populaţiei, soluţionarea pro bilizaţi la revizuirea şi re tens pe linia recondiţionă. I..Şi ridichi), 1000 kg usturoi, J
judeţului Hunedoara pe anul 1982. punerilor. sesizărilor şi reclamaţiilor. pararea utilajelor agrico rii pieselor ce pot fi re- v 12 000 căpăţînl dc salată, 8
| 15 000 kg mere, G 000 kg '
2. Proiect de hotărîre pentru adop precum şi modul în care au fost a- le. Această activitate se folosite, în care sens am 8 murături diverse, precum şi J
tarea bugetului local pe anul 1982. duse la îndeplinire hotărîrile si mă desfăşoară atît la atelie creat echipe specializate la ' 3 000 kg carne de pasăre şi |
surile adoptate. 2 000 kg preparate din car- *
rele din Ilia si Dob’ra, cit Iiia şi Dobra. Bineînţeles 1. ne.
Preşedinte, Secretar, Preşedinte, Secretar, şi în atelierele celor 10 că obiectivul central al fjî-
RADU BĂLAN NICOLAE RADU BĂLAN NTCOI.AE secţii de mecanizare din
STANCULESCU STANCULESCU zonă. în atelierele din Do- 8. TURDEANU
hi-;> ci T11-. „„ v.-----:.«■«
