Page 39 - Drumul_socialismului_1982_01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Noile măsuri de stimulare a ţărănimii — impuls mobilizator Comitetul de partid al secţiei
= r ai EIEV82
i n creşterea producţiei agricole şi a livrărilor la fondul de stat sprijină concret şi la timp
ic,00 Telex
Prodycfcii m m mori de cereale organizaţiile de bază IC,05 Teleşcoală
IC,45 Rezultatele
»
Cit cîştigă in plus, ce venituri pot pronoexp: ”
si carne înseamnă in îndeplinirea sarcinilor 16.50 Rapsodii
melodii popt
>
obţine producătorii agricoli ? 17,15 Mult e dul<
venituri mai mari între crescătorii de animale din satul Hărţăgani, Organizaţia de bază a lat modul cum se îndepli­ moaşă limba
bim...
schimbului A de la oţe- nesc. De pildă, unora 17,40 Almanah pi.
comuna Băiţa, care contractează şi vînd statului în lăria nr. 2 a C.S. Hune­ le-am încredinţat sarcina 18.05 Reportaj pc
Aplicarea prevederilor nor soiuri de înaltă pro­ Geneva
decretelor Consiliului de ductivitate, ridicînd gradul fiecare an vite crescute în gospodăria lor se nu­ doara îşi exercită cu toa­ de a determina o mai bu­ 18,25 Forum polii
Stat vor conduce la elimi­ de fertilitate al ogoarelor mără şi Avram Popa. El are contractată o bovină tă autoritatea rolul de con­ nă gospodărire a feroalia­ gir
narea neconcordanţei din­ prin efectuarea la timp şi adultă pe care s-a angajat să o livreze în ultima de­ ducător politic al activi­ jelor, altora — de a ve­ 18.50 1001 de seri
19,00 Telejurnal
tre preţurile de producţie în bune condiţii a lucră­ tăţii economico-sociale şi ghea la încadrarea în con­ 19,30 Actualitatea
şi cele de livrare, la asi­ rilor ameliorative — ară­ cadă a acestei luni Ia greutatea de 450 kg şi la ca­ de formarea omului nou. sumul de combustibil. Fie­ 19,45 Reportaj ’82
gurarea unei rentabilităţi turi şi fertilizări —, rea­ litatea I. Cit va primi el dacă livrează această bo­ Cu toate acestea, sînt une­ care a simţit maximum de adîncurilor,
corespunzătoare a tuturor lizarea însămînţărilor şi a vină la greutatea de. 450 kg, la calitatea I ? le probleme pentru a că­ răspundere pentru sarcina oamenilor
produselor agricole prin densităţilor conform teh­ ror rezolvare organizaţia individuală încredinţată. 20.05 Telccincma..
la comunală
îmbunătăţirea preţurilor de nologiilor vor conduce la © Preţ unitar/kg 15 lei de partid, biroul său au Dar erau şi probleme a (ic a studio
contractare şi achiziţii, a- obţinerea mior producţii © Livrînd bovina la greutatea de nevoie de sprijinul orga­ căror rezolvare ne depă­ franceze
plicarea de prime peste superioare celor planifica­ nelor superioare. şea, cum sînt cele de a- 21,45 Telejurnal
preţurile de producţie la te şi la livrarea unor can­ 450 kg viu, va primi 6 750 lei Cum ajută comitetul de provizionare, de optimiza­ 22,05 Sport şi m
cereale, cartofi, legume, tităţi mai mari de produ­ © Fiind livrată în perioada 1 XII — partid al secţiei această re a încărcăturilor de fier tinaj artişti;
plante tehnice etc., precum se pe unitatea de supra­ 30 VI primeşte un spor de 0,50 organizaţie de bază, cum vechi pe cuptor şi altele.
şi a unor sporuri de pre­ faţă la fondul de stat şi, lei/kg, adică 225 Iei se materializează acest Pe acestea Ie-a preluat cu
ţuri şi prime pentru ani­ implicit, Ia dobîndirea u- sprijin ? Ne relatează to­ toată autoritatea comitetul 1EA01O
malele şi produsele ani­ nor venituri suplimentare. © în total, venitul realizat este de 6 975 lei varăşul Mircea Ungurea- de partid al secţiei şi le-a
maliere livrate la fondul Astfel, livrînd la fondul de NOTA nu, secretarul organizaţiei TIMIŞOARA :
de stat. stat peste 1 000 kg grîu/ha tPentru animalele livrate la greutatea de peste de partid a schimbului A. rezolvat, astfel că activi­ formaţiile zilei ;
Aceste măsuri vor con­ vom primi o primă de 200 — Sînt multe probleme tatea de producţie s-a îm­ tualitatca iu indr
tribui la întărirea auto- lei/tonă peste preţul de 300 kg viu se acordă producătorului, la preţul de cu care noi ne confruntăm bunătăţit substanţial. lorificarea supi
gestiunii economico-finan- producţie. La porumb, cul­ vînzare cu amănuntul, 150 kg furaje concentrate. materiei prime (
Sporirea contrlbi
ciare a cooperativei noas­ tură la care ne-am propus Pentru fiecare kilogram ce trece peste 350 kg se a- chiparea noilor
tre. Activitatea de produc­ să dăm între 1 000—I 500 cordă în plus 0,5 kg furaje. ; OkGĂHIZAŢl DE BAZĂ A PARTIDULUI d6 mvestiţii '
ţie a C.A.P. Buituri — u- kg boabe/ha la fondul de miş“) ; 18,20 Cîn
nitate mică, din zona co- stat, prima de producţie < aspun<iorîejNtt<ţîooalitate« sprijin eefîd«nţâ Ascultătorii ini
specialiştii răspu
linară — este axată pe ce ni se acordă este de 250 Revizuirea şi repararea tractoarelor mcnele astronom
producţia de cereale şi cea lei/tonă, iar la orz, livrînd Comitetul de partid al plicarea lor ştiim
zootehnică. Avem organi­ la fondul de stat 2 000 kg/ (Urmare din pag. 1) sigur reparaţiile şi revizii­ în conducerea activităţii secţiei exercită asupra bi­ Şlagăre de rnuzii
19,30 Emisiune
zată o îngrăşătorie pentru ha luăm o primă de pro­ le pînă la jumătatea lunii economico-sociale şi de e- Proza romăncas.,
animalele tarate provenite ducţie de 275 lei/tonă. A- tregii activităţi este efec­ februarie. In ceea ce pri­ ducaţie. Pe cele mai multe rourilor organizaţiilor de socialismului —
din unităţile agricole coo­ ceste exemple arată carac­ tuarea unor lucrări de cea veşte aportul la reparaţii le rezolvăm la nivelul or­ bază un control sistematic, de Ion Aricşanu
peratiste care fac parte terul stimulativ al măsu­ mai înaltă calitate, fieca­ şi revizii pot fi evidenţia­ ganizaţiei de bază. Mă voi în acest mod cunoaşte cu pentru eb
eseu ; Iii'" *>are
din Consiliul unic agroin­ rilor adoptate de conduce­ re utilaj reparat fiind re­ te eforturile depuse de me­ referi însă Ia două pro­ problemele din fiecare or­ 1982 ; Ci . d
dustrial Hunedoara. Asi- rea partidului şi statului cepţionat de o comisie de canicii şi mecanizatorii A- bleme de ordin economic, ganizaţie şi nu aşteaptă „Lunga iubire,
gurînd o bună îngrijire şi nostru, posibilităţile fiecă­ specialişti din cadrul S.M.A. lexandru Şelaru, Alexan­ în rezolvarea cărora spri­ întotdeauna solicitarea spri­ pînă dimineaţa"
furajare a animalelor, â- rei unităţi agricole de a-şi In legătură cu stadiul dru Covaci şi Romulus jinul comitetului de partid jinului, ci îl acordă ori de mir Railtov — p:
domir Cionca.
nul acesta vom da Ia fon­ îmbunătăţi activitatea e- reparaţiilor, interlocutorul Bolea de la atelierul din al secţiei ne-a fost de cîte ori constată că este
dul de stat cel puţin 100 ne-a relatat: Ilia, Ilie Dumitru de la mare folos pentru că a fost necesar să intervină. Pe
tone carne de bovină. Va- conomico-financiară prin — S-au acumulat unele secţia ce deserveşte com­ concret şi a venit la timp. calea aceasta s-a născut
lorificînd producţia obţi­ creşterea producţiei şi a întîrzieri la repararea trac­ plexul Grind, Ioan Căta După cum cunoaştem, soluţia de şamotare a rine­ ICMIM
nută la un preţ mediu de livrărilor la fondul de stat. toarelor. In aceste zile ne de la Lăpugiu de Jos, Vio- plenara comună a C.C. al lor de turnare cu masă
"ht lei/kg, vom realiza un MAR1A COŞ, străduim să recuperăm ră- rel Circi de la Gurasada, P.C.R. şi Consiliului Suprem stampată realizată din DEVA: Toată
venit de 1,4 milioane lei. contabil şef, mînerea în urmă, lucru Ştefan Herbei şi Ioan De- al Dezvoltării Economice praf de bucăţi de cără­ a mea (Patria);
Măsurile luate pentru ANGHEL MARC, care sîntem siguri că îl heleanu de la Burjuc, A- şi Sociale a pus în faţa si- mizi refractare recuperate nagan (Arta);
RA: Ana şi hc
buna amplasare a cultu­ vicepreşedinte vom reuşi. Astfel, pot zice lexandru Vădan şi Emil derurgiştilor sarcina de a şi repuse în circuit. ra); Ziua de n
rilor agricole, folosirea u- C.A.P. Buituri că vom încheia în mod Sonoc de la secţia din Ilia. asigura economiei naţio­ în modelarea şi forma­ nui tînăr varşc
nale metalul în sortimen­ rea conştiinţei oamenilor, rurgislul); Ju
Totul este dra:
tele, mărcile şi dimensiu­ în recuperarea celor por­ structorul); PI
nile necesare. Noi am dez­ niţi pe căi greşite facem, închiriem apa
isinoi responsabilă, ordine şi disciplină bătut în adunările gene­ Am avut un caz în care copil (Unirea);
de asemenea, front comun.
Egipt (7 Noicr
rale această problemă, am
stabilit şi direcţii pe care s-a luat măsura extremă PENI: Oraşul tăc
ral);
întoarcere
(Urmare din pag. 1) fiindcă a îngheţat conduc­ tru creşterea producţiei de conducerile unităţilor şi să mergem pentru a o so­ — desfacerea contractului dubal (Muncito
CAN : Ştefan I
ta şi nimeni n-a pus mîna lapte. Au început fătările consiliul popular s-ar fi luţiona optim. Dar în pro­ de muncă. Omul respectiv, ceafărul); LC
să izoleze 2 m de ţeava. Ia vaci şi la oi, materni­ implicat în mod activ şi blemele de disciplină a prin atitudinea lui faţă fotbalişti în Si
ca în ziua următoare să muncii şi tehnologică ce- de muncă, obliga la o a- rul); PETRIL/v
se obţină 80 1, iar în 8 ia­ Gunoiul stă să inunde un tăţile funcţionează cores­ responsabil în soluţionarea influenţau negativ calita­ semenea măsură. Dar fu­ răzbunării (Hi
nuarie numai 75 1. Aceas­ grajd, linia de decovil punzător. Şi aici furajarea la timp a problemelor tea şarjelor nu aveam de sese mai înainte un mun­ ANINOASA: F
vă
(Muncilor
ta se datoreşte faptului că fiind blocată şi deteriora­ se face după raţii echili­ multiple cu care se con­ aşteptat ajutor din 'altă citor bun. Ne-am mai în­ CÂNI : Shabar
lipsesc trei îngrijitori şi tă. Din raţia de concentra­ brate aâigurîndu-se 7,2 fruntă acest important sec­ parte. Erau problemele dreptat încă o dată faţa I-II (l. ozatul
nu se mulg toate vacile te a viţelelor de reproduc­ U.N. pe cap de animal. tor al economiei comunei. noastre şi trebuia să ni le spre el. L-am luat pe ga­ Atîta timp cit
(Steaua roşie):
cum trebuie. Tovarăşii din ţie se înfruptă şi un gră­ Toţi îngrijitorii sînt local­ Or, la primărie — deşi rezolvăm singuri. Şi ni ranţia noastră, comitetul ZA: Prima
conducerea cooperativei sun al îngrijitorului. Un nici. Maria Draia, şeful de sînt indicaţii şi sarcini le-am rezolvat in mare de partid a intervenit pen­ (Minerul) ; C
trec pe la grajduri, văd stîlp care susţine reţeaua fermă, îngrijitorii inves­ precise — nu se ştie nici măsură. Am fost intole­ tru reîncadrarea lui în Stele de dinii
şi... pleacă. Nu pun mîna electrică de forţă stă ple­ tesc răspundere şi efort în măcar cit lapte se mulge ranţi cu cei care săvîr- muncă şi se pare că nu tria); Aeţiui
circular
(I’lac
să facă ordine. Eleonora cat de... bătrîneţe şi nu realizarea sarcinilor. într-o zi. Nu se cunoaşte şeau abateri de la disci­ am greşit. Chiar şi în cea­ G1U-BAI: <
Buzdugan, ajutor contabil, pune nimeni mîna să-I a- nici situaţia asigurării fu­ plină, am încredinţat sar­ sul al 12-lea se mai pot strălucitoare (
a fost de serviciu în ziua ducă în poziţie verticală. Zootehnia — rajelor, a pierderilor din cini concrete-fiecărui mem­ recupera oameni. tură) ; I-IAŢEC
leo _ . J L (Dai
de 8 ianuarie, dar n-a vă­ Dar toţi se vaită ce peri­ la periferia efective. I-am solicitat to­ bru de partid, am contro- ION CIOCLEI Ziua mult vis
zut că boilerul nu funcţio­ col mare prezintă el, ca în varăşului Gelu Ioan Buz­ In ochii tăi c
nează, că de la şiră pînă povestea cu drobul de sa­ preocupărilor dugan, vicepreşedinte al mc (Casa de
MERIA: Pum
la grajd fînul era risipit. re... biroului executiv al consi­ f e e - z l s e l e „ c a u z e o b i e c t i v e
(Mureşul);
1
Adeliâ Jeflea, operator în- Activitatea fermei zoo­ liului popular, omul ca­ din vetrov ( 4 4
6ămînţător, vine la lucru Ordine şi curăţenie, tehnice a C.A.P. Bretea re răspunde direct de a-
cînd are poftă şi pleacă grijă şi respect Română este sub orice gricultură, să ne 6pună (Urmare din pag. 1) rată şi sectorul îşi va fa­
cînd vrea. critică, deşi se află la doi care este evoluţia produc­ ce planul lunar. iKPEC
faţă de animale paşi de primărie. Aici nu ţiei de lapte, cîte vaci se Optimism am întîlnit şi
sînt asigurate furajele, iar mulg, ce producţie se ob­ tuturor factorilor de deci­ Ia conducerea întreprinde­
Lenea e Aceste atribute caracte­ cele existente sînt prost ţine, care este situaţia na­ zie, care trebuie urmate, rii. o DEVA -
cucoana mare... rizează activitatea colecti­ gospodărite. îngrijitorii se talităţii şi a pierderilor şi se impune ea acest ca­ — Deşi n-am demarat orele 17, T
tradă Deva
vului de la ferma C.AP. schimbă foarte des. ' ne- ş.a. Spre surprinderea dru să fie folosit riguros, prea bine — arăta ing. rampa de...
Iată cum a început ziua Vîlcele. Animalele sînt fru­ fiind localnici. Se obţin noastră, habar n-avea de să se ia cele mai adecva­ Gheorghe Feier, directo­ de cultură,
de lucru, în 8 ianuarie a.c., moase, bine îngrijite, s-au producţii mici — 54 1 lap­ aceste lucruri. La dispen­ te măsuri pentru îmbună­ rul I.M. Lonea —, planul Filarmonica
orchestra pi
Ia C.AP. Ruşi. La program realizat lucrări de moder­ te de la 56 vaci. Tiberiu sarul veterinar domneşte tăţirea stării disciplinare, lunii ianuarie nu este pe­ buchet de
au venit toţi îngrijitorii şi nizare şi alimentare cu Florea, un cadru tînăr, dezordinea. Tratamente nu pentru crearea tuturor con­ riclitat. Iar din luna fe­ dumneavoast
Maria Cimporescu. econo­ apă. saivan nou pentru oi. priceput, vrea să pună s-au aplicat în toată luna diţiilor de desfăşurare ne­ bruarie, cînd vor intra în ® GHELA
mista fermei. Ionescu Be- împrejmuirea incintei etc ferma pe „roate", dar nu decembrie 1981. Faptul că întreruptă a procesului de funcţiune mai multe ca­ DOARA : Or
none, inginerul şef, a sosit şi urmează să se facă dru­ e ajutat, de parcă unitatea natalitatea este sub 50 la producţie. Sîntem de a- pacităţi de producţie şi zică popula
Zalău.
la ora opt. Maria Berghla- murile de acces. Există un ar fi numai a lui. Ioan sută pe comună nu de­ cord cu şeful sectorului vom completa efectivul,
nu, contabil şef, Viorel Ar- număr de 109 vad şi ju- Buşe, preşedintele, şi Va- ranjează nici dispensarul IV că de la jumătatea lu­ nu vom mai „scăpa" pla­
deleanu. şeful de fermă, ninci gestante faţă de ca­ sile Negrea, inginerul şef, nici primăria. Toţi ne-au nii februarie îşi vor rea­ nul, mina noastră nu va
Otilia Covaci, ajutor con­ re se manifestă o grijă trec la zile mari prin fer­ vorbit despre ce intenţio­ liza sarcinile de plan, dar mai constitui o problemă
planul nu este defalcat
tabil. au apărut agale pe deosebită. Aici am văzut mă şi atunci în grabă, fă­ nează să facă. dar spuneau pentru C.M.V.J. Dealtfel,
la ora opt şi jumătate. raţii de furajare ştiinţific ră să soluţioneze nici un că aşteaptă totuşi... luna pe fiecare lună ? Cu luna am început deja să creş­ Timpul
ianuarie cum rămîne ? în­
ziua de 13
„Mi-a îngheţat maşina" — elaborate. în adăposturi fel de probleme. Condiţii­ mai, cînd animalele vor trebarea este valabilă şi tem producţia de cărbune, Vremea va
s-a justificat şeful de fer­ este curat şi cald. Produc­ le de întreţinere a anima­ ieşi la păşune. însă pentru pentru alte sectoare, unde iar de luni va fi şi mai medă şi si
mă. S-au muls 35 de vaci ţia de lapte este în creşte­ lelor Sînt precare, nu se ca păşunile să aibă iarbă nu se ştie cum va fi în­ mare. O problemă rămîne tat. Cerul
obţinîndu-se 33 1 lapte. De re. Toate acestea sînt me­ respectă regulile de igienă bună trebuie acţionat a- cheiată prima lună a anu­ încă asigurarea efective­ acoperit. V
pitaţii sub
ce aşa puţin 7 Pentru că ritul colectivului şi şefului zooveterinară. multe ani­ cum pentru curăţiri, ferti­ lui. Or, cum „ziua bună lor. Ne mai lipsesc cam care se voi
nu există grijă pentru, fermei, conducerii C.A.P. male sînt bătrîne. bolna­ lizări, supraînsămînţări şi se cunoaşte de diminea­ 80 de oameni. Sperăm să lapoviţă şi
hrănirea animalelor. Nu­ care se preocupă cu răs­ ve. Conducerea C.A.P. do­ nu în mai. ţă", ne putem închipui ce completăm efectivul şi, pe se va clepu
va sufla n
treţurile se pun în iesle pundere de bunul mers al vedeşte Indiferenţă şi chiar Comitetul comunal de va fi mai tîrziu, dacă se această bază, să mărim Temperatu:
pline de noroi. L-am în­ activităţii din zootehnie. neglijenţă faţă de fermă, partid are d a t o r i a să porneşte de la început cu plasarea posturilor în căr­ cuprinsă S
trebat pe Viorel Ardelea- iar primăria se împacă cu treacă de îndată la mă­ rezultate slabe. bune. întreaga capacitate minus 2
maximă Si
nu: „Dumneavoastră aţi Bunul gospodar această situaţie. în loc să suri care să asigure fura­ In alte sectoare s-a por­ şi linia de front activă '3 grade. I
mînca o bucată de friptu­ ia „taurul de coarne". jarea. îngrijirea şi între­ nit bine (cazul sectorului sînt asigurate, nu mai a- duce ce;
ră tăvălită prin noroi ?“. nu face economie ţinerea corespunzătoare a V), dar s-a pierdut ritmul vem imobilizări de rezer­ de cbieiur
„Nu“. „Atunci de ce nu de muncă Intenţii bune, animalelor. întărirea ordi­ ve, iar dotarea corespunde La mim
aveţi grijă de igiena hra­ nii disciplinei şi răspun­ pe parcurs. Două abataje sarcinilor de plan pentru să cu cei
n
cădea
cameră — după cum ară­
nei pentru animale ?“. i?i la C.A.P. Ginţaga sînt dar se aşteaptă derii, începînd de la pri­ ta subinginerul Gheorghe acest an. Vintul va
Rămîne ca dorinţa şi
Lipsa de spirit gospodă­ prezente spiritul de bun totuşi... luna mai mărie şi pînă la îngrijitori. Bunea, şeful sectorului — angajarea colectivului să cu unele ]
porare
resc. de răspund^r" are şi gospodar, grija pentru fu­ De asemenea, trebuie să au intrat într-o zonă la fie acoperite cu fapte. (Meteoroic
!
alte faţete: inste!" a de rajarea şi îngrijirea ani­ 9 tuaţia din zootehnie acţioneze pentru realizarea laminare a stratului. A- lunii va trebui Proncenco
apă nu este utilizată malelor, preocuparea pen­ pui :a fi mai bună, dacă lucrărilor de modernizare. ceasta nu este însă de du­ să confirme.