Page 40 - Drumul_socialismului_1982_01

7 520 © MIERCURI, 13 IANUARIE 1982 Pag. 3

r
-de *>u£t44A ăs —
num întreprinderea „Vidra" tea în care sînteţi înca­
din Orăştie are o sec­ CITITORII drat, vă îndrumăm să vă
adresaţi comisiei de jude­
ţie de producţie şi la cată din unitate, care
Hunedoara. Deşi disper­ este competentă 6ă solu­
Casa-i nouă, in casă plouă— sat în trei clădiri, si­ ţioneze plîngerile în le-'
tragerii
_ irnă — tuate în trei puncte ale AVEŢI CUViNTUL gătură cu încheierea şi
ilare oraşului, colectivul a- executarea contractului de
;e şi fru- chiar şi cu promisiuni • în Hunedoara, pe bulevardul „Corvinuî" este un
ce-o var- cestei secţii este unit, muncă.
harnic şi disciplinat. chioşc pentru difuzarea presei, care stă închis din vara
onicresc anului 1981 pe „motiv de boală“. In apropierea pieţei o Sandu Dumitru,
glob — Nouă şi modernă, Casa la valoarea lui în viaţa Format în mare majo­ „Obor“ un alt chioşc este închis pe motiv de „concediu
de cultură a sindicatelor spirituală a oraşului. Vina ritate din femei (din to­ Brazi. Absolvenţii licee­
ico-ideolo- di n Căi an poate şi trebuie însă nu o poartă numai a- talul de 603 lucrători, recreativ", iar cel de lingă cantina-restaurant „Siderur- lor industriale se înca­
să se impună în viaţa spi­ ceastă stare de lucruri şi numai 8 sînt bărbaţi — gistul“ se află închis de mult timp, fără nici o explicaţie. drează în muncă potrivit
rituală a oraşului siderur- nici numai colectivul ca­ mecanicii de întreţine­ Din aceste „motive" mulţi cetăţeni pierd timp preţios pînă prevederilor Legii 12/1971
economică giştilor, poate şi trebuie sei de cultură, destul de reuşesc să cumpere un ziar sau o vedere. (Vaier Popes-
Oamenii re), colectivul secţiei cu, Hunedoara). în categoria a Il-a de
adincuriie să răspundă rostului edu­ tânăr în activitatea încre­ reuşeşte lună de lună calificare. Retrogradarea
cativ căruia îi este desti­ dinţată, ci şi o anume ne­
*eca. „Şcoa- nată. în recent încheiata e- înţelegere în privinţa co­ să realizeze sarcinile de ® Noi, navetiştii, din satul Cozia, zilnic întîrziem de la în funcţie constituie sanc­
Produc­ diţie a Festivalului naţio­ laborării care trebuie să plan şi să livreze 25 000 serviciu din cauza autobuzului care vine cu întîrziere de ţiune disciplinară, pre­
erilor de şube de protecţie 45—50 de minute faţă de program. Acest fapt datorîndu-se văzută de art. 100, litera
nal „Cântarea României" se statornicească între a-
aşezământul de cultură din cest aşezămînt şi clubul îmblănite, haine îmblă­ şi drumului neintreţinut. Ne-am adresat consiliului popular e din Codul Muncii şi se
Călan n-a depăşit faza ju­ „11 Iunie" al I.V. Călan, nite (cu blană şi din comunal, dar nu am fost ajutaţi în acest sens. (Semnează aplică prin dispoziţie
uzi că. Pa- un număr de 16 cetăţeni din satul Cozia, comuna Cirjiţi).
deţeană a întrecerii — e- între c'ei chemaţi să facă deşeuri sintetice) pentru scrisă emisă de conducă­
.tapă în care s-a clasificat viabilă activitatea de for­ torul unităţii. Potrivit
o Timp de două luni, difuzorul meu nu a funcţionat
ţ
tEsmiaasm T3e Jpcurile doi şi trei cu mare a omului nou. bărbaţi, femei şi copii, mai mult de 10 ore. De fiecare dată, cind reclam la Ofi­ prevederilor art. 147 din
şapte formaţii. Modest, Se pare că un prim pas ciul P.T.T.R. Deva, vine cineva de la deranjamente, meşte­ Codul Muncii, persoanele
comparînd-o cu Casa de spre această colaborare s-a reşte ceva la difuzor, acesta funcţionează circa 15—20 de încadrate în muncă vor
cultură din Brad, ajunsă făcut printr-o întîlnire de
18,00 In- cu multe formaţii în eta­ Un colectiv minute şi din nou tace. (Becsa Miron, strada 1 Mai, nr. putea fi repartizate în
18,10 Ac- lucru a principalilor fac­ 2$ Deva). alte munci decât cele care
istxie : Va- pa finală, unde a cucerit tori educaţionali, sub egi­ le revin potrivit încadră­
ţrioară a meritate titluri de laureat. da Consiliului orăşenesc al
l.T. Arad); harnic şi • în cadrul rubricii, Eflonor Anghel, din Brad a sesizat rii lor, pe baza recoman­
uţiei la e- Modest şi pentru condiţii­ sindicatelor Călan. Creşte­ faptul că apartamentul său este deseori inundat din cau­ dării medicale, fără ca
• obiective le: deosebite de care dis­ rea numărului formaţiilor
(„Electron ■ pune Casa de cultură din artistice şi în mod deose­ disciplinat za coloanei de scurgere, care este mereu înfundată de prin aceasta să li se sca­
tece ; 18,id Călan. Dar pentru că am bit a calităţii acestora, for­ către locatarii din apartamentele superioare parterului. dă retribuţia, pe o pe­
:reabă — G.I.G.C.L. răspunde că cele sesizate se confirmă, dispu-
nd : Feno- abordat problema condi­ marea unui ansamblu ar­ rioadă de pînă la 3 luni
iiice şi ex- ţiilor, să ne oprim puţin tistic reprezentativ al sin­ nîndu-se măsuri de imputare, a costului intervenţiilor efec­ în cursul unui an ca­
(ifică; 19,00 asupra lor : în prezent (a- dicatelor, asumarea de răs­ tuate, celor vinovaţi de asemenea neglijenţe.
lendaristic.
;ă uşoară ; *■—
a, litei-ară : cest prezent a -început de punderi concrete, pentru căciuli bărbăteşti, piep­
’ă în anii aproape doi... ani!) în ca­ pregătirea diferitelor ge­ • Tot G.I.G.C.L. a cercetat şi sesizarea lui G-heorghe • Feier Virgil, I. M.
comentariu sa de cultură plouă. Plouă, nuri de formaţii de către tare, mănuşi de pro­ Daniliuc din Hunedoara, privitor la izolarea terasei blocu­
; Emincs- tecţie ş.a. lui nr. 19, din strada Trandafirilor, dispunindu-se I.G.C.L. Barza. în legătură cu ne­
ţrnitate — în sala mare, pe coridoare, fiecare activist cultural — Maistrul Maria Sabău, lămuririle privind costul
le "lui pe scenă, în sălile de prac­ au fost punctele de ple­ Hunedoara să ia măsuri ca izolaţia hidrofugă de la acest abonamentelor pe unele
e . .^ic ; tică. în sala de spectacole care în întărirea, colabo­ care ne-a însoţit prin bloc să fie de îndată executată.
de seara s-au demontat vreo 20 de atelierele secţiei, avea trasee ale I.J.T.L. adre-
de Sveto- rării dintre casa de cultu­ saţi-vă autobazei din
rezintă Cc- scaune tapisate şi s-au în­ ră a sindicatelor şi clubul numai cuvinte de laudă
locuit cu 6caune obişnuite „11 Iunie" al I.V. Călan. la adresa femeilor care ÎNTREBĂRI — RĂSPUNSURI Brad a acestei întreprin­
(pentru ca pe ele să poa­ Rămîne ca ele să nu fie lucrează la croit, la con­ deri sau consiliului popu­
tă cădea în voie... ploaia). doar... puncte de plecare, fecţionarea de mesade e Petru Opruţ, Bucu- litigiu de muncă între lar orăşenesc, dar pre­
Pe mocheta din aceeaşi ci să însemne un start o- şi a celorlalte produse. reşci. Fiind vorba de un dumneavoastră şi unita­ zentaţi cazuri concrete.
S*g,f2T)g£5i sală sînt ochiuri de apă. dată cu primele zile ale a- Faptul că în anul tre­
urnea este Ochi de apă, dar nu de cestui an. cut nu a fost dată nici
Pîine, aur, văzut! Referatele de ne­ Colectivul Casei de cultură o sancţiune pentru ab­ f • .ni rw t .
’.UNEDOA- cesitate si devizele au cir­ din Călan este tînăr şi bine
ul (Flacâ- senţe nemotivate, pen­
itere a ir­ culat mereu (uneia data­ intenţionat. în noua etapă tru sustrageri de mate­
an (Side- te 23 aprilie 1981, 19 mai a „Cîntării României" s-a
c (Arta) ; 1981), dar pentru că nu­ înscris cu 14 formaţii de riale sau alte abateri,
ste (Con- dovedeşte din plin că
‘ROŞANI : mai în 19 septembrie s-a cele mai diverse genuri.
iment cu aprobat costul lucrării, Dar pentru ca acestea să aici ordinea şi discipli­
iedone în Constructorul (E.G.C.L. Că- na sînt la <de acasă.
ric); LU- lăn) nu s-a mai angajat se afirme în viaţa oraşu­
ii (Cultu­ lui şi în fazele amplei în­ Este un merit al or­ GROAPA
lui Hor- s-o execute, refuz motivat ganizaţiei de partid, al CU NEGLIJENŢE
c); VUL- şi de lipsa de materiale. treceri, au nevoie de un conducerii secţiei, care
lian (Lu- Din o mie şi una de mo­ element important: cali­
:A: Doi tatea. Casa de cultură a au reuşit ca prin măsuri
a (Mine- tive, materialele pentru sindicatelor din Călan poa­ bine gîndite să aducă Intre blocul E 21 şi cen­
Căpitanul repararea acoperişului au în prim planul activi­
■Horesc) ; putut fi procurate doar la te şi trebuie să se afirme trala termică nr. 4 din
adopti- ca un centru al educaţiei tăţii întărirea ordinii şi Deva, o groapă adincă
; URI- începutul lunii decembrie. revoluţionare. disciplinei, factori ce
- seriile Materialele s-au depozitat este acoperită de cîteva
BR/ iar ploaia continuă să de­ Dator cu o intervenţie stau la baza oricărei seînduri aruncate la voia
e ceasul mai hotărîtă în acest caz activităţi productive. Din
RABAR- terioreze un edificiu de intimplării. Că e săpată
i vară cultură care a costat multe este Comitetul orăşenesc numărul mare al celor cam de multă vreme, ne
Ş T I E : m i l i o a n e . Constructorul de partid Călan şi nu în mai harnice lucrătoare
1 (Pa- dăm seama privind prin­
lulgerul (T.C.H.) ar avea obligaţia ultimul rînd Consiliul ju­ am reţinut pe Doina Si- tre scinduri la apa şi gu­
GEOA- morală să-şi asume răs­ deţean al sindicatelor tre­ ceanu, Constanţa Rîşni-
ra mea punderea pentru lucrările ţă, Aglaia Ioniţă, Zori- noaiele adunate aici. Lo­
de cul- buie să determine folosi­ ţa şi Maria Oroianu, e- catarii ne spun că s-a
inele e- de reparaţii pentru că e rea integrală şi raţională
BRA^V- nepermis ca, după numai a tuturor forţelor cultural- xemple de hărnicie şi montat o pompă de pre­
lALAKi :• devotament în îndepli­ siune ce face legătura
;aga lu- doi ani de la darea în educative ale oraşului,
ră); SI- funcţiune a casei de cul­ concentrîndu-le la Casa de nirea sarcinilor. Şi ca intre blocuri şt centrala
ţărînă tura, acoperişul să cedeze ele sînt aproape toate termică. De unde deducem
Indienii cultură a sindicatelor ; în
a). sub zăpadă şi ploaie — a- acelaşi timp să ia măsu­ cele 600 de femei ale că aici a lucrat o echipă
firmă pe bună dreptate, lo­ rile cuvenite pentru reda­ stcţiei. a secţiei G.I.G.C.L. care
cuitorii Călanului. rea funcţionalităţii optime răspunde de termoficare.
Ol£l Aşa stînd lucrurile, nu-i acestui edificiu. GHEORGHE GOSTIAN
sr a Serele de la Sîntandrei. As pee.t de la răritul ghiv Pînă' cind se va ami­
ivecelor I
de mirare că aşezămîntul eu răsad de roşi?. Foto : VIRGIL ONINOIU na finalizarea unei astfel
„Arta", de cultură nu se afirmă LUCIA LICIU de lucrări care, pe lingă
de cs-
pdii la ~ fi — m faptul că dă un aspect
Casa respingător zonei, este
' Şi 20, (Urmare din pag. 1)
Arad, inrîurire asupra maselor — deosebit de periculoasă
„Un Adunările generale adunările generale ale oa­ pentru cei care circulă
pentru nuarea pe toate căile a menilor muncii trebuie pre­
consumurilor de materiale, gătite temeinic, sub toate as­ prin preajmă şi mai ales
HUNE- combustibil şi energie. Sar­ pentru copii ?
•le mu- ale oamenilor muncii pectele. în acest sens, co­
escşul" cinile anuale în producerea mitetele sindicatelor, consi­
materiilor prime şi resurse­ liile oamenilor muncii — sub
lor energetice să fie consi­ toare de maşini de Ia Pe­ şi construcţii-montaj în cen­ d e s c ă r c a r e , îmbunătăţi­ îndrumarea organelor şi or­ N-AM ÎNŢELES...
derate ca minime, depunîn- troşani, Orăştie şi Crişcior, trul dezbaterilor să se situe­ rea prestaţiilor de poştă şi ganizaţiilor de partid — au
du-se eforturi pentru depăşi­ în cele forestiere şi de pre­ ze necesitatea respectării telecomunicaţii. datoria să întocmească din
rea lor în fiecare unitate. lucrare a lemnului, în unită­ graficelor de execuţie şi pu­ în instituţiile de cercetare, timp materialele, să asigure La chioşcul alimentar
!n unităţile siderurgice de ţile din industria chimică de nerea la timp în funcţiune a proiectare şi inginerie tehno­ toate condiţiile desfăşurării din faţa Şcolii generale
pentru la Orăştie şi Lupeni şi din obiectivelor —• îndeosebi a
1982 : la Hunedoara şi Călan să logică să fie subliniate cu adunărilor. Atît dările de sea­ nr. 4 Deva, intr-o zi, la ora
şi u- se aibă în vedere stabilirea industria uşoară de la De­ celor industriale şi a locuin­ preponderenţă aspectele le­ mă ce vor fi prezentate, cit
trep- unor măsuri ferme vizînd rit­ va, Hunedoara, Petroşani, ţelor —, gospodărirea şi fo­ gate de scurtarea ciclului şi dezbaterile să se refere 11,50, becul făcea concu-
mult Orăştie şi Vulcan, în toate losirea raţională a materiale­ | renţă luminii zilei. Pe geam
preci- micitatea şi aprovizionarea proiectare-producţie şi axa­ cu obiectivitate şi fermitate
iloaie, cu materii prime şi materia­ celelalte unităţi industriale lor, întărirea ordinii şi disci­ rea programelor de cerceta­ la problemele majore ale în­ era afişat un orar: zilnic
na în le şi livrarea producţiei că­ din judeţ, dezbaterile din a- plinei în muncă, buna orga­ re pe cerinţele actuale şi de intre 8—15,15. N-am înţe­
local nizare a lucrului, creşterea deplinirii pîanului de pro­
Vîntul tre beneficiari, îmbunătăţirea dunările generale să aducă perspectivă ale producţiei ducţie, să accentueze latu­ les. Era programul de
î est. calităţii produselor şl onora­ în prim-plan modul in care productivităţii, îmbunătăţirea materiale : reducerea consu­ rile esenţiale ale democra­ funcţionare a becului 7
va fi rea exemplară a sarcinilor la se aplică principiile noului calităţii lucrărilor. murilor de combustibili şi e-
7 şi export, încadrarea în consu­ in unităţile de transporturi ţiei noastre socialiste şi mo­ Sau lumina Iul suplinea
’ cea mecanism economico-finan- şi telecomunicaţii să se dea nergie, folosirea de materia­ dul cum se aplică ele în via­
2 şi murile de combustibil şi în ciar, să se adopte măsuri de le înlocuitoare, promovarea ţă, să elaboreze programe de absenţa gestionarei Vic­
pro- repartiţiile de energie elec­ prioritate problemelor care de noi tehnologii şi perfec­ toria Ursică 7 Un lucru e
unere trică, respectarea riguroasă a rentabilitate a fiecărei acti­ vizează regularitatea şi si­ ţionarea celor existente, creş­ măsuri care să asigure înde­ cert: dacă cel in drept
instrucţiunilor din Decretul vităţi, a fiecărui produs, să guranţa circulaţiei, folosirea terea productivităţii şi îmbu­ plinirea consecventă a sarci­
iichl- se insiste pe realizarea rit­ nilor de producţie şi a an­ iau act de această negli-
Vor privind întărirea ordinii şi mică a producţiei fizice şi pe eficientă a parcurilor auto, nătăţirea calităţii produselor, jenţă, pe vinzătoarea-ges-
irare. disciplinei în muncă. Ţara are reducerea consumului de valorificarea superioară a ma­ gajamentelor asumate în în­
derat nevoie de metal mai mult ridicarea nivelului tehnic şi combustibili, lubrifianţi şi e- teriilor prime şi resurselor trecerea socialistă, să soc­ tionară s-ar putea s-o
tem- calitativ aî tuturor produse­ „usture".
:m/h. şi mai bun, de cantităţi spo­ nergie electrică, optimizarea energetice etc. rească aportul fiecărui colec­
Iciu : rite de produse siderurgice. lor, pe îndeplinirea exem­ transportului prin reducerea Pentru a se manifesta ca tiv 'a venitul naţional, la dez-
S* le asigurăm plară a planului la export, staţionărilor si mecanizarea aihentice forumuri dem''C"*'- v" ' »a economico-socială a
1
!l -
In întreprinderile construc- fn activitatea de investiţii operaţiunilor de încărcare- tice, cu o puternică forţă de patriei.