Page 42 - Drumul_socialismului_1982_01

IMPORTANTE MĂSURI MENITE SĂ ftffMEASCĂ OgPjjjgA

Ş} DISCIPLINA, răspunderea mecanizatorilor in
CREŞTEREA PRODUCŢIEI AGRICOLE

Vom acţiona cu forţe sporite pentru

a obţine an de an producţii tot mai mari

Am • luat cunoştinţă cu ţelor înfăptuirii noii revo­ gricole şi a normelor agro­
bucurie şi satisfacţie de luţii agrare. Astfel, inte­ tehnice stabilite, realiza­
prevederile Decretului Con­ grarea nemijlocită a sec­ rea lucrărilor de întreţi­
siliului de Stat privind îm­ ţiilor şi formaţiilor de me­ nere şi reparaţii a maşini­
bunătăţirea activităţii de canizare în activitatea u- lor agricole în cele mai
mecanizare şi reglementa­ nităţilor agricole socialiste bune condiţii, reducerea
rea raporturilor dintre are drept scop implicarea consumurilor materiale şi
staţiunile pentru mecani­ noastră mai directă şi mai a cheltuielilor do produc­
zarea agriculturii şi unită­ puternică în realizarea sar­ ţie, exploatarea raţională,
Anul XXXIV, nr. 7 521 JOI, 14 IANUARIE 1982 4 pagini — 30 bani ţile agricole din cadrul cinilor de producţie. Fiind cu inalt randament si e-
consiliilor unice agroindus­ şi membri ai C.A.P.. noi fleienţâ a tractoarelor,
triale de stat şi coopera­ nu mai sîntem simpli <- combinelor, a tuturor ma­
şinilor şi utilajelor agrico­
Promisiunii® sâ coboar® din dosar© tiste. Aceste prevederi se xecutanţi ai lucrărilor sta­ le. Vom întări ordinea şi
înscriu în ansamblul mă­
bilite, ci purtăm direct răs­
surilor luate de conduce­ punderea pentru soarta disciplina în muncă, răs­
punderea personală si co­
în munca db flecar© zi rea partidului şi statului producţiei, sîntem direct lectivă a mecanizatorilor
interesaţi în realizarea si
nostru pentru realizarea
programului de dezvoltare depăşirea producţiilor pla­ pentru realizarea şi depă­
a minerilor şi preparatorilor ! şi modernizare a agricul­ nificate, iar piaţa muncii şirea producţiilor planifi­
cate.
turii, de creştere substan­ noastre făcîndu-se în a-
Toţi cei care muncim pe
La uzina cocsochimică trimentul stabilităţii calită­ modul necorespunzător în ţială a producţiei agricole. cord global, in funcţie dc ogoarele C.A.P. Rapoltu
din cadrul C.S. Hunedoa­ ţii cocsului. Tot în prima care se mobilizează mine­ în scopul întăririi rolu­ producţiile obţinute, ne a- Mare vom acţiona cu forţe
ra, situaţia critică din săptămînă a noului an n-a rii şi preparatorii din Va­ lui mecanizării in creşte­ sigură obţinerea unor câş­ sporite pentru a obţine în
anul trecut privind canti­ intrat în depozitul de ma­ lea Jiului pentru a răs­ rea producţiei agricole, de­ tiguri bune. Toate acestea acest an şi în întregul
tatea şi calitatea cărbune­ terii prime, o cantitate de punde unor cerinţe ale cretul stabileşte un an­ fac ca fiecare formaţie, fie­ cincinal producţii mari,
lui de Valea Jiului are 3 400 tone de cărbune, economici naţionale. Să samblu de măsuri care să care mecanizator să poar­ contribuind astfel la buna
toate şansele (după cum a care ar fi asigurat func­ precizăm totuşi că propor­ asigure organizarea acestei te nemijlocit răspunderea aprovizionare a populaţiei.
demarat noul an) să fie ţionarea bateriilor pe timp ţia de cărbune de Lupeni ■activităţi pe principii noi, pentru calitatea lucrărilor
reeditată, cu toate că în de două zile, ia reţeta din este mai scăzută în reţe­ corespunzătoare cerinţelor executate, respectarea pre­ LUCA OANCEA
contractele încheiate între balanţă, deci cu 42 la 'sută tele de fabricaţie a coc­ actualei etape de dezvol­ vederilor legale eu privire şeful secţiei de mecanirare
cele două părţi •— C.S.II. cărbune indigen. Drept ur­ sului la C.S. Galaţi, care tare a agriculturii, cerin- la efectuarea lucrărilor a- de la C.A.P. Rapoltu Mare
şi C.M.V.J. — ultima s-a mare nu se merge cu a- foloseşte mai mult cărbu­
ne din import.
La Hunedoara — pen­
tru a cita oară să o spu­
MiTPTfWi nem ? — este nevoie de 1N ZIARUL DE AZI:
cărbune de calitate din
Valea Jiului. în combinat
angajat ferm să respecte ceastă reţetă, ci numai cu se fac eforturi pentru a a Tribuna experienţei
clauzele: încadrarea în aproximativ 30 la sută spori producţia cărbunelui înaintate
coeficientul admis de umi­ cărbune de Lupeni-Uricani- indigen în reţetele de coc­
ditate şi cenuşă şi livra­ Bărbăteni. sificare. Cu toate aceste • Cunoaştere temeini­
rea întregii cantităţi de Referindu-ne şi la cali­ preocupări, se foloseşte că, perseverenţă, for­
cărbune prevăzută în ba­ tatea cărbunelui, probele mai departe, am văzut me şi metode atrac­
lanţa (cota de livrare, pe luate în fluxul tehnologic din ce cauză, cărbune im­ tive
zi lucrătoare — 2020 tone de la U.C.C. (în zilele de portat (care are, spre » Carnel cultural
cărbune). Cum s-au ţinut 6 şi 7 ianuarie) atestă pre­ ştiinţa minerilor şi prepa­
de cuvînt minerii şi pre­ zenţa cenuşii în proporţie ratorilor, între 7,6 şi 4,7 » Din materiale recu­
paratorii din Valea Jiu­ de 11,4 si, respectiv, 11,6 la sută cenuşă). Şi încă o perabile — produse
lui în anul trecut, am a- la sută, iar a umidităţii do paranteză: şi acest căr­ noi, utile
rătat cu prilejul unor an­ 10,5 şi 10,9 la sută. Depar­ bune se exploatează me­
chete realizate la cocseria te de STAS-ul care preve­ canizat, este trecut prin
hunedoreană. Totuşi, mai de 8,6 la sută cenuşă şi 8,5 preparaţii etc.
avem o ştire de... ultimă la sută umiditate. Acesta, Este un lucru bine cu­
oră : minusul înregistrat din cîte am văzut, a ră­ noscut: cenuşile mari de­
la cocserie, la finele lui mas numai un element teriorează furnalele. Dar Tractoare «oi
'81, era de 84 500 tone de referinţă la încheierea tot atît de cunoscut este şi
„cărbune dc Vale". Ca a- contractelor. Preparatorii faptul că fiecare procent la S.M.Â. Seva
tare, una se zice la Petro­ livrează mai departe căr­ de cenuşă în plus al căr­
şani, alta se face în mine bune cu 11,5 la sută ce­ bunelui de Valea Jiului Do la începutul aces­
şi preparaţii. Şi ca urma­ nuşă. Ba. cînd hunedore- înseamnă folosirea unor
re a acestei neconcordanţe nii încearcă să le atragă cantităţi mai mari de căr­ tui an zestrea tehnică a
între angajamente şi fap­ atenţia, vin cu „argumen­ bune din import, înseam­ S.M.A. Deva s-a îmbo­
te, în prima săptămînă a te" : „Gălăţenii cum pot nă deci dolari plătiţi în găţit cu încă 9 tractoa­
anului, la Hunedoara, s-au prelua cărbunele eu cenu­ plus, un efort valutar ma­ re noi, precum şi cu re­
schimbat deja opt reţete şă mai mare? Ce, la ei nu re pentru ţară. morci, utilajele respec­
dc fabricare a cocsului. e tot cocserie?". Anul se află abia la în­ tive fiind destinate con­
început deloc de bun Aceste afirmaţii le-am ceput. Chiar dacă minerii stituirii unei formaţii
augur. Anul are 365 de auzit la preparaţia Lu- şi preparatorii din Valea de mecanizatori care va
zile şi. în asemenea con­ peni chiar de la oameni Jiului au păşit cu stîngul. lucra la chimizare —
U.UJVI.R. Crişcior. Strungarii Marin Ilisic şi Caufiin Mic
diţii, este posibil ca nu­ cu munci de răspundere este încă timp - pentru a-şi mai exact la fertilizări executa strunjiroa axelor de la vagoneţii dc mină, lucrare
mărul reţetelor să fie e- în procesul de producţie. reconsidera întreaga acti­ şi combaterea dăunăto­ la care depăşesc Urnă dc lună sarcinile dc pian.
chivaient cu cel al zilelor a- Dar scuzele... acuză şi de­ vitate. rilor culturilor agricole. Foto: VIRGIL ONOfU
nului sau mai mare, in de­ monstrează deocamdată DORIN CORPADE

Noile reglementări de stimai are a ţărănimii—impuls mobilizator

în creşterea producţiei agricole şt a livrărilor la fondul de stat

Diră gospodari® proprie* l a
Importante venituri suplimentare
fondul de stol 5000 litri lapte
prin predarea producţiei de lapte
Am studiat cu atenţie, ca 3 000 1, iar Ioan Stan Neag
şi ceilalţi concetăţeni ai măi mult dc 2 000 1. între crescătorii de animale din comuna Bretea
mei. Decretul Consiliului In gospodăria personală, Română, care contractează şi livrează in fiecare an
de Stat privind contractă­ împreună cu tatăl meu, însemnate cantităţi de lapte la fondul dc stat. so
rile şi achiziţiile de ani­ Mon Ster ian. creştem două numără si Siinion Icnăşeoi, ţăran cooperator din
a otxrrM # atmu t w»w r 4nnw> * tam r M male. păsări şi produse a- satul Gînţaga. Anual el predă la stat peste 3 00(1 I
citate, fapt ce concură şi la * nimale şi ne bucură mă­ vaci cu lapte, cinci capre, lapte. Iată ce venituri poate obţine acest crescător,
situarea acestuia printre u* j porci si păsări, iar anul în urma noilor reglementări.
nităţile fruntaşe din oraş. * surile luate do conduce­ acesta vom cumpăra si câ­
avînd de fiecare dată un * rea partidului si statului teva oi. Anul trecut am
bilanţ pozitiv, şcj MODEI.E I pentru cointeresarea si sti­ 1081 1082
şi CREAT» NOI, Serviciile * livrat, pe bază de contract, o Preţ unitar/Htru 2,06 lei 2,80 lei
s g CERCURILE PEDAGO- centrului de croitorie pentru a mularea producătorilor a- împreună cu tata, peste
| GICE, desfăşurate intre G-l'J femei aoarţ.jnător complexa- § gricob în creşterea de a- 5 000 1 lapte de vacă. în e Primă de contractare
, ianuarie, pe specialităţi şi lui meşteşugăresc al Coope- * pe litru 1.10 Iei
zone, au prefaţat noul tri­ rativei „Viaţă nouă" Orăstie > nimnle. pentru contracta­ acest an, pentru aceeaşi • Cantitatea de lapte con­
J mestru şcolar prin analize sînt tot mai solicitate. Mo- § rea si livrarea la fondul cantitate de lapte contrac­ 3 000 litri
« temeinice şi măsuri concrete de le noi, originale de rochii. «. de stat a unor cantităţi tractată şi livrată 3 000 litri
s care să determine creşterea pardosic şi jachete — reali- a tată şi livrată, aplicîndu-se » Venit realizat 6 180 Iei 8 100 lei
8 eficienţei muncii la clasă zări ale creatoarelor de mo- 3 mai mari de lapte şi car­ un preţ de contractare de • Primă de contractare 3 300 Iei
, (printr-o pregătire antieipa- dele Parasehiva Cătănie! şi x ne. Locuitorii din satul 2.80 lei/1 şi 1,10 lei primă » Venit total realizat f> 180 lei II 700 lei
tă a profesorului) si întări­ Vincze El eon or a şi executa- j) nostru — membri coope­
9rea caracterului practic-a- te dc Ev a Ştefan şi Itozina « de contractare pe un litru
s plicativ al procesului In- Hernie! — sînt oferite într-o * ratori şi lucrători în indus­ — aşa cum se prevede în N O T A :
I structiv-ertucativ. m tN TON trie — cresc în gospodă­
3 CU CERINŢELE POPU- gamă colorlstieă variată. De- | riile proprii multe anima­ decret pentru producătorii Membrii C.A.P. şi ceilalţi producători agricoli
păşirea lună de lună a pla- ^
l LAŢIEL în Penare zt maga- nuiui în medie cu 5 la sută * care predau la stat peste primesc, contra cost. ta preţul cu amănuntul, fu­
3 zinul de încălţăminte din o- este unul din argumentele | le şi păsări şi predau la 2 000 1 lapte — vom rea- raje concentrate în funcţie de cantitatea contractată
* raşul Haţeg este vizitat de hărniciei colectivului de ci*oi- * fondul de stat însemnate Astfel, pînă la 500 1, cîte 10 kg furaje pentru fie­
, un mare număr de etimpă- toresc. h cantităţi dc produse. Anul
| rători. Aceasta datorită fap- PETRU STERIAN care 100 1 ; între 501—I 000 1 cîte lt kg pentru fiecare
^ tulul eă resportsaHîînl ms- trecut, de exemplu, satul ţăran cooperator, 100 1: între 1001—1 500 1. câte 12 kg pentru Penare
^ Bazinului Toan Helioni se nostru a contractat şi li­ deputat comuna! 100 1. între 1 501—2 000 i, cîte 14 kg pentru fiecare
S preocupă ea de fiecare <îa- vrat 35 000 1 lapte. Ioan
, tă magazinul să fie aprovi- în satul Gînţaga 100 l. iar peste 2 000 1 — cîie 16 kg pentru fiecare
■> zionat cu sortimentele soli- Covrăjan şi Stoicoi Gruia 100 litri.
au predat fiecare peste {Continuare în pag. a 3-al