Page 44 - Drumul_socialismului_1982_01

Pag. 3
. 7 521 9 JOI, 14 IANUARIE 1982

asaafflBBa

" : „Agen-
— 1 .. iduc-
>uri lor en- Dezvoltarea legalităţii trului în producţie, legea ele mase largi de oameni tă în susţinerea acestor
socialisto irri.pune intensi­ gospodăririi resurselor ma­ ai muncii. acţiuni. Astfel, la centra­
rică teriale si a fondurilor fixe, Un accent deosebit s-a la T.C.1I. Deva, clubul
lico-idcolo- ficarea activităţii de expli­
care a legilor, în vederea cea a valorificării resurse­ pus pe instruirea comisii­ „Constructorul" Deva, cit In cooperaţia meşteşugă­ toate utile si apreciate de
cunoaşterii lor de către lor refolosibile etc. Prin­ lor de recepţie a lucrări­ şi în unele şantiere ca rească, valorificarea mate­ cumpărători.
toţi oamenii muncii. Ceea tre formele şi metodele lor, acţiune ce a fost or­ Brad, Orăştie, Şantierul 6 rialelor recuperabile şj Este locul să amintim
ce trebuie să caracterizeze ganizată şi pregătită din Deva, S.U.T. Deva funcţio­ refolosibile este o sursa aici pe cîţiva dintre lucră­
>utate activitatea de popularizare do popularizare se numă­ timp şi care s-a desfăşu­ nează de mult timp supli­ importantă pentru obţine­ torii cooperativei preocu­
ftlă ră expuneri pe teme ca! rat în lunile aprilie şi au­ mentele „Curier juridic" paţi permanent pentru gă­
•»atc : Po- este buna organizare, per­ „Răspunderea pentru ne- rea de noi produse, de noi
pădurca manenţa şi caracterul de gust 1981 pe şantierele ale gazetelor de perete, venituri. într-o recentă sirea de noi modalităţi de
masă al aceştei acţiuni e x e c u t a 1 r e a contractelor din Valea Mureşului, mai unde periodic sau lunar, anchetă pe această temă, valorificare deplină a ma­
complexe, variate, prin economice' , „Apărarea se­ si septembrie a.c. pen­ după caz, se popularizează întreprinsă în cadrul Coo­ teriilor prime. Ne gîndim
cconomi-
forme şi metode diverse, cretului de stat“, „Paza tru şantierele din Va­ sub formă de articole, do­ perativei „Ilaţegana" din în primul rînd, la respon­
.‘Ctului pentru asigurarea eficien­ bunurilor, prevenirea şi lea Jiului. La punc- cumentele' care orientează Haţeg, am desprins ca un sabila secţiei de creaţie,
nului — ţei acţiunilor realizate. activitatea legislativă, toate laitmotiv afirmaţiile : „La Olga Maria Damian, cu
c legile. noi, aproape că nu se a- căutările sale continui pen­
mai ciii- In realizarea acestor ÎN REALIZAREA EDUCAŢIEI JURIDICE Recent, comitetul de runcă nimic, se foloseşte tru nou şi frumos, la Oti-
program sarcini compartimentului partid pe trust a analizat
ic juridic al oricărei unităţi A OAMENILOR MUNCII şi ultimul capăt de aţă", lia Orhei de la ţesătorie,
socialiste îi revin sarcini aceasta activitate, iar în sau „Din resturi pe care căreia îi aparţine ideea
liceului. deosebite. Cum se reali­ consiliul oamenilor muncii, pină nu demult le arun­ valorificării capetelor de
zează acest lucru în Trus­ stingerea incendiilor" şi tul de consultaţii juridice semestrial se prezintă in­ cam, astăzi facem lucruri lină rămase de la ţesut
aKsS&ăi formări asupra ei, iar lu­ frumoase, apreciate, cău­ sau la Doina Uleia şi Ico-
tul de construcţii llune- altele, mese rotunde de ce există în unitatea noas­
doara-Deva ? Trebuie ară­ întrebări şi răspunsuri cu tră, zilnic, la orice oră, se nar — informări asupra tate". nia Dobreanu, responsabi­
tat din capul locului că participarea juristului, cu acordă consultaţii juridice stării de legalitate din u- Aceasta este, de fapt, lele secţiilor de confecţii
0 Infor- acţiunile de educare juri­ ocazia „Tribunei democra­ pentru oamenii muncii, nitatea noastră şi subuni­ realitatea. Făcîndu-şi din nr. 2 şi 3, care valorifică
Actuali- dică a oamenilor se des­ ţiei", lectoratele pe teme înrogistrîndu-se pînă în tăţile aparţinătoare. valorificarea materialelor superior fiecare centime­
•’i : Zoo- făşoară sub conducerea şi de legislaţie etc. Aici se prezent peste 200 consul­ Este adevărat că nu ara recuperabile o preocupare tru de ţesătură în produ­
,ele mo- epuizat toată gama de sele ce le realizează.
mţei — cu sprijinul organizaţiilor lămuresc problemele ce se taţii, dintre care 19 co­ forme şi metode în aceas­ permanentă, artizanii „Ha-
ile înă­ de partid. ridică şi aceste acţiuni au lective cu participarea a ţeganei" au realizat în a- Preocuparea pentru a
creşte- o eficienţă din ce în ce sute de oameni. tă activitate. Considerăm valorifica superior întrea­
ţricole ; •Avîndu-se în vedere ca o condiţie a succesului nul trecut, numai din de­ ga materie primă este ge­
e şi do specificul activităţii, preo­ mai mare, aşa cum s-a Lunar, cu ocazia depla­ activităţii de popularizare şeuri, produse în valoare
iu Ceia cupările profesionale şi constatat la şantierul din sării juriştilor în subuni­ de peste 1 200 000 lei. în nerală. Am reţinut aceas­
:,45 Re- Brad, la S.U.T. Deva si la buna pregătire politică şi ta şi din discuţia avută
l-politi- sociale ale personalului tăţi şi cu ocazia audien­ profesională a jurisconsul­ secţiile de producţie au cu preşedintele cooperati­
-educa- muncitor, s-a accentuat a- alte subunităţi. ţelor ţinute de conduceri­ tului, îp special pregătirea fost şi sînt folosite toate
a unei supra informării cu legis­ Trimestrial sau ori de le şantierelor, se dau con­ vei, Viorel Marcu, care a-
aţă de laţia în vigoare şi în ra­ teoretică şi mai ales ex­ resturile provenite de la firrna, printre altele: „Mul­
setarea cîte ori este nevoie, în ra­ sultaţii juridice, lămurin- perienţa practică, cunoaş­ producţia proprie: bucăţe­ tă vreme ne-a preocupat
d de port de nivelul de pregă­ port cu numărul actelor du-se pe loc diferite pro­ terea temeinică a specifi­ le de piele şi blană, fîşii
Ia, tire, începînd eu prevede­ normative noi apărute, se bleme ridicate. Urmarea problema folosirii în între­
„Sol- rile generale din Codul întocmesc buletine infor­ acestor eforturi ? Au scă­ cului unităţii, ca o garan­ de stofă şi pînză, fire ră­ gime a materiei prime cu
c de ţie a reuşitei şi a creş­ mase de la ţesut, pînă la
1—20,00 Muncii (răspunderea mate­ mative cu principalele zut cu aproape jumătate terii rolului său în asigu­ care lucrăm — piele, bla­
:nii în rială şi disciplinară) pen­ legi, hotărîri ale organe­ abaterile disciplinare şi cu rarea cunoaşterii şi respec­ cele mai miei, de 2-3 cen­ nă, ţesături. De vreun an
npul ; tru echipele de muncitori, peste 70 la sută prejudi­ timetri. S-au obţinut astfel
Istrati lor centrale de partid şi tării legilor în unităţile so­ mesade şi huse pentru şi jumătate încoace am
iuţea; şi continuînd cu Legea de stat, care se afişează ciile materiale create uni­ cialisto. reuşit să facem aproape
iriozi- investiţiilor, cea a calită­ operativ la afişierele juri­ tăţii noastre. IOAN CROITORU maşini (din resturi de bla­ din nimic — mă gîndesc
ţii şi durabilităţii lucrări­ dice din subunităţi, pen­ O bună bază materială consilier juridic principal nă), port-pixuri, brichete la resturile ce le dădeam
lor executate, legea mais­ tru a lua cunoştinţă de propagandistică a fost crea­ T.C.H. Deva sau ehei şi portmonee-mă- la T.J.V.M.R. sau le arun­
runţiş (din piele), carpete cam — lucruri foarte fru­
pentru telefon sau pentru moase şi totodată utile,
fotolii (din capete de lină),
în cadrul universităţii căutaţe de oameni. Aceas­
nano minunate rochiţe din fîşii
’.ează cultural-ştiinţifice, o dez­ tă problemă ne preocupă
JNE- batere pe marginea De­ de pînză extrahart vopsite si în continuare".
loţul cretului Consiliului de în degradeuri şi altele, DOINA COJOCARU
vtra-
■>i) ; Stat pentru instituirea u-
man nor reguli privind ex­
icto- o Montajul literar-inu- ploatarea şi întreţinerea
me- zical „Sintem aici din- instalaţiilor, utilajelor şi prevăzute în Decretul nr.
401), din 29 dccembrio 1981.
riile o In sala de lecturi a Bi­
în totdeauna" a prilejuit la maşinilor, întărirea ordi­
LU- Şcoala generală nr. 4 De­ nii şi disciplinei în mun­ bliotecii judeţene so va
deschide, azi, o interesantă
lian va — unitatea cu cel mai că, iar la I.C.S. Alimen­
O- o Duminici municipiul De­ expoziţie de carte dedioată.
ul); mare număr de elevi din tara tema dezbaterii este va va fi gazda clapei fina­ aniversării a 310 ani de la
inie judeţ (peste 2000) — o „Iniţiativele de pace ale le a celei de-a Xlil-a ediţii naşterea cronicarului ion
Că- manifestare educativă de României socialiste". a Festivalului „Căluşerul Neculoe. © Deşi nu peste
icl- transilvănean 11 . Festivalul, tot s-a acţionat la nivelul
Aş- profundă vibraţie patrio­ e „Dreptul sacru ia via­ care va fi deschis cu o pa- cerinţelor, la cea de-a doua
mare cădere de zăpadă, co-
RI- tică. întregit cu un spec­ ra<in a portului şi jocului depu-
iile tacol de muzică tînără, ţă" a fost genericul spec­ caluşcrcsc va oferi, pe tot mitetele dc cct ăţ e ni, loca-
asociil ţiile
dc
□ : tacolului găzduit de Casa parcurşul zilei, programe taţii şi acţionat cu mai
i2LVl
:er în interpretarea grupului de cultură din Haţeg la susţinute de 2j de formaţii ail reuşind să
R- folk al clasei a IV-a, con­ multă Uotăr!re
li- dus de învăţătorul Ovi- realizarea căruia au con­ din 12 judeţe ale ţării. ® In- mobilizeze un număr mare
cepind de nume, 15 îanua- de locatari la deszăpezire
an tribuit cu succes forţele rio, 20 dc familii încep ac­
da diu Miheţ, montajul lite­ artistice reprezentative ţiunea de mutare Sn casă in cartierele oraşului. în
A- rar s-a bucurat de o cal­ nouă, în cele 20 de aparta­ mod deosebit s-au eviden­
ă- dă primire în rîndul pu­ ale oraşului : casa de cul­ mente recepţionate, in blo­ ţiat, în această acţiune,
); blicului mare şi mic. tură, liceul agroindus­ cul B 19/A, scara A şi B, din Constantin Avram, Zckely
ic trial, şcolile generale nr. Zoltan, Coriolan Gomboşiu,
ilt o Dezbatere. Astăzi, la zona „Liliacului". © Coope­ Zaharie Popa, Radu Dumi­
>11 1 şi 2, întreprinderea de rativa „Constructorul" a pre­ tru şi mulţi alţi cetăţeni din
sa I.O.Ş. produse industria­ bere şi ape minerale, luat şase secţii, cu profil de asociaţiile de locatari nr. 5,
i- construcţii, de la cooperati­ 22, 66 şi altele. Acţiunea
le din Petroşani are loc, secţia de mobilă. va „Mureşul" şi cele 14 secţii trebuie să se desfăşoare si
ă mixte din Simeria, ale coo­ în continuare, mai ales că
ii perativei „Viaţă nouă" din acum a apărut gheaţa. § In
Orăştie pur tind acum de­ clubul „Constructorul* 4 z«c»
numirea dc cooperativa de tineri, din cadrul T.C.TL,
„Prestarea" cu sediul în Si- vor participa la prezentarea
ineria. © Lucrătorii din ca- lucrării „ C a r t e a fierarului
drul J.C.R.M. vor participa, betonist**.* Discuţiile pe vor
miine, la o instructivă dez­
Aici, sul) cupola de sticlă, există numai trei anotimpuri. avea loc, întrebările si răs­
a e marginea articolu­ articol : „Decantorul verti­ Gingaşele plante ce se dezvoltă prin grija femeilor nu ştiu batere pe tema „Disciplina punsurile vor contribui la
lui „bă facem din Mureş cal, care la data controlu­ ce silit zăpada şi crivăţul. socialistă a muncii" în ca­ îmbogăţirea cunoştinţelor, în
meseria
aleasă,
a
tineyilor
drul căreia discuţiile vor fi
un rîu curat", Comitetul lui era oprit pentru decol- In fotografie, harnice lucrătoare ale serelor din Sîntan- axate pe probleme ale ordi­ constructori.
orăşenesc de partid Orăş- matare, funcţionează acum drei îngrijesc firavele fire care nu peste multă vreme vor nii şi disciplinei în muncă, GHEORGHE GOSTIAN
Foto: VIHGIL, ONOIU
da castraveţi.
He răspunde următoarele : normal. Menţionăm, de a-
„La staţiile de epurare de semenea, că staţia de epu­
la fermele Romos şi Orăş- rare era lipsită de curent
tie ale I.S.C.I.P., deficien­ electric datorită unei ava­
ţele semnalate au fost re­ rii pe cablul subteran (a- Oare vizează recordul ? ' închisoare pentru conducerea auto­ femeie. Pentru abandon de familie a
mediate. Bazinul de de­ varie anunţată la O.G,A, vehiculelor pe drumurile publice fără fost condamnat la 10 luni închisoare,
cantare a apelor reziduale Deva). Lucrările de reme­ La 16 pedepse privative de liber­ permis de conducere şi pentru va­ cu obligarea la muncă corecţională.
de la fabrica „Vidra" va fi diere au durat 14 zile, dar tate a fost condamnat pînă acum, gabondaj. S-a dispus să execute pe­ Recursul i-a fost respins de către
deapsa cea mai grea. Va avea timp
curăţat mai des. Se vor lua după o scurtă perioadă de pentru infracţiuni de furt şi tilhărie, să mediteze la ce e bine şi ce e Tribunalul judeţean ca nefondat.
Ce va răspunde cind va veni vre­
măsuri de evitare a dever­ funcţionare normală a in­ Şandor Geza, in virstă de 76 de ani rău. mea să fie judecat de propriii săi
sării apelor uzate direct în tervenit o nouă avarie de din Mediaş. După eliberarea condi­ Copii ? Pentru că şi copiii pun în­
emisar". curent, care nu a fost încă ţionată din executarea ultimei pe­
depistată. S-a făcut însă o depse, fiind sub influenţa alcoolului trebări.
• Spicuim şi din răspun­ legătură cu un cablu im­ şi profitind de aglomeraţia de la auto­
sul primit din partea în­ provizat care asigură func­ gara din Orăştie, a sustras de la T.M. Anii au trecut,
treprinderii chimice Orăş- ţionarea parţială a staţiei un portmoneu cu 2 800 lei. Pentru
tie pe marginea aceluiaşi de epurare a apelor". noua infracţiune de tilhărie a fost dar el nu s-a potolit
condamnat Ia trei ani închisoare. La 51 de ani ai săi, Lunka Gheza,
Din gospodăria proprie, Ia fondul „Vino acasă, din Deva, a fost condamnat a opta
Trei infractiun să creştem copiii oară. N-a fost liber de la executarea
de stat — 5000 litri lapti. Alexandru Ştef din Simeria n-are împreună" ultimei pedepse pînă la următoarea
(Urmare din pag. 1) acordă statul şi condiţiilor decit 26 de ani. In loc să muncească Aşa i-a zis, în recurs, soţia lui reţinere decit şapte luni şi IR ?lle.
create pentru dezvoltarea Cinstit, a preferat un alt mod de Gheorghe lopsu din Brad. N-a vrut Pentru infracţiunea de vagabondaj, şi
iza un venit de 19 500 lei. creşterii animalelor, noi existenţă: furtul şi vagabondajul. în să se întoarcă la cei trei minori pe furt calificat — ultima oară i-a sus­
)e asemenea, primim, con- le răspundem cu angaja­ numai patru zile a săvîrşlt nouă fur­ care-i părăsise cu uşurinţă, sustrăgin- tras unei rude un radiocasetofop —
ra cost, la preţul cu a- mentul de a creşte în gos­ turi de autoturisme şi de obiecte din a fost condamnat la 2 ani şi 6 tuni
lănuntu}, cîte 16 kg fu- podăriile noastre mai m ui­ autoturisme. A fost condamnat ia du-se de la obligaţia stabilită prin închisoare.
aje concentrate pentru te animale şl de a contri­ trei ani şi şase luni pentru infracţiu­ hotărîre judecătorească de a con­
ecare 1Q0 1 lapte. bui cu cantităţi mai mari nea de furt calificat, la cîte un an tribui la cheltuielile de întreţinere şi Rubrică realizată cu sprijinul
Tuturor acestor măsuri, de produse animaliere la continuînd să convieţuiască cu altă naiului judeţean
/antajelor pe care ni le fondul de stat.