Page 46 - Drumul_socialismului_1982_01
P. 46
S««»'
yi W
\SM^ 1
V i z i t a d e p r i e t e n i e î n ţ a r a n o a s t r ă
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ
a tovarăşului Todor iivkov
La invitaţia ' tovarăşului
gjvsmmm . ■ i ■■■■■ HlJUlli ««in. KLrjiJIJ « «mlJUUt I UI HUNtl Convorbiri oficiale
Nicolae Ceauşeseu, secretar
A I I S M I M tele Republicii Socialiste ceput, la Casă Snagov, re se desfăşoară relaţiile
general al Partidului Co
Joi, 14 ianuarie, au înr
munist Român, preşedin
Examinînd modul în ca
româno-bulgare,
România, joi dimineaţa a
tovarăşii
în
oficiale
convorbirile
sosit în Capitală, într-o vi
Ceauşeseu, secretar gene
dor Jivkov au evidenţiat
zită de prietenie în ţara tre t o v a r ă ş u l Nicolae Nicolae Ceauşeseu şi To
noastră,
ORGAN AL -COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PC tovarăşul Todor ral al Partidului Comunist cu satisfacţie faptul că în
Jivkov, secretar general al Român, preşedintele Repu ţelegerile convenite sînt
Mi U L A R J U D E Ţ E A N Comitetului Central al blicii Socialiste România, transpuse cu succes în
Partidului Comunist Bul şi tovarăşul Todor Jivkov, viaţă, asigurîndu-se astfel
gar, preşedintele Consiliu secretar general al Comi dezvoltarea şi adîncirea
lui de Stat al Republicii tetului Central al Partidu conlucrării prieteneşti din
Anul XXXIV, nr. 7 522 VINERI, 15 IANUARIE 1982 4 pagini - 30 bani Populare Bulgaria. lui Comunist Bulgar, pre tre partidele, ţările şi po
Această nouă întâlnire şedintele Consiliului de poarele noastre.
dintre tovarăşii Nicolae Stat al Republicii Populare S-a apreciat că dezvol
PLANUL PE 1983 se înscrie în cronica tradi Bulgaria. tarea actuală şi în perspec
Ceauşeseu şi Todor Jivkov
La convorbiri participă :
tivă a economiilor socialis
ţionalelor relaţii de priete tovarăşa Elena Ceauşeseu, te ale României şi Bulga
nie şi colaborare româno- membru al Comitetului Po riei creează condiţii dintre
ÎNDEPLINIT ZI DE ZI, ÎN FIECARE UNITATE, bulgare ca un moment de P.C.R., prim viceprim-mi- cele mai favorabile pentru
litic Executiv al C.C. al
deosebită semnificaţie, me
nit să dea noi impulsuri nistru al guvernului, alte promovarea, la un nivel
tot mai ridicat, a colaboră
extinderii şi aprofundării persoane oficiale române rii bilaterale. A fost rele
LA FIECARE LOC DE MUNCA raporturilor dintre parti şi bulgare. vată hotărîrea ambelor
dele şi ţările noastre, spre In cadrul primei runde părţi de a acţiona pentru
binele celor două popoare de convorbiri, a fost exa valorificarea superioară a
Hotârîre unanimă pentru realizarea vecine şi prietene, în in minată evoluţia relaţiilor posibilităţilor existente, în
teresul cauzei generale a
socialismului, păcii şi româno-bulgare. Preşedin scopul intensificării şi di
ţii celor două părţi în Co
exemplară a sarcinilor de producţie colaborării în Europa şi în misia mixtă guvernamen versificării cooperării ro
mâno-bulgare . pe multiple
întreaga lume.
Ceremonia sosirii a avut tală româno-bulgară de co planuri.
Interlocutorii noştri de LA U.U.M.B. CRIŞCIOR mele zile. în adunările ge loc pe aeroportul Otopeni, laborare economică şl teh- T o v a r ă ş i i Nicolae
la U.U.M.R. Crişcior au nerale de partid, în şedin împodobit sărbătoreşte. nico-ştiinţifică au prezen Ceauşeseu şi Todor Jivkov
fost inginerul Ioan Oprişa, ţele grupelor sindicale au tat rapoarte cu privire la au avut, apoi, un schimb
directorul întreprinderii, fost dezbătute concret sar La ora 10,00 aeronava stadiul îndeplinirii măsu de păreri cu privire la u-
Victor Almăşan, secretarul —' Cum aţi încheiat cinile care ne stau în faţă prezidenţială a aterizat. rilor hotărîte la cel mai nele probleme actuale ale
comitetului de partid, in prima decadă la pro în acest an, în lumina ex (Continuare în pag. a fl-a) înalt nivel. vieţii internaţionale.
ginerii Ioan Drăghiţă, Şte punerii tovarăşului Nicolae
fan Feier şi Fabian O- ducţia fizică ? Ceauşeseu la plenara co
prinesc, şefii celor trei — Cu unele excep mună a C.C. al P.C.R. şi
secţii productive. Iată opi ţii, rezultatele sînt Consiliului Suprem al Dez Adunările de dări de seamă şi alegeri
niile lor : bune. voltării Economice şi So
Ioan Oprişa: Producţia ciale din noiembrie 1981. ale organizaţiilor ILT.C. şi A.S.C.
anului 1982 a fost pregă A fost subliniată • mai ales
tită cu responsabilitate, în ritmice a planului. Ne-am necesitatea realizării lor
că de anul trecut. în luna propus să realizăm, încă ritmice, încă din primele în perioada 15 ianuarie — neretului, pentru dezvolta
noiembrie, întrro şedinţă din această lună unele de zile ale anului. Oamenii 25 februarie 1982 se des ILIE LAVU rea dragostei faţă de pa
comună a biroului comite păşiri, în special la pro au înţeles, s-au mobilizat făşoară adunările de dări prim-secretar trie, partid şi popor, pen
tului de partid şi a con ducţia fizică. Dar, din pă şi pe ansamblul întreprin de seamă şi alegeri în or al Comitetului judeţean tru însuşirea şi aplicarea
siliului oamenilor muncii cate, ritmul bun al prime derii, înregistrăm rezultate ganizaţiile U.T.C. şi A.S.C. Hunedoara al U.T.C. în munca şi viaţa tineri
am analizat şi stabilit mă lor zile ne-a fost dereglat, întreaga activitate de pre ......... *-------------------- lor a normelor eticii şi e-
suri precise pentru pregă de unele întreruperi în bune. Acum se desfăşoară gătire şi organizare a adu U.T.C. şi A.S.C. au reali ohităţii socialiste. Toate
tirea producţiei acestui an, furnizarea energiei elec la toate nivelurile acţiuni, nărilor de dări de seamă zat prevederile programe organizaţiile U.T.C. trebuie
şi realizarea ritmică a sar trice. susţinute pentru cunoaşte si alegeri ale organizaţii lor adoptate de Forumul să acorde o atenţie deose
cinilor de plan încă din Victor Almăşan: Am tras rea de către fiecare lucră lor U.T.C. şi A.S.C. din tineretului. bită problematicii educării
prima zi de lucru. Pot învăţăminte din greşelile tor a prevederilor Decre municipiile, oraşele şi co Comitetul judeţean al comuniste prin muncă şi
spune că am început bine tului privind întărirea or munele judeţului nostru U.T.C., biroul şi secreta pentru muncă aytuturor ti
şi avem asigurate, spre anului trecut,- pe care l-am dinii şi disciplinei în mun trebuie să se desfăşoare riatul său vor asigura ca nerilor, participării lor la
deosebire de anul prece încheiat cu unele nereali- că. în spiritul şi pe baza o- perioada de pregătire şi îndeplinirea exemplară a
dent, materialele, materiile zări si ne-am pregătit te desfăşurare a adunărilor sarcinilor de producţie, pro
prime şi forţa de muncă, meinic producţia acestui MIRCEA LEPĂDATU rientărilor şi indicaţiilor de dări de seamă şi ale fesionale şi obşteşti. Orga
într-un cuvînt toate con an, în aşa fel încît să de date de secretarul general geri să constituie în toate nizaţiile U.T.C. din unită
diţiile necesare realizării marăm bine încă din pri (Continuare in pag. o 2-al al partidului, t o v a r ă ş u l organizaţiile şi în mod ţile economice vor analiza
Nicolae Ceauşeseu, privind deosebit în cele din mine cu răspundere modul în
participarea activă a tine rit, siderurgie, construcţii care se desfăşoară întrece
rei generaţii la înfăptuirea şi transporturi, un prilej rea utecistă „Tineretul —
Comunişti, mineri, oameni ai muncii din toate obiectivelor de dezvoltare de mobilizare a întregului factor activ în realizarea
economico-socială a patriei. tineret hunedorean la în obiectivelor deceniului şti
sectoarele producătoare de materii prime ! în cadrul tuturor adună deplinirea sarcinilor pro inţei şi tehnicii, calităţii şi
rilor se va pune un accent fesionale şi de' producţie, eficienţei", participarea ti
Manifestaţi un înalt spirit patriotic, revoluţionar, muncitoresc în J deosebit p’e dezbaterea e- la întărirea ordinii şi dis nerilor la realizarea sar
xigentă a modului în care ciplinei în întreaga acti cinilor de plan la produc
> îndeplinirea sarcinilor ce vâ revin. Faceţi totul pentru a răspunde : organele şi organizaţiile vitate, în spiritul Decre ţia netă şi fizică.
/ cerinţelor întregii naţiuni, asiguraţi într-o măsură cit mai însemnată : U.T.C. şi A.S.C. acţionea tului Conciliului de Stat, la Adunările de dări de
ză pentru înfăptuirea sar creşterea contribuţiei or
) necesităţile de energie şi materii prime ale economiei noastre naţio- ^ cinilor trasate de secreta ganizaţiilor U.T.C. în în seamă şi alegeri trebuie să
important
un
constituie
? nale, ale poporului. Acţionaţi cu fermitate pentru a da patriei mai rul general al partidului deplinirea planului pe a- prilej de consolidare poli
v
i mult cărbune, mai multe materiale energetice, mai multe minereuri la Forumul tinerei genera nui 1982. tică şi organizatorică a tu
v ţii din anul 1980 şi se vor Adunările de dări de turor-, organizaţiilor U.T.C,,
^ şi materii prime ! ^ face referiri concrete la seamă si alegeri trebuie de îmbunătăţire a muncii
felul în care organizaţiile să aibă ca obiectiv prin politico-ideologice şi cul-
cipal analiza temeinică şi tural-educative, prilej cu
• • exigentă, în spirit critic care se vor adopta şi pro
şi autocritic, a întregii ac grame de activităţi privind
tivităţi de educare comu
Dezbatere la De soarta producţiei răspunde nistă, revoluţionară, a ti (Continuare in pag. a 2-a)
I.M. Hunedoara întregul coleetiv, îiecare om al muncii!
Ne-am aflat zilele tre Din dezbaterile care au comportament în producţie nier Teodor Stoica este de
cute la mina Telluc, la o- avut loc, din discuţiile cu — spre mersul normal al părere că trebuie să se
rele amiezii, cînd se pre uniU mineri şi cadre cu activităţii, spre binele fie dea o atenţie mai mare
gătea să intre în şut munci de răspundere am căruia. respectării tehnologiilor de
schimbul II. Secretarul co reţinut idei bune de va — Totodată însă este lucru şi normelor de pro
mitetului de partid al mi lorificat, măsuri întreprin necesar ca şi noi, condu tecţie a muncii, deoarece
nei, Moise Petrescu si şe se în temeiul decretului, cătorii procesului de pro în mină chiar şi cele mai
ful secţiei, Szilaghi Zoltan, dorinţa ca fiecare, la lo ducţie, să lucrăm efectiv mici greşeli pot avea ur
au mobilizat oamenii la o cul lui de muncă, să lu alături de muncitori, să-i mări grave asupra produc
creze mai ordonat, să ma îndrumăm cu competenţă, ţiei şi a vieţii oamenilor.
dezbatere pe marginea De nifeste spirit de dăruire şi
cretului Consiliului de de iniţiativă. să-i ajutăm concret atunci Colectivul de peste 600 de
Stat privind întărirea or cînd este cazul, să le re- oameni al secţiei mină Te-
dinii şi disciplinei în mun liuc este, în general, har
că. Minerii au primit cu nic şi disciplinat, dar mai
interes şi aprobare decre Li erau cazuri cînd unii ve
tul, au discutat cu auto neau la lucru obosiţi, ori
exigenţă şi responsabilita — Am dezbătut azi de zolvăm problemele, dar să sub influenţa alcoolului,
te pe- marginea prevederi cretul privind întărirea or fim şi intransigenţi cu cei alţii lipseau nemotivat. în-
lor şi reglementărilor sale, dinii şi disciplinei în mun care nu se conformează greunînd activitatea celor
lalţi. Decretul vine să în
şi-au exprimat în unani că, dar misiunea noastră normelor ordinii şi disci lăture asemenea stări de
mitate convingerea că a- nu s-a terminat — releva lucruri păgubitoare pentru
cest important act norma subinginerul Moise Petres plinei, să luăm măsurile producţie.
tiv va determina o îmbu cu. Trebuie să desfăşurăm care se impun — a ţinut
Este, dealtfel, şi ideea
nătăţire a organizării pro în continuare o susţinută să adauge inginerul Szila subliniată de minorul sef
ducţiei, creşterea răspun-. activitate de. educaţie a oa ghi ^Zoltan. de schimb Constantin Năs-
dei-ii fiecărui om al mun menilor, încît fiecare să Apreciind importanţa şi U.U.M.R. Crişcior, atelierul electric. Ajutorul şef ile echi
cii faţă de activitatea pe înţeleagă bine şi să apli necesitatea decretului pri DUMITRU GHEONEA pă eloctrieieni Aurel Iga execută cu multă conştiinciozitate
lucrări de. o mare complexitate şi calitate.
care o desfăşoară, faţă de ce riguros prevederile de vind întărirea ordinii şi Foto: VIRGIL ONOIU
soarta producţiei. cretului, în fond reguli de disciplinei, maistrul mi (Continuare in aaq o 2-a)