Page 47 - Drumul_socialismului_1982_01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7

Noile reglementări de stimulare a ţărănimii—-impuls mobilizator De soarta producţiei răspunde întregul

în creşterea producţiei agricole şi a livrărilor la fondul de stat colectiv, fiecare om ai muncii! Televph
(Urmare din pag. 1) cii. Un calcul simplu ne 1G,U0 Telex
Comuna llia poate livra mai multe produse agricole la fondul de stat tase, din abatajul 149: arată că fără numărul ma­ 16.05 Telcşcoală
re de absenţe nemotivate
16.30 Emisiune in
„Eu lucrez de 15 ani la din anul 1981, sarcinile de germanii
plan la producţia de fier
mină şi nu am lipsit mă­ 18,25 Tragerea loto
Comuna Tlia a încheiat constituie agricultura, llia obiectiv de maximă însem­ Noile reglementări cu pri­ car o dată nemotivat de la în minereu marfă puteau 18,35 La volan
anul 1981 cu rezultate bu­ având trei cooperative a- nătate al celui de al doi­ vire la stimularea produ­ lucru. împreună cu ortacii fi realizate şi depăşite. 18,50 1001 ile seri
ne în aproape toate sec­ gricole de producţie şi o lea, an al actualului cin- cătorilor agricoli ce livrea­ ne străduim să ne facem Iar dacă mai adăugăm şi 10,00 Telejurnal
toarele vieţii economico- asociaţie economică inter- vcinai, contribuind mai sub­ ză cereale la fondul de mereu planul, să nu avem celelalte abateri discipli­ 19.30 Actualitatea iee
sociaie locale. Iată cîteva cooperatistă. Şi în acest stanţial la aprovizionarea stat vor determina orga­ probleme. Ca urmare, şi nare şi timpul de nefunc­ 19.15 Film artistic :
dintre acestea: la sta­ sector s-au înregistrat u- populaţiei. nizarea mai bună a mun­ eîştigăm bine, avem îndes­ ţionare a utilajelor, consta­ văzut de sun**,
ţiunea pentru mecani­ nele realizări, în special în — Pentru a îndeplini cu cii, efectuarea în timpul tulare în familiile noastre. tăm cu uşurinţă ce rezer­ ţie a Cnsoi d
zarea agriculturii s-au în­ legumicultura, ferma C.A.P. cinste acest obiectiv — a- .optim şi de calitate a tu­ Absentomanii, chiulăii, .oa­ ve mari avem pentru în­ Unu
registrat însemnate veni­ llia livrînd la stat cu pes­ răta în cuvîhtul său Şte­ turor lucrărilor agricole. menii certaţi cu disciplina deplinirea planului pe a- 21,28 Eminesciana •
turi suplimentare, coloana te 150 tone legume mai — Ca să obţinem recol­ nu au ce căuta la noi“. nul în curs. Conştienţi de siune literar-a
de transporturi auto şi-a multe decît sarcina plani­ fan Ciolănel — trebuie să te mai mari la hectar — — Am organizat dezba­ aceste adevăruri am luat 21.15 Telejurnal
depăşit sarcinile la veni­ ficată. S-au obţinut pro­ punem un accent mai ma­ arăta în cuvîntul său Ioan terea decretului cu toate o serie de măsuri politice 22.05 Intilnire cu i
prana Tcrcsa
turi cu 4 la sută, unităţile ducţii bune de cereale pe re pe activitatea ce o des­ Hui — trebuie să ne în­ colectivele de oameni ai şi tehnico-organi'zatorice ■— za (Spania).
cooperaţiei de co-nsum au grijim încă de pe acum,. muncii, el fiind primit în temeiul decretului pri­
desfăcut către populaţie cînd timpul este propice peste tot cu interes major vind întărirea ordinii şi
mărfuri in valoai-e de 41 Sesiuni ale consiliilor populare comunale pentru aşa ceva, de ferti­ si deplină aprobare — re­ disciplinei în muncă. Sîn­
milioane lei s.a. Aceste în­ lizarea pămîn tulul. In ce levă tovarăşul Doru Toma, tem hotărîţi să intensifi­
făptuiri — şi altele la ca­ priveşte C.A.P. Bretea Mu­ secretarul comitetului de căm munca politico-educa-
re nu ne-am. referit — re­ suprafeţele necalamitate, făşOară cele patru unităţi reş ană, la noi se află în partid al IJM. Hunedoara, tivă în rîndul tuturor co­ BUCUREŞTI II:
liefează hotărârea cu care zootehnia din cooperative­ agricole din llia, Bacea, plină desfăşurare trans­ într-o întreprindere ca a lectivelor, să nu admitem dio.programul dimir,
8,80
Radiojurnal ;
s-au angrenat colectivele le agricole şi-a realizat şi Bretea Mureşană şi Sîrbi. portul îngrăşămintelor or­ noastră, dispersată pe o nici o derogare de la pre­ presei; 8,10 Curieri
de oameni ai muncii, toţi depăşit, de asemenea, unii Pământul comunei noastre ganice în cîmp. rază de peste 40 km, cu vederile decretului, să or­ diilor; 9,00 Buletin
cetăţenii comunei în tra­ indicatori. Agricultura Iliei este roditor, oamenii sînt Sesiunea Consiliului multe sectoare de produc­ ganizăm şi să coordonăm 9.05 Răspundem aşi
lor ; 10,00 Buletin,
ducerea în viaţă a preve­ — o localitate ce devine pricepuţi agriculturi, avem popular llia a adoptat în ţie, majoritatea având a- mai bine treburile între- 10.05 A tir, folclori'
derilor cincinalului 1981— pe zi -ce trece un puternic deci condiţii să obţinem unanimitate planul dezvol­ gregate şi instalaţii cu prinderii — în spiritul Ştiinţa ţi viaţa; ţt
pul Bongi Mahebz
1985, hărnicia şi înalta lor centru agroindustrial . al producţii mai mari la hec­ tării economico-sociale în grad ridicat de pericol în principiilor autoconducerii Buletin de ştiri; li.'
răspundere în activitatea judeţului — cum au sub­ tar. profil teritorial, planul exploatare, activitatea nu muncitoreşti şi autogestiu- Să ştiu; 12,00 Bl
ştiri; 12,05 Cin tare:
ce o desfăşoară. Un dome­ liniat Petru Fărău, Ana- Romuius Osolanu, refe- dezvoltării agriculturii în ,se poate desfăşura în bu­ nii economico-financiare, al nici; 13,00 De la
1982, precum şi un amplu
niu de maximă însemnă­ nîe Partenie, Eugenia Popa rindu-se la aceeaşi proble­ program de măsuri cu ne condiţii, sarcinile nu orientărilor şi îndemnuri­ 15.00 Student-cluh;
se pot îndeplini decît ac-
mă, spunea :
tate al vieţii economice a şi alţi participanţi la dez­ privire la autoconducerea ţionîndu-se într-o desăvîr- lor din expunerea tovară­ diojurnal; 16,20’. C
te economice; IC,»
localităţii — cum au sub­ baterile din cadrul sesiu­ — Trebuie să muncim în şi autoaprovizionarea teri­ şită ordine şi disciplină a şului Nicolae Ceauşescu, re coniponis i! "".—, ,
liniat numeroşii partici­ nii — poate şi trebuie să aşa fel — şi noi mecani­ torială pentru asigurarea muncii. Şi dacă în anul secretarul general al parti­ man;' 16,55
lui; 17,00 Bu--
panţi la dezbateri în ca­ producă şi să-livreze la zatorii şi cooperatorii, in­ populaţiei cu produse agri­ 1981 nu ne-am realizat pre­ dului, la plenara comună 17.05 Poemele
cit să cultivăm în între­ a C.C. al P.C.R. şi a Con­ muzicii; 17,30 Ş’
drul recentei sesiuni a fondul de stat mai multe cole animale şi vegetale pe vederile de plan, aceasta Agricultura, de
consiliului popular — îl produse agroalimentare — gime suprafeţele de teren semestrul I al acestui an se datorează, pe lingă u- siliului Suprem al Dezvol­ 18.00 Orele scrii:
ele care dispun unităţile a- şi pe perioada 1982—1985. nele cauze obiective, şi tării Economice şi Sociale tru patrie; 20,00
gricole, să obţinem recol-, stărilor de indisciplină şi din luna noiembrie a anu­ Cristoreanu; 20,15
te cit mai mari la hectar. TRAIAN BONDOR de slabă organizare a mun­ lui trecut. ta economică; 20,4-
Adunările de dări de seamă ţe sonore: 22,00 i.
tr-o oră;' 23,00
f n muzicale din operi
duva veselă'*;
şi alegeri Despre lotul ,, injecţii" a petroliştilor decît de a nucleu în jurul căruia s-a grija lui Vasile Puşcaşu, , Nou stop muzical
din cadrul şantierului IIl-ba- constructorilor. Este nevoie consolidat colectivul. De veteran al acestui gen de j
(Urmare din pap. i) propria activitate, stabilin- raj se vorbeşte numai de de meseriaşi foarte buni. pe Someş a venit sondorul lucrări. Simte ,.durerea"
clu-şi direcţiile de viitor bine, ca despre un lot cu Se forează la 80 metri sub Andrei Istrate, om cu ex­ fiecărui utilaj, ii dibuie ne­
pe baza indicaţiilor date :$]IN&&5A
creşterea contribuţiei tine­ de secretarul general al o muncă aparte. Cînd au nucleul de argilă al bara­ perienţă ; a mai lucrat şi cazul şi îl repune iute în
rilor. a organizaţiilor U.T.C. partidului, alegând în or­ venit la Rîu Mare-Retezat, jului. In găuri se injectea­ la Leşul Ursului, unde a în­ stare de funcţionare.
DEVA : Mondo
şi A.S.C. la înfăptuirea ho­ ganele de conducere tineri cei care alcătuiesc colecti­ ză beton pentru ca orice văţat bine cum se trece Colectivul lotului este o (Patria); Alo, â,
tărârilor de partid şi de competenţi, devotaţi şi se­ vul lotului ştiau greutăţile şcoală în care toţi au de străbunica (Arta);
stat, a indicaţiilor tova­ rioşi, organizaţiile U.T.C. ce le au de întîmpinat. lili ■' ......... . învăţat cite ceva. Şi toţi se DOARA: Ana şi
1
(Flacăra); Un şeri
răşului Nicolae Ceauşescu. şi asociaţiile studenţilor Erau cele pe care le in- perfecţionează in meseria terestru (Siderui
urmărind ca traducerea lor comunişti vor reuşi să în­ timpină constructorul de pe nu HI Corleone (Arta); S
în viaţă să asigure—îmbu­ lăture din munca lor une­ un mare şantier, cu lucrări de injector de betoane in — seriile I-II (Co:
nătăţirea substanţială a le manifestări de forma­ complexe, unele chiar in corpul barajelor de anroca- ruj); PETROŞANI
le meu e iubire ■
întregii activităţi a orga­ lism şi superficialitate, a- premieră. învinse, aceste mente. ,,Alfabetul muncii, I-II (Unirea); Pie
nelor si organizaţiilor dueîndu-şi o contribuţie greutăţi dau satisfacţia vic­ Nici o muncă nu rămine anonimă... apoi înaltele sale exigenţe Egipt (7 Noicmbr
U.T.C. şi' A.S.C. temeinică la înfăptuirea toriei şi au un caracter aici le învăţăm — spunea in­ PENI : ştefan
(Cultural); Bum as
în noile organe de con­ directivelor Congresului al mobilizator. La inceput s-a ginerul Aurel Petroaie. Vrem caz (Muncitoresc)
ducere vor trebui aleşi cei Xll-lea al partidului, la e- închegat un nucleu, apoi a ca munca noastră să fie CA.N; Oraşul tăci
mai buni dintre cei buni, ducarea tinerei generaţii apărut omogenizarea în­ fisură a rocii să se conso­ peste greutăţile acestei durabilă, să dăinuie şi să ccafărul); LONE/l
le electronic • (I
tineri care au făcut şi fac în spiritul dragostei faţă tregului colectiv. Oamenii lideze. Această etanşare munci, peste capcanele ne­ PETRILA : Căpiti
dovada maturităţii lor de de patrie şi popor, al res­ care te intimpină acum la âpreşte posibilele infiltra­ văzute ale rocilor. Cei mai folosească binelui bunării (Muncitor
gindire, a seriozităţii în pectului faţă de muncă, în- locul de muncă sînt alţii, ţii de apă. Mecanismele şi . tineri urmează exemplul a- - Prin severitatea cerinţelor NINOASA: Aşchii;
citoresc); URICA>
muncă, au manifestat spi­ tîmpinînd astfel cum se utilajele cu care lucrează cestor temerari ai şantiere­ şi prin durabilitatea ei, ziera (Retezatul);
rit de devotament revolu­ cuvine cea de-a 60-a ani­ mai stăpini pe ei şi pe ce aceşti oameni solicită cu­ lor. lată, CaroI Trifan, ve­ munca acestui colectiv nu Poliţist sau
(Steaua roşie); C
ţionar şi dragoste faţă de versare a creării organi­ fac împreună. noştinţe de mecanică, de nit de la Cibin. lucrează a- rămine anonimă. Ştefan Luchian
partid şi de patrie. zaţiei revoluţionare de ti­ Munca celor de la ,Jn- minerit iar injectarea ii fa­ cum la fel de bine ca şi Strada I-Ianovra
Analizînd în acest mod neret. jecţii“ este de mare răs­ ce adevăraţi betonişti. experimentaţii săi ortaci. TRAIAN OPRONI GEOAPriJ-BAl: )
minutn (Casa de
corespondent,
pundere. Prin specificul ei Ion Stoica a venit de la Pentru repararea utilajelor Rîu Mare-Retezat HAŢEG: Labirintt
se apropie mai mult de cea
se
Holârîre uncmamo I ■ Bicaz. El a constituit un s-a creat un atelier aflat in j BRAZI: Strada
CÂLAN : Clinele
(Casa de cultură
dragostea mea i
(Urmare din pag. 1) urmă. Ea se datorează, în SIMBRIA: Şerpie
principal, faptului că. nu le I-II (Mureşul)
Ioan Drăghiţă: Planul am avut asigurată în to­ Âuioconducer© — aytoapravîzBoniqre teritoriala Pe aripile vîntu
riile f-ir (Lumii
secţiei I a fost defalcat pe talitate baza materială ne­ LARI: In astep
’ sectoare şi pe formaţii de cesară producţiei. Mă re­ 44 (Vl'71'’âl'O .
lucru, fiecare muncitor fer îndeosebi la armătu­ întreprinderea de stat „Avicola Deva — o
ştiind exact ce are de fă­ rile metalice. s PECT£
cut. Sîntem hotărîţi să Fabian Oprinesc : Noi, unitate cu un bilanţ economico-îinanciar pozitiv
realizăm ce ne-am prbpus cei din secţia a IlI-a, am
în această lună, adică să început mai greu acest an, a DEVA. Sala
ne depăşim sarcinile la datorită lipsei mijloacelor Desfăşurindu-şi activi­ lioane lei, iar în acest an mintite înglobează hărni­ Maria Dan, Ruxandra rele 18. Teatrul
producţia fizică. Singurul de transport şi de ridicat. tatea intr-un. bun climat se vor realiza încă 85 mi­ cia şi priceperea unor Popa, Elisabeta Doda şi dă Deva : „Melo
pa de... lansare
lucru care ne creează greu­ Spun aceasta deoarece, de ordine şi disciplină, lioane lei, urmărindu-se muncitori şi specialişti cu mulţi alţii.
©
LONEA-P
tăţi . este aprovizionarea fiind secţie externă uzinei, colectivul de muncă de introducerea unor noi o vechime de 10—15 sau —’ Acţionînd în lumina Orchestra de nu
defectuoasă. în salturi, cu nu avem linie ferată şi la întreprinderea de stat tehnologii de creştere a chiar mai mulţi ani în imperativelor formulate Iară „Meseşul“
materii prime şi materiale, toate operaţiile de aprovi­ „Avicola" Deva a înre­ păsărilor pe baterii şi avicultura. Cu o contri­ de secretarul general O UR1CANI-L!
datorată faptului că mij­ zionare şi încărcare-des- gistrat, în anul trecut, recoltarea automată a buţie de seamă la succe­ al partidului, tovarăşul chestra de mus
loacele de transport de ia căreâre se fac cu mijloace succese meritorii în înde­ ouălelor. Pe lingă accen­ sele obţinute an de an Nicolae Ceauşescu, în Iară a Filarmon
I.T.A. şi I.M, Barza nu auto. Cum ponderea lucră­ plinirea indicatorilor eco- tuarea gradului de indus­ de unitate se situează co­ expunerea la plenara C.C. din Cluj-Napoci
plaiuri someşen
ne sînt asigurate ritmic. rilor pe care le executăm nomico-financiaiâ. Sinte­ trializare a producţiei, lectivele de muncă de la al P.C.R. din 25—26 no­
Pierdem deseori mult timp în această perioadă o de­ tic, bilanţul activităţii s-a noua tehnologie asigură fermele nr. 3 (condusă iembrie 1981, — ne-a re­
pînă să rezolvăm aprovi­ ţin vagonetele cu capaci­ concretizat ,< în depăşirea ridicarea simţitoare a de Elena Benke), nr. 6 latat directorul întreprin­
zionarea, dar şi cu trans­ tate mare (10'mc) şi me­ valorică a livrărilor la productivităţii muncii. în (condusă de Iancu Sidiş- derii, Gheorghe Diac.o- Vremi
portul semiproduseior de die. este foarte important fondul de stat cu peste anul trecut, de pildă, te) şi nr. 9 (condusă de neseu, — în anul 1982
la o secţie la alta. La în­ să avem la timp mijloa­ 15 milioane lei, a pro­ productivitatea muncii Liviu Moldovan), staţia colectivul de muncă de Timpul prob
la „Avicola" va s p
o r i ,
cheierea primei decade cele de transport şi de ri­ ducţiei note cu 3 milioa­ calculată pe baza produc­ de incubaţie (condusă de ziua de 15 iai
Vremea va fi
din an, stăm bine. am fi­ dicat. Totuşi, am terminat ne şi a beneficiilor cu ţiei nete — ne-a precizat Alexandrina Moldovan), comparativ cu prevederi­ producerii ccţii
le anului trecut, produc­
nalizat 46 de vagonete, un prim lot de 30 de va­ mai mult de 3,5 milioa­ contabilul şef ai între­ precum şi de la abator ţia de ouă cu 18 la sută, însoţită de c
alte peste o sută fiind în gonete pentru minele din ne lei, cheltuielile înre­ prinderii, Vaier Popa — (condus de Aurel Picu) — cea de pui de o zi cu 9 chiciură mai ai
le de cîmpie şi
stadiu avansat de exe­ Valea Jiului, iar celelalte, gistrate la 1000 lei pro­ a fost cu 4,8 la sută mai care şi-au îndeplinit ire­ deal vremea v
cuţie. care au un ciclu mai lung ducţie marfă fiind de 775 mare decît prevederile proşabil indicatorii afe­ la sută, producţia netă neral frămoasă
cu 4,1 la sută, productivi­
Ştefan Feier : Pentru Co­ de fabricaţie, sînt în stadii lei, cu 20 lei sub nive­ planului. renţi. variabil. Vînt
slab. Temperaţi
lectivul secţiei a Il-a, pri­ bune de execuţie. Sîntem lul planificat. în acelaşi Comitetul de partid, în întrecerea pentru tatea muncii cu 2 la sută, tero uşoară m
iar beneficiile cu 4 la su­
ma decadă a însemnat fi­ \ hotărîţi să recuperăm ră­ timp, gospodăriile popu­ consiliul oamenilor mun­ depăşirea producţiei, re­ zonele în cari
nalizarea execuţiilor la 220 punerile' în urmă, să în­ laţiei au primit un aju­ cii şi conducerile ferme­ ducerea cheltuielilor şi tă. întregul colectiv de ceaţă; noaptea
vagonete destinate unităţi­ cheiem luna în plin. tor substanţial, prin ac­ lor au situat şi situează sporirea beneficiului o muncă al unităţii este prinsă între i
lor miniere din Valea Jiu­ ţiuni de cooperare, să in prim planul preocu­ contribuţie preţioasă şi-au angajat cu toate efortu­ minus 8 grade,
tre minus 3 şi
lui şi pregătirea pentru Aşadar, cu unele excep­ dezvolte creşterea păsă­ părilor realizarea în con­ adus-o muncitorii Elena rile în materializarea o- cal la deal m;
finisaje a altor cîteva su­ ţii, la U.U.M.R. Crişcior rilor. diţii de eficienţă ridicată Coşa, Luereţia Pintea, biectivelor oe-i stau în La munte,
te. Totuşi, nu ne-am atins s-a intrat bine în noul an, Pentru modernizarea a indicatorilor de plan, Floarea Rusu, Florentina faţă în acest an şi în în­ moaşă eu ci
obiectivul pe care ni l-am colectivul fiind hotărît să-şi procesului de producţie la nivelul întreprinderii, Anghel, Lidia Dan, Doca tregul cincinal. Temperatura i
propus pentru această.de­ realizeze exemplar. lună s-au materializat investi­ fermelor şi echipelor. Dicu, Ion Albu, Emilian N. TÎRCOB mai ales ziua.
cadă, dimpotrivă. înregis­ de lună, sarcinile de pro­ ţii în valoare de 30 mi­ . Rezultatele favorabile a- Pasc, Romaniţa Costa. de serviciu :
trăm o uşoară rămînere în ducţie.
5