Page 50 - Drumul_socialismului_1982_01
P. 50
V i z i t a d e p r i e t e n i e î n ţ a r a n o a s t r ă
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! j
a tovarăşului Todor Jivkov
T o v a r ă ş u l Nicolae
JUDEŢUL HUNEDOARA^ Ceauşescu, secretar gene Continuarea
S O C I A L I S M I I Român, preşedintele Repu convorbirilor oficiale
ral ai Partidului Comunist
blicii Socialiste România,
şi tovarăşul Todor Jivkov,
Vineri, 15 ianuarie, au
secretar general al Comi
rena internaţională.
tetului Central al Partidu continuat, la Casa Snagov, România şi Bulgaria pe a-
DRGAMIAL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C; convorbirile oficiale în De comun acord, s-a a-
lui Comunist Bulgar, pre
şedintele Consiliului de tre t o v a r ă ş u l Nicolae preciat că amplificarea
A L C O N S I L I U U L A R J U D E Ţ E A N Stat al Republicii Popu Ceauşescu, secretar general continuă a bunelor rapor
lare Bulgaria, au fost, vi al Partidului Comunist Ro turi dintre Partidul Comu-
neri, oaspeţii municipiu mân, preşedintele Republi nisţ Român şi Partidul Co
lui Tîrgovişte, veche cita cii Socialiste România, şi munist Bulgar, dintre Re
Anul XXXIV, nr. 7 523 SIMBĂTĂ, 16 IANUARIE 1982 4 pagini - 30 bani delă a istoriei şi culturii tovarăşul Todor Jivkov, publica Socialistă România
româneşti, care, în anii secretar general al Comi şi Republica Populară Bul
construcţiei socialiste, a tetului Central al Partidu garia, este în interesul ţă
lui Comunist Bulgar, pre
PLANUL PE 1982 cunoscut o puternică dez şedintele Consiliului de rilor şi popoarelor noastre
voltare economică şi socia
vecine şi prietene, al pro
lă, devenind un important Stat al Republicii Populare gresului şi prosperităţii
centru al industriei noas Bulgaria. lor, al cauzei socialismului,
La convorbiri au parti
ÎNDEPLINIT ZI DE ZI, ÎN FIECARE UNITATE, tre de vîrf. cipat : t o v a r ă ş a Elena cooperării şi păcii în Bal
cani, în Europa şi în în
Cel doi conducători de
partid şi de stat au fost Ceauşescu, membru al Co treaga lume.
însoţiţi de persoane oficia mitetului Politic Executiv Convorbirile au decurs
LA FIECARE LOC DE MUNCĂ le române şi bulgare. al C.C. al P.C.R., prim-vice- într-o atmosferă de caldă
prim-ministru al guvernu
prietenie, de deplină înţe
Elicopterul
prezidenţial
cu care au călătorit înalţii lui, persoane oficiale româ legere şi stimă reciprocă.
oaspeţi a aterizat pe noua ne şi bulgare. ★
L a întreprinderea de confecţii Vulcan platformă industrială . din în cadrul noii runde de T o v a r ă ş u l Nicolae
sudul oraşului, unde mii convorbiri, au fost exami Ceauşescu, secretar general
de muncitori de la între nate pe larg posibilităţile al Partidului Comunist Ro
Colectivul este cel chemat prinderile de aici şi alţi existente, căile şi modali mân, preşedintele Republi
locuitori ai Tirgoviştei au
tăţile dezvoltării şi mai
făcut înalţilor oaspeţi o puternice a relaţiilor ro cii Socialiste România, şi
tovarăşa Elena Ceauşescu,
să înlăture propriile neajunsuri primire deosebit de entu mân o-bulgare pe multiple s-au reîntîlnit, vineri, du
ziastă, ovaţionînd pentru
planuri, precum şi ale în pă convorbiri, cu tovară-
întreprinderea de con au venit la noi, însă nu recuperăm în decada a (Continuare în pag. a 4-a) tăririi conclucrării dintre (Continuare in pag. a 4-a)
fecţii Vulcan a încheiat am căzut de acord în tim IlI-a a lunii.
prima decadă a lunii ia pul util. în privinţa apro Cam acestea ar fi prin
nuarie cu o situaţie deloc vizionării, noi am încheiat cipalele cauze ale nerea- LA I.M. PARO.ŞENI Formaţia de căluşeri din Orăştioara de Sus
de invidiat. Procentul de contracte cu termene de lizărilor din prima decadă 1200 TONE
realizare a sarcinilor de livrare precise, pentru toa- a anului, la care se adau DE CĂRBUNE
plan este doar de. 58 la aniversează opt decenii de existenţă
gă neajunsuri mai vechi, PESTE PREVEDERI
sută. Aceasta afectează se dar mereu actuale la I.C.
rios realizarea planului pe Vulcan — lipsa efectivului începutul de an este Un obicei păstrat cu
— Cum aţi încheiat
luna ianuarie şi implicit necesar, numeroase cazuri de bun augur pentru
planul primului trimestru. prima decadă la pro de indisciplină, calificarea colectivul de muncă al
Prezentăm cauzele acestor ducţia fizică ? scăzută a personalului. I.M. Paroşeni. După ce dăruire in vatra satului
nereal izări şi greutăţile cu Ce părere au cei che şi-au pregătit temeinic,
care s-a confruntat colec — Cu mari rămâ maţi ca zi de zi să-şi adu încă de' anul trecut, In mişcarea artistică de şi vîrstnici care puteau urca
tivul, aşa cum le-am aflat că întreaga contribuţie la fronturile de lucru, în amatori a judeţului nostru, treptele^ scenei. Nu exage
de la factorii de conduce neri în urmă la toţi realizarea producţiei fizi acest an minerii Paro- formaţia de căluşeri a co răm cind spunem că aproa
re ai întreprinderii. indicatorii. ce ? şeniului s-au mobilizat munei Orăştioara de Sus pe toată suflarea bărbă
— Avem mari probleme Maria Muscari, ajutor de exemplar încă din 'pri s-a impus odată cu Festi tească a comunei poate
de aprovizionare şi pregă maistru : „Formaţia mea ma zi de muncă, reu valul „Căluşerul transilvă îmbrăca costumul căluşeresc
tire a producţiei lunii cu în general îşi realizează şind să-şi depăşească nean", iniţiat acum 13 ani cu gîndul că jocul este cel
rente — arăta Mircea Ne te tipurile de ţesături, a- planul, dar sînt şi perioa zilnic sarcinile la pro in scopul unei mai bune ce pune mai bine In valoa
gru, directorul adjunct al tît la produsele pentru de cu rezultate slabe. Lu ducţia de cărbune. Du valorificări a bogatului fol re talentul, priceperea, e-
hunedorean.
clor
pă 15 zile din luna ia
Venea nergia, păstrind in acelaşi
I.C. Vulcan. De fapt, pre fondul pieţei cît şi la cele crăm produse pentru fon nuarie, ei au extras în după o existenţă de multe timp nealterat portul popu
gătirea producţiei din tri pentru .export. La toate dul pieţei şi aici nu s-a plus faţă de prevederi decenii. Septuagenarii şi oc lar românesc transmis cu
mestrul I, în speţă cea din materialele contractate pri prea simţit lipsa de mate I 200 tone de cărbune togenarii de aici mărturisesc atita grijă peste veacuri.
luna ianuarie, trebuia fă mele intrări trebuiau să se rii prime. Avem necazuri cocsificabil. Cea mai că la începutul acestui se
Prin calitatea Interpretă
cută din luna decembrie. înregistreze încă clin pri eu lipsa forţei de muncă col erau constituite „cete rii, formaţia din Orăştioara
Dar nu am avut ţesăturile ma decadă. A trecut aceas suficiente, n-avem aco importantă contribuţie de colindători care purtau de Sus a fost prezentă la
la rezultatele amintite
necesare, deşi se aflau în ta, dar n-am primit nimic. perite toate posturile, la şi-a adus-o colectivul bite". Acest prim element toate ediţiile Festivalului
unitate. Aceasta pentru că Am trimis delegaţi pentru care Se mai adaugă indis sectorului II; care a ex al recuzitei căluşereşti a „Căluşerul transilvănean".
întreprinderile textile „Ar- a urgenta şi abia am reu ciplina, de cele mai multe tras suplimentar 900 to constituit pasul hotăritor al Pînă în anul 1978 a evoluat
geşana“ Piteşti şi „Integra şit să obţinem cîte ceva ori cauzată de alţii. Vreau ne de cărbune. în frun alcătuirii propriu-zise a ce- prin 3—4 cete de căluşeri
ta de lînă“ Constanţa de la doi furnizori. Aceasta să spun că cele mai multe te se situează brigăzile telor de colindători-căluşeri. — reprezentind satele Cos-
ne-au trimis ţesături de ne dă posibilitatea ca o întîrzieri aula bază trans- conduse de Meszaroş Şi astăzi, căluşerul este cu teşti, Bucium, Ludeşti, O-
calitate mai slabă şi nu parte din produsele pen Gavrilă. de la sectorul noscut aici şi in judeţ sub răştioara de Sus — ceea ce
puteau fi folosite la pro tru fondul pieţei să intre C. IOVĂNESCU II şi Titu Teacenco, de forma obiceiului practicat in a creat o adevărată dispu
dusele de export. Am fă în fabricaţie. Restanţa a- la sectorul I. cadrul sărbătorilor de iar tă artistică cu urmări reve
cut intervenţii la furnizori. cumulată încercăm să o (Continuare în pag. a 3-a) nă. latoare in planul continui
Jocul căluşerilor din O- tăţii evolutive. Incepind din
răştioara de Sus a răzbit anul 1979 forţele s-au unit,
prin bărbăţia sa, prin nu creindu-se' o formaţie de
I. M. Âtiitioasa L,a actualele condiţii mărul membrilor formaţiei, peste 100 membri, care a-
----------------------------------- 9 prin calităţile interpretati vea să impresioneze pe
ve şi disciplina de care au
de lucru este necesară si o mai dat dovadă. La nivelul co MINEL BODEA
* munei, la un moment dat
mare mobilizare în muncă erau aproape 200 de tineri (Continuare în pag. a 3-a)
într-unul din numerele personalului, precum şi e- cu depăşiri ne înscriem şi
precedente ale ziarului xistenţa unui flux de la lucrările de investiţii
•nostru arătam greutăţile transport impropriu, care (plus 168 ml). în acest an
cu care se confruntă ener- generează mari neajunsuri vom pune în funcţiune noi
getieienii de la Mintia în în evacuarea cărbunelui. capacităţi de producţie —
producerea energiei elec De reţinut că această si în ianuarie un abataj cu
trice pe bază de cărbune, tuaţie se menţine şi dato front scurt, în stratul 13.
atît datorită calităţii sla un nou panou în acelaşi
be a acestuia, dar mai a- rită rămînerilor în urmă strat, ce va fi exploatat cu
les lipsurilor faţă de pla ani de-a rîndul la lucră complex mecanizat, a că
nul de livrări. Una dintre rile de pregătiri, în vede rui introducere o efectuăm
întreprinderile miniere cu rea amenajării unui ori în primul trimestru, pen
tru ca pînă în aprilie să
MINERI, PREPARATORI, ENERGETIC IE Ni! poată produce. în aceeaşi
valorificare, uite. lună va mai intra în pro
LU M 2 h lM m M L ducţie un abataj cu trepte
răsturnate, în stratul 7,
mari datorii faţă de eco zont de transport cores creînd condiţii pentru
nomia naţională pe anul punzător. creşterea extracţiei de căr
trecut este Aninoasa. Căr Analizînd în ordine in bune în acest an. Princi
bunele său este prelucrat versă aceste cauze, de la pala problemă pentru noi
la preiparaţia Coroeşti, pen inginerul şef al minei, rămîne însă transportul,
tru semicocs şi cărbune e- Teodor Cosma, am reţinut îndeosebi la orizontul 11,
nergetic. Dar, cum în anul măsurile luate în ultima la care continuă lucrările
1981 minusul a depăşit ci vreme, exlstînd posibilităţi de pregătiri pentru a fi
fra de 200 000 tone, este certe de creştere a produc amenajat ca orizonţ prin
lesne de înţeles cîte greu ţiei de cărbune şi la I.M. cipal de transport. în fe
tăţi au fost pricinuite nu Aninoasa. lul acesta nu vom mai fi
mai din această cauză. — S-a realizat un mare nevoiţi să purtăm cărbu
U.U.M.R. Crişeior, atelie După cum am aflat din in volum de lucrări de pre nele prin toată mina,. de
rul strungărie. Strungarul vestigaţiile făcute aici, cau gătiri (cu 385 ml mai mult la sud la nord, pe un ori
loan Florea este un comu zont, înapoi în sud pe alt întreprinderea de tricotaje Hunedoara, secţia confecţii.
nist harnic. El depăşeşte zele rămînerilor în urmă faţă de prevederi), precum Muncitoarea Maria Nistor lucrează la o maşină pentru a-
sarcinile de plan lunare cu sînt în general aceleaşi de şi de lucrări de cercetare C. STĂNESCU plicarea gulerelor la confecţii. Este evidenţiată lună de lună.
10 la sută. cîţiva a n i : lipsa forţei de geologică (plus 355 ml) — Foto ! V. ONOIU
muncă, fluctuaţia mare a arăta interlocutorul. Tot (Continuare în pag. a 3-a)
