Page 51 - Drumul_socialismului_1982_01
P. 51
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N8
IT ELEVI
8,30 Melodii po
in zona nesooperativizată - 8.55 Eminescian
siune li Un*:
„Realizarea programului autoconducerii şi autoa- 9,15 Teîeşcoală
9.55 Film artist
provizionâriî teritorial© impune masuri holârîte pentru contribuţie tot mai însemnată 11,30 TeleşooaJă.
văzut de >.
bi-m, cum
buna organizare a producţiei agriş©!!© îrs toate localităţile, fa fondul ie stat rect
pentru cultivarea fiecărui metru de pâmtnt, pentru dez 12.00 Centre r
ţării — R;
13.00 Telex
voltarea creşterii animalelor, a producţiei animaliere/ 1 Harnici şi pricepuţi cultivatori ai pământului si 13.05 La Kfirşi
mină. Fila
H1COLÂE ciAUŞESCy crescători de. animale, cetăţenii din comuna Vorţa serial : „Z*
niţei li a lu'
livrează în fiecare an cantităţi însemnate de produse
agroalimentare la fondul do stat. Să ne oprim, acum, 18,35 Sapi amin a
18.50 1001 de se
doar la un singur exemplu. 19.00 Telejurnal
Marin Alba, din satul Luncşoara, a încheiat con 19.30 Contempor
în spiritul prevederilor legii tracte pentru a livra în acest an trei viţei — unul Reportaj
Acţiuni in sprijinul participării în greutate de 500 kg, altul de -110 kg, iar al treilea 19.50 Tcleencick
20.30 Film seria'
„Pentru înfăptuirea principiului autoapro ţia“. Proci:
la dezvoltarea fondului de stat vizionării teritoriale a populaţiei din fiecare de 350 leg, — pe care îi va preda la data do 15 apri d Unirilor a
lie a.c., la calitatea I. în lumina noilor reglementări
televiziune.
localitate aclnnnistrativ-leritorială cu cereale, cu privire la stimularea producătorilor agricoli ce 2,1,15 JVUca Iii 1)1
cartofi, lecjume, fructe, carne, lapte, ouă şi alte Emisii»
Puternic stimulaţi de noile siunilor consiliilor populare produse ce se pot obţine în mod economic în încheie contracte cu statul, ol va realiza următoarele distractivă
reglementări privind con s-au reliefat importantele cîştiguri : 22.05 Telejurnal.
tractările şi achiziţiile de resurse existente pentru condiţiile pedoclimatice specifice, consiliile e Greutatea la predare a celor trei viţei I 200 kg 22.30 Nocturnă ’
produse agricole animale şi sporirea producţiei agrico populare vor elabora programe de creştere a o Preţ unitar/kg 18,50 lei
vegetale, producătorii agri le şi a livrărilor la fondul producţiei vegetale şi animale în fiecare uni ® Spor de preţ la doi viţei, ce vor fi li
coli şi gospodarii localităţi de stat, analizele şi dezba tate agricolă socialistă, cil şi în gospodăriile jBNERf
lor hunedorene, sub con terile evidenţiind iniţiative populaţiei, care să cuprindă măsuri pentru fo vraţi la greutatea de peste 400 kg, în
ducerea organelor şi orga şi modalităţi practice de ac losirea deplină a potenţialului productiv al în perioada 1 XII — 30 IV — 0,50 lei/kg 405 lei DEVA : Mo;
(Patria);
Ah
nizaţiilor de partid, se pre ţiune menite să determine tregii suprafeţe agricole, utilizarea cu maxima I o Cei trei viţei, fiind proveniţi din pră- străbunica (Ar
ocupă şi acţionează con valorificarea deplină a po eficienţă a mijloacelor de mecanizare, a iri silă proprie, producătorul primeşte o DO AR A: Ana
cret pentru a materializa tenţialului uman şi material primă de 300 lei/animal 900 lei (Flacăra); Un
sarcinile ce le revin în ve de care dispune fiecare co gaţiilor şi celorlalte lucrări de îmbunătăţiri o Total venit 24 015 lei terestep (Sic'
Corlcone (Arta
derea asigurării autocondu- mună, oraş şi municipiu. funciare, a totalităţii forţei de muncă, pentru — seriile I-II
cerii şi autoaprovizionării Prezentăm, in pagina de întărirea economico-organizatorică a tuturor N O T A : ruî); PETROŞ/
le meu e iubi
teritoriale, generalizării noi faţă, citeva aspecte pri unităţilor, sprijinirea gospodăriilor populaţiei Pentru fiecare animal livrat la greutatea de peste I-II (Unirea);
lor principii de constituire vind preocupările pentru in valorificarea integrală a resurselor de care 300 kg în viu se acordă, la preţul de vru zare cu amă Egipt (7 Noic
PENI : ştefai
şi utilizare a fondurilor de afirmarea in viaţă a prin dispun". nuntul, 150 kg furaje concentrate. Pentru fiecare kg CAZ (Munciton
(Cultural); Du
consum. Cu prilejul adună cipiilor autoaprovizionării (Din Legea pentru adoptarea planului de dez viu ce trece peste 350 kg se acordă în plus 0,5 kg CAN: Oraşul
rilor cetăţeneşti şi al se teritoriale. ccafărul); Lo
voltare a agriculturii si industriei alimentare furaje. le electronic
pe anul 1982) PETRUL* A : Dr
( călătoare (Mur
NINOASA :
Concordia (3
Noile reglementări de stimulare a ţărănimii---impuls mobilizator Ţărani cooperatori şi cu gospodărie individuală, URICANI: Crc
mecanizatori, lucrători din agricultura de stat teza Iul); BRA
sau delincvent
în creşterea producţiei agricole şi a livrărilor la fondul de stat şi specialişti ! Şic) ; GURAB
niolii dc mo
(M i n c r u )) ;
Ştefan Lucii ia
Acţionaţi cu fermitate si hărnicie si pricepere, ca Strada Hanbv
în spiritul unei îndelungate şi puternice tradiţii energie p >ntru ridicarea a- slujitori ai gliei, pentru geoagiu-bA:
mineţii (Casa
grioulturii la nivelul ma folosirea cu înalt spirit HAŢEG: Labir
Din aproape fiecare fa — 1(19,9 tone carne (cu ţie recentele decrete ale 128 oi, 75 miei şi aproape rilor posibilităţi ce i-au gospodăresc a fiecărei pal BRAZI: Strai
milie a comunei Bucuresci 7,9 tone mai mult decît Consiliului de Stat cu pri 1000 hl lapte. Ţin să sub fost create do statul nos me de . pămînt, astfel ea CA LAN : Ciin
(Casa de eul
pleacă zilnic cel puţin un nivelul planificat), precum vire la stimularea produ liniez că cifrele respective tru socialist prin dezvol 1982 să fie anul celor mai în flăcări
om. chiar doi şi trei la lu şi 700 hl lapte. Sînt mulţi cătorilor agricoli care li vor creşte, deoarece în tarea continuă a bazei teh- mari producţii realizate pe SIMBRIA: Sei
Je r-II (Mure
cru in unităţile economice gospodari în comună care, vrează produse vegetale şi momentul de faţă desfăşu *Pe aripile vi
ale judeţului, in special la respectind o îndelungată animale la fondul de stat. răm o intensă activitate nieo-materiaie. Munciţi cu pămîntul românesc ! riile PJÎ (Lu
mină. bucureşcenii fiind tradiţie a familiei, contri în adunările cetăţeneşti ce pentru încheierea de con LARI: Prunci
l)ăicşi din tată în fiu. Şi, buie cu cantităţi aprecia au avut loc, precum şi în tracte. Decretele Consiliu | ardelenii (Mi:
după cîte cunoaştem, na bile de produse agricole ia discuţiile organizate cu lui de Stat la care m-ara
vetiştii noştri îşi fac da referit au fost pe larg
toria la locurile de mun popularizate în toate sa I ! $ PEC
că. dovedind hărnicie si tele, am organizat comisii j
conştiinciozitate. Odată re În comuna Bucureşci alcătuite din deputaţi ai & DEVA: S
întors i la casele lor. oa consiliului popular comu rele 18. Teal
menii nu stau eu braţele nal şi cetăţeni, care se de dă Deva : „I\1
pa de... la-ns
încrucişate, ci se ocupă, fondul de stat. Viad Barb mulţi oameni, ca si în re plasează in fiecare gospo
a unic: AN
cu aceeaşi vrednicie. de Petru, de pildă, a contrac centa sesiune a consi dărie şi stau de vorbă cu Orchestra de
lucrul pămintului. de creş tat şi predat în 1981, 3 vi toţi gospodarii în ideea de Iară „Meseşi
terea animalelor. Bineîn ţei, un porc şi aproape liului popular cetăţe a contribui fiecare cu can & CALAN
ţeles cu existenţa unui în 1000 1 lapte. Miron Circo. nii au a p r e c i a t ca tităţi cit mai mari de car RA. — Filări
semnat număr de animale Viorel Demian şi Nicolae foarte binevenite noile ne şi lapte la aprovizio v \r
pe raza localităţii se re reglementări si au hotărît narea populaţiei. Iată de > # ANIN O A
flectă în creşterea conti Raţiu au contribuit la fon să-şi sporească contribuţia ce pot afirma eu toată cer ŞAXI. Orehe.
populară a 1
nuă a contribuţiei comu dul de stat cu cîte doi vi la fondul de stat. Ca mi titudinea că în 1982 co stat Cluj-Na
nei la fondul de stat. în ţei, un porc şi 400 1 lapte. muna Bucureşci îşi va în plaiuri soim
anul 1981 din Bucureşci Oamenii muncii din mare, au fost încheiate deplini planul de 5 857 hl
® VULCA
s-au predat prin sistemul Bucureşci au primit cu contracte, pentru 00 capete profesionistă
de contractări şi achiziţii multă bucurie şi satisfac tineret bovin. 00 porci. lapte şi 208 tone carne, a- j f* i \.( , ,u“ din
dueîndu-şi astfel o impor
tantă contribuţie Ia asigu
„Organele şi orga rarea autoconducerii si
autoaprovizionări i terito
nizaţiile de partid,
„In conformitate cu prevederile planului riale.
organele locale ale SABIN GLAVA Rezultatele
cincinal se va asigura dezvoltarea puternica Aspect de Ia recoltatul salatei la serele de la Sîntan- j 15 ianuarie
puterii de stat tre primarul drei. Foto: V1RGIL ONOIU
şi modernizarea bazei tehnico-materiale a a- buie să pună în cen comunei Bucureşci Extr. I :: 1
46, 43, 41
griculturii şi industriei alimentare, se va ac trul activităţii lor u- Extr. a II-
ţiona cu hotărîre pentru înfăptuirea unei pro nirea eforturilor co 27. 18, 59, 6
Fond de1 V
muniştilor, ale tutu lei.
funde revoluţii agrare în ce priveşte produc Terenuri readuse în circuitul productiv,
ror oamenilor mun
ţia, productivitatea muncii, nivelul tehnic, efi
cii, fără deosebire de
cienţa economică, activitatea generală din sa naţionalitate, pentru destinate producerii legumelor
tele noastre. Se vor asigura folosirea raţională înfăptuirea progra Militind pentru transpune au fost repartizate unităţi lor asigură obţinerea supli
a întregului fond funciar, încheierea procesu mului privind auto- rea in viaţă a principiilor lor economice şi de ali mentară a cel puţin 100 to Timpul f
conducerea şi auto- autoconducerii şi autoapro mentaţie publică, cit şi şco ne legume. Pe o bună par ziua de 16
lui de raionare a culturilor şi stabilirea aso- Vremea se
aprovizionarea teri vizionării teritoriale, Consi lilor care au cantine. Su te din aceste terenuri s-au ţoasă în zoi
: lamentelor, mecanizarea complexă a lucrări- liul popular al oraşului O- efectuat arăturile de toam pe văi. în
torială a populaţiei de munte v
| ior şi chimizarea producţiei, modernizarea in- cu produse animale răştie, pe lingă alte ac nă şi s-au cultivat cu le dar rece n
gume şi verdeţuri.
ţiuni, a iniţiat o serie de
! legrală a patrimoniului pomiviticol, creşterea şi vegetale, astfel in măsuri concrete vizind de la Orăştie De asemenea, s-a atri ne aţe» cu <
senin. V
in continuare a efectivelor şi ameliorarea ra- cit să se realizeze ri- pistarea şi atribuirea de te slab. Temp
: renuri situat; in grădini, in buit o suprafaţă de 1,8 hec va fi cupri
14' şi mini
; ;elor de animale, rezolvarea radicală a pro- iicarea necontenită a incintele unităţilor şi in pe prafeţele respective sint tare cetăţenilor care locu cea maxim,
nivelului de trai şi destinate îndeosebi produ iesc in blocuri. dornici şi minus 4
: blemei furajelor". rimetrele construibile, in ve de deal şl
calităţii vieţii între derea producerii de legu cerii cantităţilor de legume să-şi asigure autoaprovizio
i necesare consumului pro narea cu legume, in spiri şi 4 grade,
I gului nostru popor". me. Asemenea terenuri, u- sista local
nele atrase pentru prima priu. Cele aproape zece tul sarcinilor desprinse din depune ch
La munţi
(Din Programul privind autoconducerea şi (Din Programul pri dată In circuitul productiv hectare repartizate între Programul privind autocon- moaşă cu
j autoaprovizionarea teritorială) vind autoconduceroa prin efectuarea de lucrări prinderii mecanice, restau ducerea şi autoaproviziona Vînt mode
şi autoapro vizionarea de imhnnŞ‘ătiri funciare. rantului ..Mioriţa" si şcoli rea teritorială. nordic. (M*
teritorială) viciu : luli
