Page 52 - Drumul_socialismului_1982_01
P. 52
5'7 523 © SÎMBATĂ, 16 IANUARIE 1982 Pag. 3
y mm mare
smsmas
iZIUNE Un obicei păstrat eu dăruire mobilizare
tgwpnwaa»
pulare în muncă
a — emi- (Urmare din pag. 1} dind durabilitate şi profun le ce au culminat cu Fes
ir-uxtistică zime tradiţiei. tivalul naţional „Cintarea (Urmare din peg, 1)
Astăzi, formaţia este a-
laureată a festivalului, for
i.icc „Oraşul m ochi mm, âltul nmv mai foaie marile scene ale plaudată şi recunoscută de României". De două ori
'«Uiî“ ţării. Pasiunea oamenilor de maţia de căluşeri din O- orizont şi abia atunci să-l
Cum vor- aici pentru jocul căluşeresc minerii Văii jiului şi Bradu răştioara de Sus a dovedit trimitem ia preparaţie.
scriem co- Consecvent tematicii domi dominată de amintiri răsco este nemăsurată. Aceasta a lui, de siderurgiştii Hune
nante a creaţiei sale, bine litoare şi dureroase, cu pro- | că este una dintre cele Este o mare pierdere de
a uzi câ ta ate cunoscutul scriitor Ionel funde implicaţii în conştiin izvorit dintr-o largă dispo doarei şi Colanului, de cei mai bune formaţii din ţară, timp, căi de acces aglome
ţa scriitoniTui-vinător. Des- I
fccfcu (îl) Pop ne menţine şi prin re ziţie sufletească, dintr-o a- lalţi oameni ai muncii din lucru care ii onorează pe rate şi chiar blocate, iar
centul volum in atmosfera chis cu antologica povestire devărată afecţiune pentru
caleidoscopică a universului „Nu s-a intim plat nimic** — 1 judeţ. Cu această încărcă membrii ei, oameni harnici, din această cauză aprovi
t <ie sâptă- de vînătoare şi pescuit. Vo ciclul sc constituie, Sn con- , un joc şi obicei, ce consti tură de bine au ieşit din stimaţi de colectivităţile in zionarea cu materiale şi
î artistic in lumul apărut in Editura tinuare, Sntr-o adevărată tuiau o parte din viaţa lor judeţ, evoluind la Cluj-Na- care lucrează. vagonete goale este defi
istrca Dom- Sporl-Turism, avînd un titlu penitenţă publică a autoru- , spirituală pe care generaţii citară. Sperăm ca in acest
semnificativ» descins din lu lui, menită să-i aducă eli poca, Timişoara. Constanţa, Tuturor membrilor ei le
poliiică mea basmelor — „UN O CUI berarea de sub povara cul întregi l-au plantat cu mi Tirgu Mureş, Reşiţa, Slati an să intre parţial in func
ri RIDE, ALTUL PLÎNGE" — pelor săvîrşite în decursul a gală şi dăruire in vatra sa dorim să manifeste şi pe ţiune orizontul II şi o par
este o carte-bilanţ şi are peste şase decenii de pasiu tului, l-au şlefuit, dar mai na, Sighelu Marrnaţiei, Bucu viitor aceeaşi dragoste pen te din producţie să nu mai
meritul de-a asocia farmecul ne cinegetică.
anii noştri, povestirii, al descrierii şi e- Vîn&toarca, care i-a oferit ales l-au păstrat cu sfinţe reşti. Calităţile lor s-au ve tru jocul căluşeresc. care urmeze traseele lungi.
vocarii din scrisul lui Ionel nenumărate momente plăcu nie decenii de-a rindul, rificat in 'întreceri naţiona este insăşi viaţa lor. Deci, lipsa forţei de
rportia Pop, cu nobleţea sa mo te, este acum judecată din muncă n-ar mai li o pro
i: „Tranzac- rală. perspectiva acestor grele şi blemă la I. M. Aninoasa.
acţie a stu- Iu prima secvenţă, intitu chinuitoare amintiri ce-şi
ni ori cane de lată simbolic „Un ochi rîde‘% pun amprenta pe atmosfera fluctuaţia puţind fi dimi
. Episodul i fiînt depănate amintiri plă generală a volumului, con- nuată şi prin darea în fo
iotecă vese- cute, cu întâmplări hazlii şi f-crindu-i un plus de noble losinţă a blocului cu 105
ne nur/J’c.ciJ tovarăşi de vînătoare veseli ţe umană prin care devine
şi buni, cum sînt : Văriva, o caldă pledoarie Sn favoa garsoniere, a cărui con
lani, Ridai, Vasi sau ba rea ocrotirii naturii. Pagi
Sport. ciul Rudi, oameni „cai sufle nile confesiunii deschise, strucţie a fost obţinută, în
rv. te de copii şi cu inimi bu sincere şi încărcate de sem anii trecuţi, după multe
ne, ca piinca cea caldă 4 *. Pe nul totalei căinţi vin din
lingă Sncintarca oferită de sensibilitatea unui mare ad tergiversări. Pavat insă eă
farmecul învăluitor al na mirator şi iubitor al vieţui I.C.M.M. Petro-ani nu
turii cu imensa-i varietate a toarelor pămln tulul, precum impulsionează ritmul de
vieţuitoarelor — din care nu şi din înţelepciunea la care execuţie la acest bloc pen
a ajuns în urma unei în
lipsesc gonaşii dresaţi, fie delungate şi patetice trăiri
ido uman o care cu biografia-i interesan sub cupola marelui sanc tru a fi predat cit mai
>, aterizează tă — în această parte a vo tuar al naturii. Prin inter repede. Colectivului de
ta); HTJNE- lumului vînăloarea este pri ferenţa luminilor şi a um mineri însă îi revin sar
.şi hoţul vită îndeosebi ca mijloc ce brelor ce-1 străbat, volumul
şerif extra- oferă scriitorului prilejul de „Un ochi rîde, altul plingc“ cini deosebite in realiza
ierarg‘ *u!) ; a trăi descătuşat de obliga constituie o lectură recon
); Superman ţiile profesionale şi de con fortantă şi gravă, volubilă rea planului, iar aceasta
(Constructo- venţionalismul social, bucu- şi austeră, exuberantă şi du nu poate fi rezolvată tară
iNI ; Nume rindu-sc de prietenia tota ioasă, oferită cu generozita
re — seriile lă, sinceră şi tonifiantă a te de la prima pagină şi pâ o mobilizare cit mai mare,
Piedonc în unor oameni simpli şi plă nă la ultima, în care se stre avînd în vedere faptul că
nbric); LU- cuţi, care-şi joacă farse pli
î Luchian coară două lacrimi din o- actualele condiţii sînt mult
nas Sn Cău ne de haz („Vasi"), sau su chii bătrânului vîn&tor, ale îmbunătăţite faţă de pe
şe) ; VUL- feră de nevinovata boală a cărui frumoase iluzii s-au
tăcerii (Lu- proverbialei lăudăroşcnii vî- destrămat brusc sub greu rioadele preeeden te.
•IEA: Ciine- »ă tor eşti (,.Elsa“). tatea rece şi brutală a uită
(Mmerul) ; A doua secvenţă, care rii „prietenilor".
igostea mea poartă simbolica mască a
pitoresc); A- „ochiului care plînge‘% este Prof. DUMITRU SUSAN
Jetnşamcntul
unei tor esc) ; prezent se aşteaptă comisia Colectivul este cel chemat
iziera (Rc- specială de recepţie şi auto
3: Poliţist M 0 N D 0 U M A N O rizarea din partea l.S.C.I.R.
(Steaua ro- în curs de amenajare se
;RZA: Spa află şi instalaţia de teleschi. să înlăture propriile neajunsuri
lă n o u a Noua producţie a Casei de mării unei viziuni, potrivi îndeplinirea formalităţilor
ORA ŞTIE : filme Cinci, intitulată suges tă eu micul ecran, după ri ct Comitelui sindicatului este necesară cît mai ur
(Patria) ; tiv „Momio umano" este un gorile marelui ecran, loan gent, instalaţia de transport (Urmare din pag. 1) aflat de câtva timp în în
a (Flacăra); colaj, întrunind cele mai iz Ue la mina Uricani şi-a ca pe cablu fiind deosebit de treprindere, recunoaşte u-
Porţile di- Grigorcscu — unul dintre pu nalizat acţiunile, încă din nele greutăţi de aprovi
de cultură); butite secvenţe (lin aprecia ţinii scriitori care înţeleg e- primele zile ale anului, în utilă şi în acest sezon de portul în comun, o mare
realizării iarnă. $ în drepturi depline
vederea
sprijinirii
it ul (Dacia); tul serial ai lui Ionn Grigo» xact esenţa imaginii, posibi sarcinilor de plan. Astfel, la şi-a intrat patinoarul ..Mi parte din femei lăcind na zionare, desfacere, dar şi
i Hanovra ; rcscu : „Spectacolul lumii". lităţile nebănuite ale îmbi clubul sindicatelor din loca nerul" din oraşul Lupeni, veta de la Lupeni. Cred lipsa cadrelor tehnice. Ca
le electronic Este mai mult ca sigur că nării comentariului de o cui- litate s-a organizat recent o care intre orele 8—13 oferă re a fost ajutorul centra
iră); Munţii toţi ne amintim cu plăcere tură rafinată cu tabloul di întâlnire cu şefii de brigăzi condiţii excelente de prac eă ar trebui să avem curse
11 Iunie) ; de această emisiune a „Al namic *— a reuşit această in cadrul căreia a* fost a- ticare a sportului. Păcat insă in convenţie şi s-ar rezol lei in acest sens, se vede
ico — serii- bumului duminical**, Sn care performanţă. iniţiativelor că asemenea preocupări nu va problema". după realizări. Este ade
Jl>; ILIA : pana de scriitor fusese înlo bordată tema se îniîlnesc şi în alte locali vărat, la capitolul organi
muncitoreşti, prilej de afir
tul ui — şe Este o revelaţie autentică tăţi ale Văii Jiului, mai a- Rodica Colda, ajutor de zare şi conducere a pro
ii na) ; . OIIE- cuită de aparatul de filmat să urmăreşti cum scriitorul mare a tuturor formaţiilor îes că amenajarea unui pa maistru : „Formaţia pe ca
, petrolul şi şi Lu care am putut asista — veghind şi scrutînd di de lucru. $ Că iama nu re o conduc a lucrat cesului de producţie sînt
•rut). cu incintarc la reprezentaţia mensiunile temporale — rc- este un sezon mort pentru tinoar solicită investiţii mi neajunsuri, se încearcă în
q
După
încheierea
de gală a unui spirit seîn- formulcază dictonul shakes constructori o demonstrează nime. mai mult pentru export, dreptarea acestora din
mm/aaam teictor, comentând fenome pearian după codul prezen şi faptul că de cur îmi au bilanţului sportiv, lista ce clar nu întotdeauna avem mers, dar cit priveşte dis
lor mai buni sportivi ai a-
fost începute lucrările la vii
ACOLE’: nologia Tcrrei cu pricepere, ţei totale în lumea oameni toarele obiective. Unul din milui 1981, din Valea Jiului, ce ne trebuie si sin tem ne ciplina mai trebuie mult
arată astfel: IOAN BUC AN,
ttms&svmm eu un ascuţit simţ analitic, lor; este pasionant să fii tre acestea este şi blocul nr. voite să ne reprofilăm. De de făcut. Plimbările prin
cu sensibilitate pentru sen oaspetele unui amfitrion de- 8, cu 20 de apartamente, din rugbî. Ştiinţa Petroşani, DO sele schimbări de comenzi
a „Arta'*, o- suri şi semnificaţii, intr-un săvirşit pe scena lumii; este noul centru civic al oraşului RINA DA.\1 IAN, tir cu arcul duc la rătnineri în urmă. secţia intrările şi ieşirile
Vulcan, ce va fi predat în —’ juniori, Minerul Aninoa
il de estra- cu vini, cu talent. o satisfacţie spirituală să te acest an. Ritmul intens de sa, RIT A GHEORG11IŢA, sa Ar fi bine ca formaţiile să fără rost din incintă, în
odii )a ram- Antrepriza de a comprima iaşi călăuzit de loan Grigo- lucru, încă de la început, dă nie-juniori, C.S.Ş. Petroşani, voirile neîntemeiate sînt
e". un lung recital imagistic, in rescu. „Mondo umano" este, certitudinea că blocul va fi LEONTI.N CIORTAN şi FKIE- fie specializate pe anumi probleme imediate pe ca
care fiecare secvenţă îşi a- deci, un documentar. Dar DERJCH CSASZAR, navomo- te produse. S-ar eîştiga
— LUPENI. terminat cu mult înainte de re şi-a propus să le rezol
tuzi că popu- vea locul bine stabilit, este trebuie să adăugăm că poe termen. & In masivul Straja delism. Jiul Petroşani, ARON foarte mult". ve reprezentantul centra
djn Zalău. întotdeauna riscantă. Cu alît zia inedită a acestei pelicu s-au făcut deja primii paşi CiNDEA, lupte libere-juniori, Situaţia necoivspun/ătoa-
C.S.Ş., IUDIT1I KACSO, schi
mai marc este meritul în le ne obligă să percepem vo Importanţi Sn scopul primirii lei. Aşteptăm măsurile şi
1IUNEDOA- unui impresionant număr de alpin, C.S.Ş., IOSIF CAV AI, re de la Î.C. Vulcan, firesc efectul lor asuora produc-
nica de stat cazul reuşitei, deoarece un cabula la cota sensului ori turişti in decorul ambiant fotbal, Jiul, PETRU DRAGO- ar fi trebuit să atragă a-
ginar...
film de montaj presupune, al muntelui. Tetascaunul ESCU, atlelism-juniori, Jiul, tenţia centralei, care are
— pimto- prin excelenţă, operaţia difi AL. COVACI Brăiţa — Straja, construit de HORAŢIU UASCONI, fotbal- datoria să o sprijine mai
juniori. Jiul.
cilă a re-selectiei, a refor
.u de muzică l.M. Lupeni, a trecut cu bi C. A. VOINESCU Reprezentantul r ............. -
ivmonicii de ne probele de încercare. în susţinut.
: „De pe centralei, loan Moldovan.
av“. mterjiideţean
Formaţia Oră de intrare la lucru „Autenticitate şi tradiţie
vTdcolae îiăl- rea in care se aflau. Au
tiova. în întreprinderea „Victo mai fost găsiţi in stare de in jocul căluşeresc, in o-
ria" Călan. Oameni mulţi, ebrietate în unitate mun biceiurile de iarnă hune-
grăbiţi, prezintă legitima citorul Csz.iel loan de la dorene“ este tema simpo
ţiile şi apoi se îndreaptă Preparaţia Pctrila, lăcătu zionului interjudeţean, or
spre locurile de muncă, şii Viorel Avram şi Marcel ganizat de Comitetul ju
între aceştia, Valeriu Ton- Drăgan şi mecanicul de deţean de cultură şi edu
eea. loan Tamaş si loan
tragerii din Lăsconi, t<jţ.i de la secţia O ii c e v in ia lu c r u c u f u m u r ie a lc o o lu l» locomotivă Diesel Nieolae caţie socialistă şi Centrul
2 : Crainic, toţi de la între de 'îndrumare a creaţiei
.0, M, 2, 81, turnătorie nr. 2. cu ser prinderea minieră Vulcan. populare şi a mişcării ar
vietele burduşite, dau să î n c a p s ă s im t ă r ig o r ile le g i! Iar laborantele Angola Nis- tistice de masă, la Orăş-
17, 70, 1, 20, treacă mai repede de punc Lor şi Elisabcta Chinsses, tioara de Sus. Simpozio
5. tul de control. Sini obser de la Preparaţia Coroeşti nul, la care participă spe
,uri: 1 5B0 193 vaţi şi întrebaţi : lor în întreprinderi, pre si confiscarea parţială a a- rilor decretului, să contro se cinsteau pur şi simplu cialişti din judeţele Bra
— Co-aveţi în serviete zenţa în unitate sub in verii. De aceea, în fieca leze si să vegheze cu fer cu \*tn spumos, de parcă şov, Cluj şi Hunedoara,
fraţilor, de-s nsa de um fluenţa alcoolului constituie re unitate trebuie să sc a- mitate la instaurarea or s-ar fi aliat la restaurant va prefaţa etapa judeţea-
gsassasEM flate ? grave încălcări ale măsu plice cu fermitate preve dinii şi disciplinei ia fie şi nu la locul de muncă. i nă a celei de-a Xlll-a e-
— Păi... mîncare. Ştiţi, rilor stabilite de Consiliul derile decretului, să se care loc de muncă ' Cum pot fi numite aces j diţii a Festivalului ,,Călu
noi mîneăm mult... de Stat prin D e c r e t u l curme tendinţa unora de Dar iată şi alte cazuri, te lupte ? Inconştienţă, ab şarul transilvănean“ care
Cei ce controlau n-au 400/1981. Reamintim celor a ignora aceste măsuri sau loan Vuicescu. muncitor dicare de la statutul de om
ibil pentru crezut, aşa că au rugat să certaţi cu ordinea şi dis • se va desfăşura mîine,
uarle 1982 : de a le încălca. la l.L. Deva-Chişcădaga, al muncii ? Decretul Con [duminică, la Deva.
nenţine ce- se deschidă servietele. Sur ciplina că aceste fapte con Am ţinut să subliniem care urma să intre în siliului de Stat stabileşte
e cîmpic şl priză mare: mîncarea se stituie infracţiuni şi se pe aceste prevederi legale schimb de noapte la ate că aceste fapte sînt încăl
de deal şi transformase în... sticle cu depsesc cu închisoare de pentru că fapte ca acelea lierul de electrofiltre. a tre cări grave ale ordinii şi
: frumoasă, S-A DESCHIS
îii şi dimi- băutură' alcoolică. Prinşi la 3 luni la 2 ani. Măsu petrecute la I.V. Călan nu cut mai intîi pe la bufet disciplinei la locul de mun PATINOARUL
mai mult cu mîţa în sac, cei trei au rile sînt aspre pentru că sînt singurele. Cu prilejul undo s-a „aghezmuit" bi că şi aşa trebuie să Ie con
Sn general făcut feţ-e, feţe. La început unui control efectuat zile ne. A fost trimis acasă. sidere conducerile unităţi DIN DEVA
ira minimă astfel de fapte pot duce la Patinoarul din Deva
intre minus au încercat să-, se mire şi tulburarea bunului mers le trecute de către lucră La Fabrica de tricotaje lor, colectivele de oameni intră astăz.i în funcţiu
grade, iar ei, dar pînă la urmă au al unităţii, la păgubirea a- tori ai miliţiei la între Hunedoara. Radu Guiu a ai muncii din care fac par
re minus 9 recunoscut că au vrut să vutului obştesc, la vătăma prinderea minieră Pctrila fost găsit la lucru sub te cei citaţi in articolul de ne. Amenajat de perso
le, In zona se cinstească... în timpul s-au găsit în birou) ingi influenţa alcoolului. La fel nalul stadionului „Ce
te minus 1 rea gravă a integrităţii faţă. Pentru că. fiecare caz tate", sub conducerea
ţa va per- lucrului. Cum fapta lor corporale, a sănătăţii sau nerului îosif Drumaş 5 li paznicii militarizaţi de la trebuie supus dezbaterii
ziua şi va înseamnă încălcarea re chiar la moartea unor oa tri de vin. iar în biroul E.M. Ghclari Miron Rădoa- colective, iar cei vinovaţi şefului bazei sportive
centului decret privind or şefului de sector Nieolae ne şi Florica Muntean răs- să simtă nu numai rigo Gergely Anton, patinoa
vreme fru- dinea şi disciplina la lo meni. în aceste cazuri, foar Zeeheru 2 litri de coniac. pindcau mirosul de bău rul funcţionează între
ul variabil, te grave, pedepsele sînt şi rile legii, dar şi opinia orele 10—13 şi 15—19,
in sectorul cul de muncă, li s-au apli Ce exemple pot fi aceştia tură în jurul lor, deşi se muncitorească, revoluţio
•loc de ser- cat de îndată rigorile legii. mai mari. ajungînd pînă pentru subordonaţii l o r ? aflau în post de pază. Mai nară a color mulţi şi şi pune la dispoziţia a
lnlroduo'>roH de băuturi la 20 de ani închisoare, Ei. caro trebuie să fie pri degrabă se păzeau pe ei să demni. maiorilor, prin încliirie
alcoolice sau consumarea interzicerea unor drepturi mii în aplicarea prevede nu fie descoperiţi în sta GH. PAVEL re, patine pe gbeie.