Page 55 - Drumul_socialismului_1982_01
P. 55
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI IN
SESIUNEA CONSILIULUI
POPULAR JUDEŢEAN
DU
13 1
/ (Urmare din pag. 1) condiţii a planului de dez Zionarea prin valorificarea
voltare economico-socială . la maximum a condiţiilor 8.00 Telesc
8.40 Tot ii
în profil teritorial a ju .pe care le are agricultura 3,03 Şoimii
male' şi păsări, în gospo judeţului. Consiliile popu 3.15 Film :
dăriile populaţiei. deţului Hunedoara pe amil lare, conducerile unităţilor Pii :
tă“
Ca urmare a măsurilor 1982. agricole de stat şi coope 3.40 Omul
întreprinse, oamenii mun Măsurile stabilite pun în ratiste, ţăranii cooperatori 10.00 Viaţia
cii hunedoreni au obţi centrul activităţii consilii şi cei din zonele necoope- 11.45 Baseh
nut în anul trecut unele lor populare, consiliilor rativizate vor trebui să Şantierul Riu Marc-Retezat, secţia de producţie industrială Haţeg. Aspect din ate Steau:
priza
realizări importante. Pro oamenilor muncii din' uni acţioneze pentru cultiva lierul de bobinaj. 12,30 DC st
ducţia marfă industrială tăţile industriale, a tuturor rea fiecărei palme de pă- 13.00 Telex
a fost -mai mare cu 244,5 colectivelor de muncă sar mînt, indiferent de pro 13.05 Album
17,10 Telesp
milioane lei faţă de 1980, cina sporirii contribuţiei prietate, ridicarea gradu ADUNAREA CETĂŢENILOR PE JUDFT - LARG 17,50 Film .
iar planul producţiei mar judeţului nostru la asigu lui de fertilitate a terenu episod
fă în prestaţiile de ser rarea economiei naţionale rilor agricole, folosirea de 18,40 Micul
mici
vicii neindustriale şi în in cu materii prime şi mate seminţe de mare produc FORUM REPREZENTATIV AL OAMENILOR MUNCII 13.00 Teleju
dustria mică a fost uir- riale, îndeosebi- cu cărbune tivitate. în acelaşi timp 13,25 Cîntar
depl-init în proporţie de cocsificabil şi energetic, cu trebuie să pună în centrul (Urmare din pag. 1) lui, a programului său puse de secretarul general 20.15 Film ;
100,8 la su-tă, cu 9 mili minereuri de fier, şi alte preocupărilor ridicarea ac luminos. al partidului la plenara te şi
oane lei -peste. prevederi. substanţe minerale utile, cu tivităţii din zootehnie, asi D e z b ă t â n d activitatea comună a C.C. al P.C.R. (ie a
niole
A fost apreciat şi faptul energie electrică, oţeluri gurarea de cadre respon din beton armat şi alte Consiliului popular jude şi a Consiliului Suprem al- 21.45 Teleju
că în 1981 mărfurile in aliate, înalt aliate şi inoxi sabile, cu dragoste de ani produse. ţean în problemele amintite, Dezvoltării Economice şl 22.05 Varict
dustriale şi produsele a- dabile, materiale de con male oare să se ocupe de în agricultura judeţului vorbitorii s-au referit cri Sociale din noiembrie 198i,
groalimentare desfăcute au strucţii din c a r i e r e şi creşterea şi îngrijirea septe s-au depus eforturi susţi tic şi. autocritic la modul a hotărârilor celui de al LUNI,
însumat peste 6,1 'miliarde balastiere. în acelaşi timp tului, îmbunătăţirea rase nute pe linia utilizării cu în care s-au executat lu II-lea Congres al consilii 16,00Emisit
lei, cu 304 milioane lei va trebui sporită produc lor, asigurarea efectivelor randament sporit a pămîn- crările edilitar-gospodă- lor populare, cît şi a obli maghi
mai mult decît în anul ţia bunurilor de consum şi a furajelor în cantităţile tului, pentru creşterea pro reşti, întreţinerea şi gos gaţiilor ce revin consiliilol’ 18.501001 d
1980. realizate în industria uşoa şi structura necesară, a- ducţiilor la hectar, a efecti podărirea fondului locativ, populare, cetăţenilor, din 19.00 Teleju
ră şi alimentară şi îmbună velor de animale şi pro 13,30 Tribul
Raportul cît şi vorbitorii tăţirea calităţii acestora. meliorarea natalităţii, rea repartizarea locuinţelor, a- legile adoptate de M.A.N. 19,55Pentn
au anali-zat în spirit cri lizarea modernizărilor şi a ductivităţii acestora, pentru sigurarea aprovizionării şi recentele decrete ale dina <
sporirea cantităţilor de pro
tic şi autocritic problemele O atenţie deosebită tre mecanizării proceselor de duse livrate la fondul cen populaţiei, soluţionarea pro Consiliului de Stat. 20.00 Rornai
gener;
1
supuse dezbaterii sesiunii, buie să se acorde ridicării muncă, tralizat al statului, buna punerilor, sesizărilor şi re- D e z b a t e r i l e ce a' 20.50 Cadra
subliniind lipsurile ce mai nivelului ' tehnic al pro în scopul creşterii sub desfăşurare a lucrărilor a- clamaţiilor oamenilor mun avut loc cu privire la- ac-r 21,15Orizoi
persistă în activitatea con ducţiei şi produselor, îm stanţiale a livrărilor de gricole, îmbunătăţirea a- cii. tivitatea desfăşurată de fie
siliilor populare şi au făcut bunătăţirii cercetării ştiin produse agricole la fondul provizionării populaţiei cu Darea de 6eamă cît şi consiliile p o p u l a r e pen 21,45Teleji
propuneri pentru îmbună ţifice şi aplicării în prac de stat, consiliile populare produse agroalimentare. vorbitorii au subliniat că tru executarea lucrărilor 22jC" ’-terp
iu
tăţirea muncii. tică a rezultatelor, per au datoria să depună toa în realizarea lucrărilor edilitar-gospodăresti, în
fecţionării activităţii de te eforturile pentru reali Rezultate bune au fost
S-a arătat astfel că în proiectare, de elaborare a obţinute (deşi nu pe mă edilitar-gospodăresti există treţinerea şi gospodărirea
unele unităţi nu s-a -acţi unor tehnologii noi, mo zarea prevederilor la con sura posibilităţilor) în do încă rămâneri în urmă fa fondului locativ, repartiza If2iw
onat cu toată răspunderea derne, cu consumuri re tractări şi achiziţii, să meniul investiţiilor, care ţă de ritmul dezvoltării rea locuinţelor, pentru re
acorde un sprijin mai mare
pentru ridicarea nivelului duse de energie electrică în 1981 au însumat 6,1 mi urbane, ceea ce conduce zolvarea problemelor ma
DEVA :
calitativ şi tehnic al pro şi combustibili. De aseme producătorilor agricoli în liarde lei, materializate în în unele localităţi la un jore ale vieţii cetăţenilor (Patria);
ducţiei, pentru perfecţio nea. o preocupare impor îndeplinirea acestei sarcini 4 260 apartamente şi gar deficit de apă potabilă, la judeţului au dat adunării străbunica
narea organizării muncii şi tantă va trebui să o con de plan. soniere, un însemnat nu neajunsuri pe linia epu un pronunţat caracter de DOARA:
a producţiei, creşterii pro stituie activitatea de recu Judeţului nostru îi revin măr de obiective industria rării apelor uzate etc. Da lucru, înscriînd.u-se astfel (Flacăra);
terestru
ductivităţii muncii pe sea perare, recondiţionare şi în anul 1982 sarcini deo le, social-culturale şi edi- torită slabei preocupări a ca un moment important Corleone l
ma mecanizării şi automa refolosire a materiilor pri sebit de importante în do litar-gospodăreşti, între ca G.I.G.C.L., a unor consilii în activitatea Consiliului — seriile
rul); PET1
tizării proceselor de pro me, materialelor, pieselor meniul investiţiilor. Con re amintim spitalul cu 200 populare şi T.C.H. nu s-au popular judeţean. le meu e
ducţie şi reducerii perso de schimb şi subansam- siliile oamenilor muncii paturi şi policlinică în Ha realizat ia termen unele Participanţii la dezbateri I-II (Unir
nalului neproductiv. Vor blelor, ca şi valorificarea din unităţile beneficiare şi ţeg, secţia de recuperare capacităţi şi lucrări de a- au subliniat că activitatea Egipt (7
bitorii au subliniat că pe mai eficientă a produse de construcţii, colectivele medicală Petroşani, dispen limentare cu apă (Lupeni), de viitor trebuie să se PENI: ţ
(Cultural)
baza sarcinilor ce le re lor secundare din ''proce lor de muncă, consiliile sarul policlinic Brad, două epurare (Deva, Călan şi bizuie în continuare pe (Muncitori
vin din expunerea tovară sele de producţie şi a re populare vor trebui să se şcoli, un internat şcolar, Brad), termoficare (Brad), contribuţia entuziastă şi Oraşul tă
şului Nicolae Ceauşescu la surselor energetice noi. mobilizeze energic pentru dispensau uman si cantină decantare (Valea Jiului) şi conştientă a puternicelor rul) ; I
detaşamente muncitoreşti,
electronic
plenara C.C. al P.C.R. din Este necesar, în acelaşi realizarea la termen a tu la Uricani, atelier şcoală altele. a ţărănimii şi intelectuali TR1LA :
turor capacităţilor ce vor
Participanţii, la dezba
noiembrie 1981, din legile timp, să se acorde întrea intra anul acesta în func ia Petrila ş.a. De aseme teri au făcut numeroase tăţii, a tuturor oamenilor călătoare
NINOASA
adoptate de M.A.N. şi de ga atenţie realizării sar ţiune,. cu deosebire a celor nea, anul 1981 a adăugat propuneri de îmbunătăţire muncii din judeţ. Sub con Concordia
cretele Consiliului de Stat cinilor de export, asigu c-are vizează creşterea pro la zestrea edilitar-gospo- a activităţii economico- ducerea organelor şi orga URICANI:
va trebui acţionat cu fer rării unei calităţi irepro-' ducţiei de cărbune, mine darească a judeţului lu sociale, angajîndu-se să nizaţiilor do partid, mobi teza tul);
mitate pentru îmbunătăţi şabile a produselor, res reuri, alte substanţe utile, crări de investiţii în va participe, împreună cu co lizaţi de consiliile popu sau delint
şic);
GU
rea activităţii consiliilor pectării termenelor de li sporirea producţiei de me loare de 6 milioane lei lectivele pe care le repre lare, oamenii muncii, toţi niolii do
populare, care în confor vrare. tal, cocs şi energie elec pentru alimentări cu apă zintă, la înfăptuirea sarci cetăţenii de pe meleagu (M un e r
mitate cu prevederile le în lumina prevederilor trică. construcţia de locu în Valea Jiului, Brad, nilor de plan şi a anga rile hunedorone — s-a Ştefan Le
Strada Hi
gale, cu măsurile privind legale privind întărirea inţe. de obiective edilitar- Ghelari, Geoagiu şi Haţeg, jamentelor pe anul 1982, subliniat în adunarea cetă GEOAGIU
întărirea autocondueerii şi autocondueerii şi autoapro- gospodăreşti şi social- alte 6 milioane lei pentru pe întregul cincinal, la mai ţenilor — nu vor precupeţi mine(ii ((
auto-aprovizionării teritori vizionării teritoriale, con culturale. lucrări de canalizare în buna gospodărire a loca nici un efort pentru reali HAŢEG:I
BRAZI:
ale au sarcini deosebite siliilor populare comunale, Sesiunea a stabilit, de Valea Jiului, Brad, Ghe- lităţilor, la ridicarea con zarea exemplară a sarcini CÂLAN :
cu privire la buna des orăşeneşti şi municipale le asemenea, măsuri pentru iari, Deva, Haţeg, Călan, tinuă a calităţii vieţii. lor economico-sociale, pen (Casa de
făşurare a întregii activi revin sarcini de însemnă perfecţionarea activităţii în 70 milioane lei pentru lu Cea de-a treia adunare tru gospodărirea şi înfru în flăcă
SIMERIA:
tăţi din industrie, agri tate deosebită în asigura comerţ şi prestaţiile de crări de termoficare a mu a cetăţenilor pe judeţ a museţarea localităţilor, pen le I-II (î
cultură, construcţii, în ce rea aprovizionării popu servicii, în domeniul sa nicipiilor Petroşani şi prilejuit o nouă manifes tru valorificarea resurselor Pe aripili
lelalte domenii. Va trebui laţiei cu produse agroali- nitar. în învăţămînt şi cul Deva şi oraşului Călan ş.a. tare a adeziunii depline a locale, folosirea superioară riile I-II
Rezultatele obţinute în
LARI: Pi
că se acţioneze, de ase mentare din producţie tură, pentru întărirea or primul an al cincinalului oamenilor muncii hunedo a materiilor prime, mate ardelenii
menea, cu fermitate pentru proprie şi livrarea unor reni la politica înţeleaptă rialelor, energiei ş_ .
*nai buna funcţionare a or cantităţi sporite de pro dinii şi disciplinei la fie actual sînt rodul muncii a partidului şi statului, bustibililor, asigurarea unu,
ganismelor colective la care loc de muncă, îmbu entuziaste, al hărniciei şi o grăitoare afirmare a de belşug de produse alimen
toate nivelurile, care să-şi duse vegetale şi anima nătăţirea activităţii de re hotărîrii cu care oamenii mocraţiei noastre socialis tare, aprovizionarea tot SP
îndeplinească realmente ro liere la fondul de stat. în zolvare a scrisorilor, sesi muncii hunedoreni — mun te, a hotărîrii lor de a ac mai bună a populaţiei, în
lul de organizator şi con acest- scop, va trebui să se zărilor şi .propunerilor oa citori, ţărani, intelectuali, ţiona cu toată energia şi tărirea ordinii şi discipli e devj
asigure participarea mai
ducător al producţiei, al activă şi responsabilă a. menilor muncii. pentru bărbaţi şi femei, tineri şi capacitatea creatoare pen nei în muncă — căi sigure ră, orele
întregii vieţi sociale. comunelor, oraşelor şi continua perfecţionare a vîrstnici, români, maghiari, tru înfăptuirea obiective de ridicare .a ţării noastre finală a '
stilului şi metodelor de
şerul tra
germani şi de alte naţio
Sesiunea a aprobat pla lor Congresului al XlI-lea spre noi culmi de progres, „Arta‘% (
muncă
nul de dezvoltare economi- municipiilor, a tuturor ce populare. ale consiliilor nalităţi — participă la în al P.C.R., a sarcinilor ex civilizaţie şi bunăstare. <le esirac
tăţenilor la autoaprovi-
făptuirea politicii partidu
co-socială şi a agriculturii la rampa
O PETI
judeţului pe anul 1982, bu profesion
getul local, precum şi pro a I. M. Orăştie eescu" C
gramul privind autoaprovi- © LON
zionarea teritorială a popu PREOCUPĂRI procesul de producţie la Orchestrj
larmonic
laţiei în perioada 1982— PENTRU REDUCEREA I.M. Orăştie, se numără Napoca :
1985. CHELTUIELILOR şi f r e z e l e cu cuţite someşem
© ANI
în încheierea lucrărilor Tinerii muncitori de la aplicate Walter, aduse de Orchestr;
sesiunii a luat cuvîntul întreprinderea mecanică la întreprinderea de dis Iară „M.
t o v a r ă ş u l Radu Bălan,
prim-secretar al Comitetu Orăştie şi-au dovedit nu pozitive şi scule Focşani.
complexe,
lui judeţean de partid, o dată capacitatea de a Fiind scule VI
executa lucrări de înaltă greu de executat, din
preşedintele Comitetului e-
xecutiv al. Consiliului precizie. De curînd ei mult metal, muncitorii de
şi-au adus contribuţia Ia la secţia sculărie a I.M.
Timpul
popular judeţean. conceperea şi executarea- Orăştie au trecut Ia re- ziua de
Pe baza sarcinilor des unor cuţite pentru dispo condiţionarea cuţitelor a- Vreme J
prinse din expunerea şe- zitive de filetare în vîrtej plicate, corpul frezei ră- călzire
în zonei
cretarului general al parti a axului principal de Ia mînînd acelaşi, fn felul te. Ceru
dului. ţov^răşul Nicolae strungul S.N. 320, scule acesta se economiseşte numai c
Ceauşescu, la plenara co care pînă nu de mult mult metal şi manoperă, vor sem
mună a C.C. al P.C.R. şi se importau. Printre se reduc cheltuielile pen Vintul \
clin est
Consiliului Suprem al Dez muncitorii care au con tru astfel de scule. în ratura m
voltării Economice şi So tribuit substanţial la a- execuţia acestor lucrări să între
nus 7 :
ciale din noienîbrie 1981, ceastă realizare se nu s-au evidenţiat, între alţii, coborîtă
din legile adoptate de mără rectificatorii Ioan lăcătuşii Gheorghe Nasta, şl cîmpi
Marea Adunare Naţională Dan, Ioan Rodea şi tînă- Ioan Peşteanu, sudorul între m
şi din decretele emise de rul maistru Emil Popo- Josif Piper, sub îndru grad, rr
nele de
Consiliul de.Stat în ultima
vici. marea maistrului Petru nala ce
perioadă, sesiunea a sub ECONOMII DE METAL lagăr, de Ia atelierul depuner
La m
liniat principalele direcţii ŞI MANOPERĂ de lăcătuşerie, (VASILE continue
de acţiune si a stabilit mă Printre sculele şi dispo SÎNTION, lăcătuş. T.M, cerul v
suri în vedevea îndepli zitivele ce se folosesc în Orăştie). nin.
nirii- în cele m.ai bune