Page 56 - Drumul_socialismului_1982_01

JR. 7 524 9 DUMINICĂ, 17 IANUARIE 1982 Pag. 3

EViZiUME Brigada de reporteri
îa întreprinderea de lianţi Deva-Chişcădaga
minicA,
ANUARIE
oală
îainte ! Economia or© nevoi© dte şţment, na de dosar®,
patriei
serial pentru co-
-Alarmă In Del-
şi sănătatea planuri de masuri ş i . . . justificări i (I)
satului
et masculin :
i — Dinamo (re-
a H-a) ratat ? Pentru că nu sînt treprinderii : „Bădin are celor văzute. Canalele de lexandru Ghiţă, şeful sec­
rajă patriei Cum sînt respectate prevederile Decretului Con­ curăţate liniile de către cei oameni destui. Chiar şi la cabluri electrice care tre­ ţiei mecano-energetiee, in­
t duminical siliului de Stat privind întărirea ordinii şi disciplinei de la expediţie. Zeci de întreţinere.. Trebuie însă buie să fie în permanen­ ginerul Covaci Francisc,
ort în muncă la I.L. Chişcădaga, cum se acţionează în tone de ciment zac împie­ coordonaţi ca lumea, mai ţă curate şi uscate erau pli- directorul tehnic al între­
serial: Oncdin — acest sens la fiecare loc de muncă, de cită responsa­ trite în lungul liniilor de bine organizată munca. Ei de ochi cu apă şi ulei. Toţi prinderii, cit şi directorul
ui 3
ecran pentru cei bilitate dau dovadă cadrele de conducere şi persona­ încărcare...". sînt primii care răspund cei cu care am stat de Vasile Deac ştiau de mul­
lul muncitor în îndeplinirea sarcinilor şi atribuţii­ Ing. Victor Bădin, şeful de ordinea, curăţenia şi vorbă la faţa locului au tă vreme de această stare
mal lor ? •— iată întrebările al căror răspuns am încercat atelierului expediţii-însă- gospodărirea judicioasă a fost de acord că situaţia de lucruri. Ce au făcut
ea Romăniei să-l aflăm urmărind, pe parcursul unei zile, modul cuire : „Majoritatea vagoa­ sectorului". reprezenta un permanent pentru înlăturarea perico­
artistic: „Dragos- în care se desfăşoară procesul tehnologic. nelor pe care le primim Părerea noastră este că pericol de avarii, de in­ lului ? Nimic, sau aproape
viteză". l’roduc- în acest lanţ al justificări­
studiourilor spa- sînt defecte^ încarci pe sus cendii, cu urmări dintre nimic. Toţi ridică din u-
şi curge pe jos. Se dever­ lor există eîte o doză de cele mai grave asupra in­ meri, se lamentează, ca în
rnal Bună dimineaţa, poartă ! sează ciment şi pe turnul ■adevăr în fiecare afirmaţie, stalaţiilor atelierului de faţa... drobului cu sare. Ca
ăţi coregrafice. dar ele, toate, nu pot aco­ mori-ciment. O avarie sau să fim mai convingători
(că paznicii... croşetează) elevator de la buncărul de
18 IANUARIE primire al morilor de ci­ peri neajunsurile din acti­ un incendiu la instalaţiile redăm textual o „replică"
Cu 15 minute înainte de tori din întreprindere le-am ment, pentru că nU decu­ vitatea fiecăruia. Faptul că amintite înseamnă de fapt de inginer (Dan Dimitriu,
.'ne în limba ora începerii programului găsit nevizate, iar unii nu plează indicatoarele de ni­ la atelierul de expediţie-în- scoaterea întreprinderii din cel care răspunde direct de
ară vel. Nici filtrele nu func­ săcuire, în primele 10 zile funcţie pentru o perioadă exploatarea instalaţiilor e-
e seri eram singurii care am pă­ le aveau deloc. lucrătoare din acest an s-au de timp, imense pagube lectrice) : „Nu-i nimic, apa
vnal şit pe poarta întreprinde­ Faptul relatat a fost pri­ ţionează. Benzile transpor­ înregistrat aproape 100 de şi uleiul din canale ajută
a experienţei rii, Cursele cu muncitorii mul semn de abatere de toare de la liniile de în­ materiale. Noi am văzut
i curtea şi gră- încă nu sosiseră. Văzînd că la disciplina muncii. Cu ur­ cărcare a sacilor se defec­ absenţe nemotivate la un această situaţie periculoa­ la răcirea cablurilor". (? !)
umneavoastră în ghereta luminată puter­ mătoarele aveam să ne în- tează des. Peste tot curge efectiv de 104 oameni a- să în data de 14 ianuarie Legat de acest aspect, o
i foileton: „Două nic se aflau nu unul, ci tîlnim mai repede decît ciment. Avem oameni pu­ testu carenţe în modul în a.c. Dar lucrătorii din a- întrebare: din aţîtea cadre
ţii“. Episodul 2 care conducerea atelierului, telierul amintit, şeful de tehnico-iinginereşti, chiar
s mondial trei paznici, ne-arri pregă­ ne-am fi aşteptat. Pînă la ţini la întreţinere. De ase­ organizaţia de partid în­
t tehnico-ştiinţi- tit repede legitimaţiile. Bu­ 7,30 pe poartă au tot menea, nici echipele de în­ atelier, subinginerul Matei nimeni nu poate găsi o
na noastră intenţie s-a do­ „curs" întîrziaţii. Tehnicie­ cărcare nu sînt suficiente. ţeleg să . se implice şi să Secula, cei de la exploata­ soluţie ? Sau nepăsarea fa­
mal vedit zadarnică. Pentru că nii Ioana Popa, Adolf Stan Atunci cum să facem fa­ acţioneze pentru întărirea rea electrică, în frunte cu ţă de avutul obştesc, de
:eţi -a. cintccu- nici unul dintre ei n-a avut şi economista Maria Cal­ ţă ?“. ordinii şi disciplinei în rîn- şeful atelierului, inginerul soarta instalaţiilor şi uti­
pular. dul personalului. In aceeaşi
curiozitatea să vadă cine ciu, toţi de la serviciul Subinginerul Matei Secu- Dan Dimitriu, inginerul A- lajelor este cauza ?
şi cum intră în unitate. Oa­ plan, sînt doar cîţiva din­ la, şeful atelierului mori- măsură şi conducerea co­
meni discreţi ! în schimb, tre ei. Parcă şi-au „plani­ ciment: „Are dreptate in­ lectivă a întreprinderii se Toţi susţin că-i magazie,
am fost noi indiscreţi. Ne­ ficat" să întîrzie. Dar nici ginerul Bădin, dar nici noi face vinovată pentru tergi­
am întors şi i-am deranjat condica de prezenţă nu s-a nu sîntem vinovaţi. Filtrele versarea traducerii în via­ dar e si crescătorie
Mondo umano de la taclale pe Lucia Mi- ridicat la timpul prevăzut, de la turnul elevator sînt ţă a măsurilor care vizează
Alo7 aterizează huţ (aflată în exerciţiul ci tîrziu, după o jumătate mecanizarea şi automatiza­ Facem un slalom prin regulile. în cuşcă era un
(Arta); HUNE- necorespunzătoare. Dato­ rea procesului de muncă hîrtoape, traversăm un pî- bazin cu apă curgătoare
Vna şi hoţul funcţiunii), Floarea Moise de oră, probabil pentru ca rită prafului de ciment, in­ rîu ce izvora dintr-un ca­ (asigurată de la un hi­
Un şerif extra- (care urma să preia pos­ întîrziaţii să beneficieze de stalaţiile electrice se de­ din acest sector. Ne refe­
(Siderurgistul) ; tul) şi Ioan Lugojan (care toate cele opt ore de... fectează des. S-a trecut la rim în special la finaliza­ nal înfundat şi ajungem la drant), în care se bălăceau
.rta); Superman trebuia, de fapt, să se a- muncă. Cu ecusoanele, altă rea centralizării desprăfui- magazia centrală. în jurul două nutrii de toată fru­
-II (Constructo- înlocuirea lor, dar cei de rii din turnul elevatorului acesteia, mostre (în valoare museţea.
DŞANI : Nume- fle în alt post). Luaţi... pe poveste. Existau, dar prin la I.S.T.I.U.A.P.S. au între­ de sute de mii de lei) ale
ubire — seriile neaşteptate, n-au mai avut poşete, buzunare şi serta­ rupt lucrările la jumătatea şi punerea în funcţiune a întîmplarea amintită nu
t); Piedone în re. Este adevărat, nu lip­ instalaţiei de încărcare (a- simţului gospodăresc în... ne-a împiedicat, totuşi, să
oiembrie); LU- timp nici să savureze lunii decembrie şi încă nu dusă din import), care deo­ derivă. Iată cîteva : trei vedem alte neajunsuri de
2fan Luchian „poanta" poveştii, darmite sa ecusoanelor constituie le-au reluat". camdată este folosită doar electrocompresoare noi nou­
Par şi impar principala cauză a nereali- aici. în magazii nu sînt
c); VULCAN: să ascundă ghergheful... Că zării constante a sarcinilor Insistînd în urmărirea a- ca... suport pentru praf, şi ţe (106 000 lei bucata), 300 asigurate, în condiţiile
rii (Luceafă- „discreţia" paznicilor este, de plan la I.L. Deva, dar cestui „flux al justificări­ la terminarea montării tro- mp de geamuri trase (va­ prescrise de lege, normele
NEA : Clinele de fapt, o boală cronică a- lor" am ajuns la inginerul liilor de manevrare a va­ loare 6 812 lei), grămezi de
(Minerul) ; PE- ea reflectă un anumit mod lanţuri, sute de cărămizi de prevenire şi stingere a
iragostea mea veam să constatăm ulte­ de a privi şi de a respec­ Vasile Deac, directorul în­ goanelor. incendiilor. Pe pereţi a-
luncitorcsc); A- rior cînd,' solicitînd legiti­ ta disciplina muncii, pre­ refractare şi cromo-magne- tîrnau stingătoarele manu­
Detaşamentul zitice (valoare 4 900 lei to­
(Muncitoresc) ; maţiile mai multor lucră­ vederile legii. Pe uşă-i avertizarea — ale descărcate, unele pline
Croaziera (Re- na), alte numeroase piese a de rugină. De asemenea,
RAD: Poliţist Noaptea în care a deraiat... înăuntru-i nepăsarea căror denumire n-am pu­ existau tablouri electrice
;nt (Steaua ro- tut-o afla, stăteau împrăş­ de siguranţă neprotejate,
U3ARZA: spa- res p o n săbii itatea Ne-am mirat cînd, ajunşi lează clar că pentru e-
nodă n o u ă la atelierul mori-ciment, vitarea oricăror acci­ tiate peste tot, îngropate fără capace etc.
) ; QP.AŞTIE : sub zăpadă şi gheaţă. Ma­ Ne întrebăm cit de des
nan (Patria) ; în schimbul de noapte risipit, cu dărnicie, a în­ am găsit uşile (bine ornate dente, pentru siguranţa în gazinerul Ilie Chifiriuc
ovra (Flacăra); atelierul expediţie-însăcuire gropat liniile ferate. Vino­ cu inscripţii avertizoare) funcţionare, ele trebuie să trec conducătorii între­
Al: Porţile di- trebuia să încarce în va­ vatul ?... Şi de aici a înce­ de la încăperile reostatelor găseşte repede explicaţia : prinderii pe la magazii,
ia de cultură); put un carusel al justifică­ de pornire şi ale staţiei e- fie încuiate. Dacă afară „N-avem spaţiu în maga­ dacă nu cunoşteau aces­
>irintul (Dacia); goane şi să livreze 1 500 ne-am mirat, înăuntru ne-a zii, sînt pline". Intrăm să te aspecte ? Ce măsuri au
-ada Hanovra ; tone de ciment. S-au livrat rilor, în care responsabilita­ lectrice de 0,4 lcV, larg des­ apucat groaza (fără exage­
inele electronic tea era pasată de la un a- chise, deşi normele de teh­ ne convingem şi... stupoa­ luat pentru eliminarea lor?
ultură); Munţii doar 256 tone. De ce ? La telier la altul. nica securităţii muncii, re­ rare, n-am folosit nici o re. într-un colţ găsim a- MIRCEA LEPĂDATU
(11 Iunie) ; ora 1 au deraiat două va­ figură de stil!), nu din cau­
erpico — serii- Iancu Mladin, şeful sta­ gulamentul de exploatare a menajată o minierescăto- DORIN CORPADE
reşul); EL IA : goane. Cauza? Cimentul ţiei C.F.U.: „De ce au de- instalaţiilor electrice stipu­ za înaltei tensiuni, ci a rie de nutrii. După toate IOAN COSMESCU
vintului — se-
.umina); GHE-
cul, petrolul si
Avem puse din toamnă
Vom produce şi preda 5 ha cu ceapă şi 5 ha cu Anevoios e
usturoi verde, 5 ha cu spa­
:tacolei
3300 tone legume nac şi salată, precum şi 30 drumul fontei
ha cu ceapă care se valo­
Casa de cultu- rifică uscată. în primăva­ (Urmare din pag. 1)
) şi 15. Etapa Toţi producătorii de le­ 2 380 tone, cu 200 tone în ră mai punem 30 ha cu
ţivalului „Călu- gume — aşa cum prevede plus faţă de plan. Pentru
tvănean”. Sala ceapă uscată, 20 ha cu ră- ® La M.T.F.B., maistrul
e 17,30, Teatrul Decretul Consiliului de acest an avem un plan dăcinoase, 5 ha cu fasole de schimb Ioan Vlaicu
Deva : „Melodii Stat privind contractările destul de mobilizator. Tre­ verde, 5 ha cu tomate, 5
î... lansare”. şi achiziţiile de produse a- buie să dăm la fondul de încă nu-şi împărţise oame­
■ANI : Formaţia gricole vegetale — benefi­ ha > cu varză de vară, 40 nii pe sectoare de activi­
. „Nicolae Băl- stat 3 300 tone legume. Noi ha cu varză de toamnă şi tate, deşi ziua de lucru
3va. ciază, în afară de preţu­ ne vom mobiliza toate for­
— PETRILA. rile de producţie, de con­ alte legume. Tot terenul începuse.
iopulară a Fi- tractare şi achiziţii şi de ţele pentru a realiza pro­ este -ogorît din toamnă, o în unitate nu există
<le stat Cluj- ducţii mari, superioare ce­ mai puţin 15 ha pe care fişe de poartă. Există doar
,De pe plaiuri avantajele stabilite, acor- o comandă pentru ele la...
dîndu-li-se prime în bani, lor planificate, atît pe cul­ facem lucrări de scarifica-
&SA—VULCAN. diferenţiat, în funcţie de turi, cît şi pe fiecare hec­ re şi care vor fi arate cît aprovizionare, fapt ce per­
: muzică popu- tar de grădină. Am făcut mite încă mult subiecti­
ul“ Zalău. produs şi în mod progre­ mai devreme; sînt duse vism în pontarea oameni­
siv în raport cu cantitatea un calcul la unele culturi- în cîmp 350 tone gunoi, am lor.
din care rezultă că, reali-
de produse pe hectar li­ început reparaţiile la ră­ ® Sînt o serie de oameni ai
meaî vrate la fondul de stat. A- zînd producţiile planificate sadniţe. Seminţele care ne
5S3S33ESSăS0Sa şi obligaţiile la fondul de muncii care absentează ne­
ceste prime sînt deosebit stat, putem obţine drept trebuie le avem asigurate, motivat, alţii întîrzie, vin
irobabil pentru de stimulative şi pentru iar răsadurile le producem la lucru după o jumătate
ianuarie 1882: prime peste un milion de cu forţe proprii.
oasă şi Sn în- noi cei care lucrăm-în fer­ lei. Iată ce prime vom pu­ de oră de la începerea
ară, în special ma legumicolă a I.A.S. Si- Ing. IONEL VOICA, programului : Dorel Bucur,
î deal şi mun­ meria. tea primi noi la unele şeful fermei legumicole Petru Anghel, de la fur­
ţi variabil şi produse legumicole: a I.A.S. Simeria nale, Sabin Densuşianu,
totul izolat se Anul 1981 — primul din Serele de flori ale I.G.C.L. Hunedoara. Se pregăteşte o
ninsori slabe, acest cincinal — l-am în­ nouă recoltă de cale. Foto: VIRGIL ONOIU Felicia Negoiescu (secreta­
sufla moderat ră la furnale 1). Unii din­
.id-est. Tempe- cheiat cu rezultate poziti­ tre ei trec pe la poartă,
ă va fi cuprln- ve. Datorită muncii şi stră­
nus 12 şi mi- CC alţii o iau pe căi mai oco­
î, local mal daniilor depuse de colec­ u rod./ha rima/tonă me total 3-nd stat otal primă lite. prin spărturile din
zonelg de deal tivul fermei noastre, a a- 3 tone TENIS DE CÎMP Cim Unirii gard: Emilia Varga, Am­
ir cea maximă jutorului primit din partea 3
4 şl minus 1 O Cl a a-» e+-| brozie Moldovan. Am spus
idicată în zo- conducerii întreprinderii şi fncepind de luni, 18 ediţia 1982 a „Cupei Uni­ spărturi, ele de fapt sînt
1. Se va sem- a consiliului popular oră­ Varză toamnă 31 300 1240 372 000 Iei ianuarie a.c. şi pînă du­ rii" la tenis de cîmp, cu porţiuni întregi pe unde
frecventă cu Ceapă uscată 16 300 960 288 000 lei minică, 24 ianuarie, Ia nu există gard împrejmui­
chiciură, şenesc în executarea lucră­ Sala sporturilor din Deva participarea celor mai
vremea va rilor de întreţinere, recol­ Morcov 21 300 315 94 500 lei buni tenismeni ai ţării. tor. Şi din această cauză
se încălzească, Pătrunjel 16 300 80 24 000 lei (seniorii) şi Sala „Con­ nu mai miră pe nimeni de
mai mult' se- tare şi valorificare a pro- Tomate 28 200 140 42 000 lei structorul" din Hunedoara Program zilnic, între ce se intră şi se iese cînd
dticfiei. am reuşit să li­ Varză vară 20 700 100 70 000 lei (juniorii) se va desfăşura orele 9—li. vr-’a omul şi mai ales cum
vrăm la fondul de stat vrea el.