Page 58 - Drumul_socialismului_1982_01
P. 58
sa»
u ce rr <■
încheierea vizitei de prietenie în ţara
noastră a tovarăşului Todor Jivkov
f â f înfcheiat vizita de priete pe aeroportul Otopeni, îm Ceauşescu şi Todor Ji-vkov
Duminică, 17 ianuarie, s-a
o v a
r ă
T
ş i i
Nicolae
podobit sărbătoreşte.
S O C I A L I S M U L nie pe care a efectuat-o port. Mii de oameni ai au trecut în revistă garda
T
r ă
o v a
Nicolae
ş i i
în ţara noastră, la invita
Ceauşescu şi Todor Jivkov
de onoaire.
tovarăşului
ţia
Nicolae
au sosit împreună la aero
Un grup de pionieri au
Ceauşescu, secretar general
oferit tovarăşilor Nicolae
al Partidului Comunist Ro
muncii au întî-mpinat cu o-
mân, preşedintele Republi vaţii şi urale pe cei doi Ceauşescu şi Todor Jivkov
cii Socialiste România, to
M l a i COIVIITtTULUI UUDETEAIM HUNEDOARA AL P C.R. varăşul Todor Jivkov, se conducători de partid şi de buchete de flori.
La scara avionului, to
J I V K cretar general al Comite stat. varăşii Nicolae Ceauşescu
M. tului Central al Partidului O gardă militară aflată şi Todor Jivkov şi-au strîns
Comunist Bulgar, preşedin pe aeroport a prezentat o-
tele Consiliului de Stat al norul. Au fost intonate mîinile eu căldură, s-au
îmbrăţişat prieteneşte.
Amil XXXIV, nr. 7525 MARŢI, 19 IANUARIE 1932 4 pagini - 30 bani Republicii Populare Bulga imnurile de stat ale Repu
ria. blicii Populare Bulgaria şi La ora 11,30 aeronava
Ceremonia plecării înal Republicii Socialiste Româ prezidenţială a decolat, în-
tului oaspete a avut loc nia. dreptîndu-se spre patrie.
La i.m. urieani Start bun în acest an pentru
depăşirea producţiei de cărbune cocsificabil D e s c h id e r e a lucrărilor celui de-al Vi-lea
1 întreprinderea minieră nalizată cu peste 14 000 xul urmînd să fie scos
pentru o . perioadă din
Uricant a obţinut în prima tone de cărbune. producţie. Pînă la intra C o n g r e s ai cooperaţiei meşteşugăreşti
decadă, a. acestui- an un . — Intr-adevăr am de
plus de aproape 1000 tone marat foarte bine — re rea în funcţiune a celui
de cărbune cocsificabil, iar lata Comei' Bololoi, se de-al doilea panou, dife Luni, 18 ianuarie, în sala şi a prestărilor de servicii lităţi — din întreaga ţară,
de atunci .depăşirile la cretarul comitetului de renţa de producţie va fi Radioteleviziunii din Bucu în cadrul acestui sector pe precum şi numeroşi invi
producţia fizică s-au adău partid al întreprinderii —, dată din alte cîteva aba reşti s-a deschis cel de-al perioada actualului, cinci taţi.
gat în fiecare zi. La baza ceea ce se datorează, pre taje, pregătite special pen VI-tea Congres al coopera nal, program elaborat pe Participanţii au primit cu
rezultatelor pozitive a stat gătirilor riguroase Încă din tru -acest interval de timp. ţiei meşteşugăreşti. Partici baza hotărîrilor Congresului viu interes şi deosebită sa
realizarea ritmică a pro anul trecut. Avem o- linie Atlt sectorul II, cît şi sec panţii la lucrările acestui al Xll-lea al partidului, a tisfacţie Mesajul de salut
ducţiei, sarcinile fiecărei de front foarte bună, în torul I s-au înscris încă larg forum democratic ana orientărilor de maximă im adresat Congresului coope
r
zile fiind abordate cu unele sectoare chiar ex din prima zi cu depăşiri lizează, în spirit critic şi portanţă formulate de to raţiei meşteşugăreşti de to
toată responsabilitatea de cedentară, ceea ce per de producţie. autocritic, activitatea desfă varăşul Nicolae Ceauşescu, varăşul Nicolae Ceauşescu,
către colectivul unităţii. mite deschiderea capacită- Inginerul V-asite Matei, şurată de organizaţiile coo secretar general al Parti în numele Comitetului
şeful sectorului I, ne în peraţiei meşteşugăreşti în dului Comunist Român, Central al Partidului Co
munist Român, al Consi
nMMiMS credinţează că plusul la zi perioada care a trecut de preşedintele Republicii So liului de Stat şi al Gu
la precedentul congres, re
este nesemnificativ faţă de
iiET.aiL b * RBUNE PENTRU COCS posibilităţile sectorului, ca zultatele obţinute în reali cialiste România. vernului Republicii Socia
In sala congresului sînt
liste România.
pacitatea sa fiind mult mai
zarea planului cincinal
mare. Defecţiunile interve 1976—1980, a planului pe prezenţi 600 de delegaţi, Mesajul, document de o
Succesele obţinute încă ţitor de producţie prevă nite la banda principală 1981 şi, în acelaşi timp, reprezentanţi ai celor a- deosebită însemnătate pen
din startul anului sînt o zute în preliminar, unele dezbat c.u exigenţă şi i’ăs- proape 400 000 de coopera tru activitatea de viitor a
continuare firească a re dintre acestea dotate cu CONSTANTIN IOVĂNESCUpundere programul de dez tori — români, maghiari,
zultatelor din ultima parte complexe mecanizate. A- voltare a industriei mici germani şi de alte naţiona (Continuare în pag. a 4-a)
a anului trecut, cînd între ceasta nu înseamnă că nu (Continuare inpag. a 3-a)
prinderea a atins nivelul mal avem şi greutăţi. Fluxul
de producţie al anului principal de transport ne lllll
1982. Ba mai mult, anul pune unele probleme şt ne
trecut a fost încheiat cu q aflăm în faza materializă IgiiitliPi | • 1
substanţială depăşire la rii unui amplu program de
reparaţii şi amenajări, ţi
producţia fizică de cărbune nui dintre sectoare încă nu
cocsificabil. Producţia su
a ajuns la nivelul planului,
plimentară s-a cifrat la dar aceste neajunsuri vor
6 123 tone de cărbune, de- fi depăşite în scurt timp
monstrînd angajarea fer şi vom adăuga cantităţi şi
mă a întregului colectiv mai mari la producţia su
la chemarea - secretarului plimentară acumulată încă
general al partidului ca din prima decadă a anului.
minerii ţării să depună Două dintre cele trei
toate eforturile pentru a da sectoare de producţie ale
ţării cărbune cit mai mult minei, I şi II, înregistrează
şi mai bun. Depăşirea sar plusuri de producţie 1-a zi
de peste 2000 tone. Cea
cinilor de plan ar fi fost mai mare depăşire o are
mult mai mare dacă mi sectorul II, favorizat şi de
nerii de la Urieani şi-ar
mecanizare (complexul de
fi concentrat mai mult a- înălţimi mari continuă să
tenţia şi asupra calităţii extragă cantităţi sporite
cărbunelui, pentru că din de cărbune). în acest sens
cauza depăşirii indicelui de se cuvine să precizăm că
calitate, respectiv cenuşa pînă la sfîrşitul primului Brigăzile conduse de minerii Constantin Sorescu de Ia sectorul I şi Nistor Gheorghe de Ia sectorul IV al I.M.
şi umiditatea cărbunelui, trimestru se termină pa Urieani se numără printre formaţiile fruntaşe ale întreprinderii evidenţiate în realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan.
minerii celor două brigăzi, după ieşirea din şut.
Foto: ŞT. NEMECSEK
In imagine, o parte dintre
întreprinderea a fost pe noul exploatat cu comple
Prin creşterea producţiei de
Radar cotidian pe platforma
Comivnatului siderurgic Călan A . tuiai îapte-marfâ — însemnate
venituri suplimentare
Realizarea planului să constituie preocuparea Cooperativa agricolă din Un argument edificator in
Silvaş a dobîndit o bună acest sens îl reprezintă fap
primordială, de la muncitor pînă la conducerea experienţă în ceea ce pri tul că producţia medie zil
veşte dezvoltarea sectoru nică ce se obţine este mai
combinatului, a centralei şi a ministerului de resort! lui zootehnic şi realizarea mare decît cea realizată în
indicatorilor de plan afe
perioada corespunzătoare a
renţi fermei, punînd un anului trecut cu peste 480
După poticnelile şi de haustorului (mare consu cocsificabil, de minereu cere şi în îilte locuri. Dăr accent deosebit pe spori litri lapte. Rezultatul se
ranjamentele despre care mator de energie) în jurul sînt corespunzătoare. Mai nu se pot proteja cu im rea contribuţiei unităţii la datorează îndeosebi asi
am relatat In prima noas orei 12 şi 15 minute. Cît puţin de calcar, problemă provizaţii sute şi, sute de autoaprovizionarea popu gurării unei furajări echi
tră corespondenţă de Ia timp pentru schimbarea u- mai veche, deşi acest pro metri de benzi transpor laţiei judeţului, prin livra librate şi diferenţiate a
Călan, în ziua de dumini nui motor, pentru o bucşă ! dus se realizează... tocmai toare pe traseul de la gos rea, an de an, a unor can vacilor cu lapte, în raport
că agtomeratorul a trebuit în acest timp, directorul în judeţul nostru ! podăria de materii prime tităţi tot mai mari de de prbducţia obţinută.
lapte la fondul de stat.
să fie oprit din nou. Dar la aglomerator şi bateria In legătură cu preocupă In acelaşi timp — ne
nu din lipsa calcarului, ca de cocsificare. Reţeaua de rile existente în vederea spunea interlocutorul —
sîmbătă, ei datorită unui Ziua a doua (duminică) benzi transportoare, o ade valorificării * depline a se acordă maximă atenţie
motor ars care a trebuit vărată uzină, „face plajă" selecţiei animalelor, men
să fie înlocuit. S-a găsit o Ia minus 15—20 de gra potenţlaiuluto-fermei, ţi- ţinerii în efectiv a exem
soluţie, s-a încercat mon Din nou, defecţiuni la aglomerator de ! ? în aceste condiţii, nînd seama de stimulen plarelor cu potenţial bio
tarea unui alt motor, dar combinatul seamănă cu un tele ce se acordă potrivit logic ridicat. Pe această
acesta nu se potrivea. A- uriaş înfometat, în faţa prevederilor Decretului bază va fi posibil ea în
vea nevoie de o bucşă. Iar uzinei, tovarăşul Buc ur a Transportoarele cu benzi farfuriei pline cu mîncare, Consiliului de Stat privind anul 1982 unitatea să li
ea să se facă bucşa era ne lăsat vorbă la dispecerat au foarte mult de suferit dar care nu se poate hrăni contractările şi achiziţiile vreze, în medie, la fondul
de stat cel puţin 2200 litri
de animale, păsări' şi pro
voie de strungar. Fuga în că, dacă este nevoie de el, în această perioadă geroa fiindcă îl dor dinţii. duse animaliere, preşedin lapte pe cap de vacă, faţă
oraş. în căutarea strunga să fie căutat la casa de să. Se ard motoare, se de Problema e cunoscută la tele C.A.P. Gheorghe Prîp, de 1950 1 cît s-a realizat
v
rului > Pînă Ta urmă a fost oaspeţi. In uzină s-a aflat pune gheaţă pe benzi şl conducerea unităţii, eît şi ne-a relatat că toţi coope în anul trecut. Ca urma
găsit s-a făcut bucşa şi şi inginerul şef, tovarăşul role, materialele îngheaţă la conducerile centralei şi ratorii care lucrează în re, unitatea îşi va spori a-
dispeceratul a fost anun Monda. • - - * • • • pe traseul de transport, se ministerului de resort. Este sectorul de creştere a a- portul la asigurarea auto-
ţat că va putea fi pus în împreună cu ofiţerul de rup şi se sfîşle benzi, în cunoscută şi la 1PROMET. nimalelor acţionează în aprovizionării populaţiei
funcţiune agtomeratorul.' serviciu, ing. Candin Tri- treruperile se ţin lanţ. Din spirit de ordine şi discipli judeţului cu peste 500 lil
S-a luat legătură eu făn. ne îndreptăm spre pregătirile de iarnă s-au TlBERIli ISTRATE nă pentru a obţine rezul lapte, beneficiind astfel
1 R.E.D.-ul pentru a obţi gospodăria de materii pri făcut cîteva protejări sim tate superioare Ia fiecare
ne aprobarea cuplării ex- me Stocurile de cărbune ple la capetele de întoar (Continuare fn pag, a 2-a) specie şl lot de animale. (Continuare în pag. a 3-a)
