Page 59 - Drumul_socialismului_1982_01

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NE

Brigada de reporteri
Tei.ev
Ia întreprinderea de lianţi Deva-Chişcădaga >,00 Teleşcoală
11.00 Poşte Teii
11,15 Tribuna «
11,40 Film serii
Economia are nevoie de ciment, nu de dosare, sod
Express",!
12,10 Originea «
rial ştiind
13.30 Telex
planuri de măsuri şl... Justificării (11) 16.00 Telex
16.05
Tolcşeoalft
10.35 Clubul fin
17,25 Coordonate
17,43 Viaţa sate
Cum s-a transformat un R.T. în R.C. sau cum Că maistrul loan Vana are tlm acum şi mult tergiversata — Acestea sînt sarcinile Mal grav ni se pare — şl 18.50 100, de se
dreptate am văzut şi noi. To­ problemă a împrejmuirii între­ unul tehnolog ? acest lucru l-am desprins din 19.00 Telejurnal
„mănîncă" reparaţiile milioanele producţiei 19.30 Actualitate
ne. de cărămizi depozitate a- prinderii. In atitea planuri şi — Nu. în mod normal eu discuţiile purtate cu munci­ 19.50 Unire-n
Mbrile de ciment stăteau descoperit cum o revizie teh­ fară, ferecate în cruste de referate a fost înscrisă aceas­ ar trebui să fiu Ia atelierul tori, cu şefi de compartimen­ simţiri —
tistic
ţie aproape 24 de ore. Deci nică planificată, ce trebuia gheaţă. Dar nici condiţiile din tă măsură, încît cu • bîrtiile var, de a cărui proces teh­ te şi ateliere, cu conducătorii 20.05 Anchetă i\
tot de atîta timp fabrica nu terminată, potrivit normelor, depozit, datorită unor defi­ respective chiar că se putea nologic răspund. Dar nu prea întreprinderii, cu membri ai 20.35 lăncii Jiar
producea ciment. De ce ? Ne în şase zile, s-a transformat, cienţe constructive, nu sînt împrejmui întreprinderea. Tot ajung acolo, tntrucît aici a- comitetului de partid, cu se­ 21.50 Telejurnal
22.05 Portativul
răspunde subinginerul, Virgil e drept, neplanificat, într-o cu mult mai bune decît cele de responsabilitatea în înde­ vem tot felul de situaţii de cretarul acestuia, Florea Ti- nea.
Pavel, şef de schimb: „Nu a- reparaţie curentă de gradul de afară. O mină de gospo­ plinirea atribuţiilor, de cel făcut, de hîrtii de completat. goianu —, că în stilul de
vem materie primă, mai e- I, a cărei durată depăşea cu dar ar fi putut -să rezolve de­ mai elementar spirit gospodă­ Aşa am aflat o stare de muncă al factorilor amintiţi,
xact, clincher. Cuptoarele nu aproape o săptămînă terme­ mult, fără prea mari efor­ resc ţine şi felul în care sînt lucruri, deloc firească, deşi al cimentiştilor în geperal, s-a
funcţionează, iar stocul s-a nele prevăzute în normative. turi, această problemă. Toţi „chivernisite" bilele morilor celor din conducerea unită­ instaurat o anumită acalmie. ICÎ8MEW
11
terminat . „Ce producţie s-a Urmarea directă ? Nerealiza- de ciment. între liniile ferate ţii ii se pare normală. Teh­ Se cunosc greutăţile, se ştie
pierdut in acest interval de rea producţiei zilnice de ci­ recunosc importanţa ei, de nologii secţiilor şi atelierelor cum ar trebui eliminate nea­ DEVA : Patri
timp ?“. „Aproximativ 4 500 ment, In fiecare zi adăugîn- ani de. zile se discută în ju­ şi în zona concasării am gă­ sint grupaţi in cadrul servi­ junsurile, dar se tergiversea­ în acţiune (P
rul modului de rezolvare,
tone de ciment". du-se cite un minus de peste dar... nimeni nu mişcă un sit îngropate sub zăpadă a- ciului P.P.U.P., într-o fantoma­ ză nepermis de mult înlătura­ roza (Arta); III
Călăreţul electri
1000 tone, ajungindu-se ast­ proximativ 300 tone de bile rea lor, sau se aşteaptă să
Am pornit de la efect la deget. tică grupă de cercetare-pro- Sînt timid dar
cauză, adică la atelierul cup­ fel ca în data documentării Şi fiindcă tot vorbim de (o tonă costă doar... 30 000 iectare, unde se „specializea­ vină alţii s-o facă. Sigur, e (Siderurgistui);
toare. unde aflăm de la Io­ noastre (14 ianuarie a.c.), el promptitudinea cu care con­ lei). Nu este pentru prima ză" în mişcarea hîrtiilor şi mai simplu să ridici din u- nouă (Arte);
diştii din Rajţ
nel Băiaj, şeful atelierului, să însumeze 11300 tone. dată cînd sesizăm acest as­ ciupitul situaţiilor producţiei meri a neputinţă, să invoci .struetorul); F
că al doilea -cuptor este o- Deci, pagubă la producţia ducerea colectivă a întreprin­ pect. S-au dat atunci asigu­ prin telefon. N-ar fi necesari motive peste motive, decît să Asociatul (Uni!
fizică, pagubă şi la cea netă, derii, comitetul de partid se
prit accidental, datorită defec­ reparaţia amintită „scuturînd" preocupă pentru transpunerea rări că situaţia se va îndrep­ in producţie î Dimpotrivă, toţi pui umărul serios la treabă, dronul husarilo
-II
tării unui motor electric. Ni întreprinderea de încă cinci ta, dar bilele tot acolo au şefii de ateliere cu care am să rezolvi operativ sarcinile — seri MI
brie);
se mai spune că defecţiunea milioane lei, prin încărcarea în viaţă a propriilor măsuri, rămas. Vor urma iarăşi doar stat de vorbă au subliniat că in producţie. iarnă (c
a fost remediată, cuptorul ur- ne vedem obligaţi să amin- angajamente şi asigurări ?... este nevoie de ei pentru bu­ în întreprindere există o or­ Budapesta; (5
mînd să intre peste puţin nejustific'ătă a costurilor de nul mers al procesului teh­ ganizaţie de partid puterni­ VULCAN: Piedi
timp In funcţiune. producţie. Şi uite aşa, dacă Un borcan înlocuieşte un calculator electronic nologic. Exemplul inginerei că, care numără peste 500 gipt (Luceafăru:
nu se va produce .o schim­
— Bine, dar cuptorul nr. bare radicală în mentalitatea Rodica Bozgan este elocvent. de comunişti. Expunerea to­ ştefan Luchlan
PETRII,A: Drag
1 de ce stă ? cimentiştilor — care trebuie Printre altele, întreprinderea poi mai depinde şi de con­ Cit a lucrat direct în produc­ varăşului Nicolae Ceauşescu călătoare; (M
Nici nu bănuiam că aceas­ să înţeleagă că menirea uti­ a fost dotată şi cu un calcu­ ştiinciozitatea şi calificarea ţie Ia atelierul var, rezulta­ la plenara comună a C.C. al ANINOASA: Vii
tă întrebare va declanşa o lajelor este de a produce lator electronic de proces, profesională a persoanei ca­ tele muncii, calitatea produ­ P.C.R. şi a Consiliului Su­ sărbătoare (M
TJR1CANI: Ora
nouă reacţie de Justificări şi ciment, nu să acumuleze sute pentru a realiza dozarea co­ re efectuează analizele. Nu selor au crescut simţitor. As­ (Retezaiul); Bl
explicaţii, pe urmele cărora, de .ore de staţionări in repa­ respunzătoare a materiilor mal trebuie să ne mire fap­ pectul este valabil şi pen­ prem al Dezvoltării Economi­ nire la sfirşi
Inaintînd pas cu pas — de raţii — situaţia va fi simila­ prime — calcar, -argilă, piri­ tul că la cuptoare şi apoi la tru ceilalţi tehnologi. Cu o ce şi Sociale trasează sar­ (Steaua Roşie);
Ciinele (Patria)
la cuptoare la reparaţii, apoi ră cu cea din anul trecut, tă — şi a făinii. De cind a morile de ciment nu se res­ condiţie. Ei să fie obligaţi cini concrete, mobilizatoare pleca (Flacăra);
la serviciul P.P.U.P., la con­ cînd s-au depăşit mult pre­ fost montat, nu a funcţionat pectă parametrii tehnologici, să se ocupe efectiv, acolo şi în acest important sector BAI: Pentru !
tabilitate şl în final la con­ vederile la cheltuielile cu în­ în total mai mult de şase apar abateri de la disciplina în ateliere, de procesul teh­ de activitate. Membrii comi­ căsătorită (Casa
ducerea întreprinderii — am treţinerea agregatelor. luni, din cauza analizorului de producţie, se fac raba­ nologic, nu să-şi irosească tetului de partid, ai birouri­ ră); HAŢEG: 1
cu raze „x“ (mereu defect). turi de la calitate. Dacă s-au cunoştinţele anilor de studiu lor organizaţiilor de bază, toţi rea (Dacia); BR
Căutăm vinovaţi externi, pentru acoperirea Totuşi, analizele.trebuie efec­ investit bani în asemenea u- şi experienţa profesională comuniştii trebuie să devină, din Imcretia
CALAN: Actiun
tuate. Şi se efectuează. Se tilaje ultramoderne într-o fa­
neajunsurilor interne ! . aduce proba de la cuptoare brică de ciment, atunci să se printre meandrele . situaţiilor prin ceea ce fac, exemple circular (Casa c
SIMBRIA: De m
(proba poate fi relativă) şi urmărească eficienţa lor prac­ birocratice. permanente' în rindul oame­ s-o acuzaţi pe
• v.Cărămizile refractare sînt rouri. Numai că omul prin ca să nu mai urce persoana A nilor muncii, factori cataliza­ (Mureşul): ilia
de proastă calitate, in spe­ mina căruia trec toate cără­ respectivă citeva etaje cu ea, tică, să contribuie la extin­ Aspectele intîlnite în tim­ tori în colectiv. Consiliul oa­ Cauciz (Lumini
cial cele furnizate de între­ mizile refractare necesare o pune intr-un borcan (lan­ derea mecanizării şi automa­ pul raidului nostru în între­ menilor muncii trebuie să-şi
tizării proceselor de produc­
prinderea de profil din Dej. înzidirii cuptoarelor, maistrul sat cu sfo.ara de la labora­ ţie, la creşterea calităţii şi ni­ prinderea de lianţi Deva-Chlş- reconsidere activitatea, stilul
De aceea, sintem obligaţi să principal tehnolog loan Vana, tor). Să nu creadă cineva că cădaga atestă că aici persis­ de muncă, să-şi facă mal te­ SPECU
facem reparaţii atît de dese mai are ceva de adăugat: avem ceva cu sistemul. Cu velului tehnic al producţiei, tă o stare de lucruri deloc meinic datoria de organ co­
la cuptoare. Tot din această „Pe lingă că refractarele sint el nu, ci cu modul cum se la sporirea productivităţii mun­ mulţumitoare. Atît în privinţa lectiv de conducere, prin res­
» DEVA. Sa
cauză am transformat revizia aşa cum sînt, ne mal ampli­ efectuează analizele. . Aici cii. Credem că şi Centrala încadrării şi respectării stric­ pectarea fermă a propriilor orele 18, Teati
ficăm şi noi greutăţile, prin
tehnică în reparaţie curentă" faptul că de atiţia ani n-am poate interveni subiectivitatea cimentului Bucureşti are ace­ te a disciplinei tehnologice, hotăriri şi măsuri, prin instau­ tradă Deva : ,
— ne’ spune inginerul Covaci în prelevarea probelor şi a- leaşi interese. cit şi in ce priveşte întrona­ rampa fie... lai
Franclsc, directorul tehnic al reuşit să asigurăm condiţii rarea ia fiecare loc de mun­ a HUNEBOA
întreprinderii. corespunzătoare depozitării a- Serviciul P.P.U.P. — posibila pistă a rea unei ordini desăvirşite, a că a principiilor autocondu- de cultura, ore
cestora. Se discută în consi­ unei discipline riguroase la cerii muncitoreşti, ale auto- Orchestra popii
Este o opinie, îmbrăţişată liul oamenilor muncii, se a- uitării profesiei ?! gestiunii economice şi finan­ larmonlcii de
ai de inginerul Ionel Băiaj, doptă măsuri, planuri peste fiecare loc de muncă, a creş­ ciare, a spiritului gospodă­ Napoca : „De \
şeful atelierului cuptoare, de planuri, se fac zeci de refe­ — Ce sarcini de producţie lui de programare şi. urmă­ terii responsabilităţii fiecărui resc, disciplinei şi ordinii. someşene".
& LONEA-PE3
inginera Georgeta Codreanu, rate, Care rămin stivuite în concrete aveţi de rezolvat as­ rire a producţiei. lucrător — de la director, la maţia profesiou
şefa serviciului P.P.U.P., de dosare, în timp ce cărămizile tăzi ? — întrebăm, la ora 7,10, — Deocamdată am de ex­ muncitorul necalificat — în DORIN CORPADE, lae Bal ce seu “ d
alţi factori din întreprindere. stau şi. acum pradă intem­ pe inginera Rodica Bozgan, tras nişte date pentru o dare îndeplinirea atribuţiilor pen­ MIRCEA LEPÂDATU, „ÎV^-a făcut mu
Aşa s-ar „vedea .de prin bi- periilor". tehnolog în cadrul servjciu- de seamă. tru care este plătit.. IOAN COZMESCU
8
iiiOTQ
Realizarea planului să constituie preocuparea primordială, de la muncitor
Rezultatele t
17 ianuarie lf»8S
Extr. I : 65, 17
pini la conducerea combinatului, a centralei şi a ministerului de resort!
Extr. a Ii-a::
Extr. a Ill-a:
52.
Fond de.cîstig
(Urmare din pag. 1) La ora 14, schimbul s-a operativa de dimineaţă din mai mult. şeful de echipă lei.
preluat corespunzător din Radar cotidian pe platforma biroul şefului de secţie Pe­ loan Boţoancă nu-şi vă­
Simpla cunoaştere nu re­ punct de vedere ai pre­ tru Birta, trecuse şi prima zuse deloc omologul. loan
zolvă. însă. totul. Este ne­ zenţei oamenilor ia lucru. Combinatului siderurgic Călan oră din schimb, dar ingi­ Tibescu. în acea diminea­ I^vremi
voie să se treacă în rindul Nu si din cel al bunului nerii Viorel Lupulescu (me­ ţă. Pe unde umblai. T.T.. HtkZrfffiESa&S»
orşenţelor maxime proble­ mers al agregatelor, pen­ canic) şi Adrian Judele la predarea schimbului ?
ma protejării de frig şi tru că aglomeratorul încă pentru continuarea lucră­ burul este... inflamabil — (energetic), nu „intraseră" Dialog: — Cum sînt cu­ Timpul proba
intemperii a benzilor trans­ nu se urnise. Exhaustorul rilor la bateria nr. 2. De n.n.). în hainele de lucru şi nici noscute şi aplicate pre­ ziua de 19 iai:
Vremea va ti t
portoare de la Călan. . nu era încă pornit. trei zile -^temperatura în Ceilalţi au altă parte din în problemele zilei, pen­ vederile Decretului nr. 400 să noaptea şi di
vină. Nu pot asigura o pre­ zona de cimpie
hala de înzidire este ne- siune corespunzătoare la tru a interveni eu autori­ la dumneavoastră ? Am a- mai mult acopi
Ziycs a treia eorespunzătoâre şi nu se abur. Sînt foarte multe tate şi cu experienţa pro­ dresat această întrebare şe­ produce ceaţă
poate lucra. Este în peri­ pierderi de agent termic. fesiei în vederea înlătură­ fului de schimb, subingi­ însoţită de de
chiciură.
Vîhtul
rii deranjamentelor ivite
nerul loan Dănescu.
Beîerţiunilc la aglomerator continuă col zidăria, deoarece poate Prin secţiile combinatului din nou la aglomerator. — Personal l-ara prelu­ în general slab.
tura va £1 cupi
nu sînt izolate conducte
îngheţa mortarul. (Aici. la
iar constructorii nu au fi­ Trebuie s-o spunem, nici în crat cu muncitorii din tea, între minus
nus 8 grade, iar
bateria nr. 2 a fost şi locul nalizat conducta de retur noaptea de 17—18 ianuarie două schimburi, afirmă a- minus 9 şl mim
Da combinatul din Călan 32 ore pe această rută. re­ unde am descoperit că a- pentru condens. aglomeratorul n-a funcţio­ cesta. In zena de deal
se mai înfăptuiesc şi... mi­ lativ scurtă, exact timpul nat. ca dealtfel în întreg — Ce prevede acest de­ te vremea va f
şi caldă, cu ci
nuni. Cea mai nouă este cit i-ar fi trebuit, să efec- Probleme mici, efecte mari schimbul de zi. Ne-a sur­ cret ? bll, mai mult sc
încercarea de a face abu­ ueze două drumuri Călan— e Mentalitate: Avînd ne­ prins şi afirmaţia lui A- In loc de un răspuns va sufla în gen
rul să... ardă. Minunea de Bucureşti şi retur. Sarea a-i completa inventarul de drian Judele : clar, a urmat o avalanşă Temperaturile i
fl cuprinse într
ieri îşi are autorii săi: E- era necesară pentru trata­ voie acasă de un fierăstrău, acasă. — Eu conduc prin inter­ de bîlbîieli i şi 0 grade, iar a
dulgherul loan Munteanu
mil Oîmpeanu. director co­ rea apei în centrală. Din (V), de la secţia mecanică, • Abatere gravă. Cocsa- mediul maiştrilor ! — Păi, să vină lumea la între 0 şl 5 gra
proba
Timpul
mercial Neeulai Diadonu. această cauză, a scăzut pre­ fără să stea prea mult pe rul loan Crintoaie, de la Am văzut rezultatul! lucru, să nu plece acasă zilele de 20 şî
de la transporturi. ing. siunea aburului tehnologic. gînduri. l-a luat din atelier semicoeserie. a încercat să o Schimbul se predă din înainte de sfîrşitul pro­ 1982: Vreme în
Virgi! Morosan. factori de\ Presiunea fiind mică. ga­ şi, pe-aici ti-® drumul ! No­ introducă la locul său de mers; cel puţin aşa sus­ gramului (mai mult nimic ce noaptea şl
Cerul va fi vai
răspundere de. la I.C.S.H. zul de cocs poate pătrun­ roc însă că drumul lui n-a muncă două Rg de ţuică. ţin şefii de schimb. însă —n.n.). Culmea, nici aceste sori slabe izolat
Primii doi au acţionat cu de în instalaţie (ceea ce a fost prea lung (numai pînă O fi fost... ziua lui I în- noi facem o precizare: se lucruri „cunoscute" de in­ se va produce
La munte, vrer
întîrzi^re, pentru aducerea şi făcut). Urmările ar pu­ ce l-a zărit un paznic), iar tr-adevăr. ziua lui cu ghi­ predă din mersul spre ves­ terlocutor nu au fost puse să eu cerul vai
un'r vagon de sar? din tea fi grave: avarii, pier­ fierăstrăul a fost „detur­ nion. tiare şi porţile combinatu­ în practică. teorolog de serv
staţia Căian-Băi pentru deri de vieţi omeneşti. nat" de îa soarta ce î-o • Şi şefii poartă salope­ lui. Tot la aglomerator am riga Liana).
C.E.T. 3. Vagonul a făcut Aburul este necesar şi hărăzise I. M.. aceea de tă, nu-i asa? Trecuse şi întîlnit această situaţie. Ba DORIN CORPADE